3,432 matches
-
un subiect sau un domeniu pentru care, respectiv în care, autoritatea sa este neîntemeiată". (Bochenski, 1992, p. 46) Să luăm acum următorul exemplu: un individ utilizează o rețea de socializare pentru a-și întreba prietenii cum să-și trateze o răceală; plecând de la modul în care funcționează comunitățile on-line putem presupune că va primi multe răspunsuri de genul: mergi la medic, bea ceaiuri calde, ia pastilele x sau y din șase în șase ore, frecția cu substanța x este cel mai
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
imperativul negării cu orice preț, al acționării în orice condiții, nu contează dacă printre ruine și țăndări. Renega așadar trecutul, condamna prezentul, dar fără capacitatea de a se deschide unei configurări concrete și pozitive a viitorului. Erau preamărite simțul individualității, răceala individualistă, nicidecum cinică sau indiferentă, ci radicală și coerentă în a susține revolta intelighenției împotriva puterii și culturii dominante. Decisivă pentru pregătirea și răspândirea nihilismului au fost opera lui Turgheniev, care a pus conceptul în circulație, și activitatea unui grup
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
prezență [...] un număr considerabil de expresii se construiesc pe baza unor pronume impersonale sau pe orice parte a corpului fragmentat al acestor agenți care dispar chiar în momentul în care au adus garanția realității: "Nu se mai simțea la picioare răceala și duritatea gresiei tocite și roșii de-atîta ceruială, fiind acoperită de un covor moale" (Balzac, Verișoara Bette). Podeaua șelăriei lucea de-ți lua ochii precum parchetul unui mare salon" (Flaubert, Doamna Bovary). Naratorul se pierde astfel în lungi digresiuni istorice
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Faptul că gândesc pozitiv e destul de relativ, pentru că am un pesimism structural care, când am vreme, mă mai vizitează. Noroc că de obicei sunt foarte ocupat și nu mai am momentele acelea de reverie neagră, în care deliram interior la răceala și răcirea Universului! De un număr de ani, mai precis de prin 1990 încoace, am reușit să împac pesimismul structural cu un fel de optimism metodologic. Suntem muritori, suntem singuri în univers, ființa noastră fizică se degradează pe zi ce
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
parte a vieții mele" (v. 19-20). În concluzie, vrem să scoatem în evidență că la Ovidiu, trimiterile mitologice nu sunt pur și simplu erudiție, cum au afirmat unii comentatori; acestea, în loc să facă și mai patetică suferința efectivă a poetului prin "răceala" lor, se folosesc în mod declarat de mit pentru a sugera realități mai profunde care, din cauza circumstanțelor politice ale momentului, nu puteau fi exprimate clar fără a-l pune în primejdie pe autorul lor. E timpul să trecem la destinatarii
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
după alegeri și l-a dezvoltat cu consecvență în toți cei patru ani de mandat. Dincolo chiar de voința de integrare, politica regională a României între 1996 și 2000 a reușit să pună capăt primejdioasei izolări provocate de administrația Iliescu. Răceala, dacă nu și mai rău, în relațiile cu Ungaria și lipsa de încredere pe care o inspira echipa Iliescu guvernelor democratice din Polonia și Cehia se tradusese, din partea României, printr-o căutare febrilă a alternativelor în raport cu un angajament clar de
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
cap de somn, care era mai ieftin. Dar ce borș ieșea, cu leuștean mult și acrit cu borș de putină. De Paști venea de la țară cumătra mamei, care îi dădea sfatul cum să scape vreun plod (eu, de exemplu) de răceală: remediul nu era altul decât ceai cu pâine. Ne aducea de toate: ouă de două-trei zile, pentru vopsit de Paști, un miel de vreo șapte-opt kilograme, o bucată zdravănă de slănină afumată, când a noastră era pe sfârșite, vin alb
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
minte că odată, când tușeam și eu mai de doamne-ajută, a venit la noi un fel de cumătră dintr-un sat apropiat orașului. Văzându-mă cât de harnic tușeam, i-a dat mamei o rețetă pentru a mă vindeca de răceală: ceai cu pâine, pur și simplu, ceai cu pâine, adică faci ceai, îl strecori în cană, îl îndulcești, dacă ai cu ce și-l bei mușcând cu poftă dintr-un codru de pâine, dacă o ai și pe aceea. Pe
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
nu tu zahăr, nu tu pâine!), e cum ai căuta neofalină să-ți încarci bricheta. Cam scumpă, dar făcea! Totuși, mama a făcut un efort și mi-a dat ceai cu pâine. Nu mai țin minte dacă mi-a trecut răceala dar, mie unul, știu că rețeta îmi pria, mai ales dacă mai “realizam” de pe undeva niște marmeladă sau scrumbie afumată, și acestea numai în vitrinele băcanului. La început i-am tras cu ceai cu pâine încât, gripat sau nu, cum
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
și-i adresă un zâmbet tatălui său. Postelnicul se făcu și el nevăzut, grăbit să-și îndeplinească treburile privind grija față de persoana domnitorului. Lumina mohorâtă ce pătrundea prin ferestrele largi contrasta cu dispoziția lui Constantin Vodă. Era fericit că în ciuda răcelii de care suferise până zilele trecute, acum este sănătos și va merge la denia mare. Va sta în tronul lui, alături cu doamna, atent la cântările fraților călugări și va intona și el împreună cu ei „Cămara ta, Mântuitorule, o văd
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mai faci. Oprește-te, drumul pe care ai pornit nu este bun. Nu vreau să am taine față de dregătorii mei. — Dar ei? Nici ei nu au, doar că mi le spun la timpul potrivit. Toată lumea știe că am zăcut de răceala aceea, că sunt supărat că de când a răposat cumnatul tău Scarlat, Mavrocordat tot trage ițele la sultan împotriva noastră și că acum de sărbători vreau să fiu lăsat în pace, fără griji lumești, să pot lua și eu sfânta cuminecătură
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
caracter foarte hotărât la femei: viața exterioară diferă atât de mult de cea interioară, există atâta lux în afară și atât de puțină îndestulare înăuntru, încât totul se explică fără greutate. Să nu insistăm asupra acestor detalii; să punem această răceală, mai mult aparentă decât reală, pe seama unei vanități pe care o mâhnește orice superioritate sau a unei circumspecții ce ezită să divulge încurcăturile de-acasă, deși ni se pare dificil să suferim consecințele, noi, atât de ospitalieri pe pământul nostru
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
decât un defect, acela de a merge un pic prea departe cu economia, o dublă stângăcie în cazul său, față de o femeie elegantă și față de lume. Punctul negru deveni vijelii și vifore conjugale. La sfârșitul iernii, buna înțelegere era distrusă; răceală extremă de o parte, gelozie excesivă de cealaltă, camere separate; toate astea pentru câteva sute de ducați refuzați unei micuțe femei adorabile care nu cerea decât să-și facă soțul cel mai fericit dintre bărbați. Interveniră prietenii; se interpuseră bunicii
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Dl Catargiu era intim legat de Franța; fiica domniei-sale s-a căsătorit acum câțiva ani cu unul dintre agenții noștri diplomatici cei mai eminenți 124. Dreapta fu atinsă în conducerea ei prin această lovitură fatală. Se remarcase totuși o oarecare răceală între dl Catargiu și foștii prieteni ai domniei-sale. Ajuns la putere, primul ministru mergea drept la țintă, fără șovăire; urmărind din punctul domniei-sale de vedere binele general, nicio considerație particulară nu îl abătea de la acesta. El respingea cu aceeași forță
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
deși ironia exista, dar era greu să-ți dai seama din ce reieșea. - Hî, făcu Marin Sîrbulescu și avu un surâs strâmb, timid și fermecător. Față de statura lui uriașă blândețea surâsului era cuceritoare. - Ce hî? zise Geo Dumitrescu cu aceeași răceală, fără umor, deși umorul răzbătea, dar ai fi zis ca el n-avea chef de glume. Vrei să spui că nu-ți place? continuă. O să-i spun lui Miron să te pună chiar pe tine să scrii nota. - Și ce
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
respectivei epidemii la București: "La început, n-a fost vorba decât de o simplă dispoziție diareică; cutare individ a murit în câteva ore, ca urmare a unei diarei ușoare, pe care unii s-au complăcut să o pună pe seama unei răceli subite; altul a decedat repede de aceeași boală, fiindcă a băut apă rece; în sfârșit, al treilea a răposat fiindcă și-a umplut prea tare stomacul... Numai când boala a izbucnit cu o violență și furie nestăpânită s-a simțit
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de pildă chimion, anison, sâmbure de pin sau camfor, iar după reîntoarcerea acasă să-și pună îmbrăcămintea la aerisire sau afumat, să-și spele mâinile cu apă cu oțet, la gât să aibă mereu atârnată o bucățică de camfor; evitarea răcelii, fapt pentru care era necesară purtarea sub cămașă a unei flanele sau a unei haine de lână sau cel puțin a unei centuri de lână; asigurarea odihnei pe timpul nopții, încredere în ajutorul divin și optimism, evitarea lașității și a panicii
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
îndrăzneau să îngrijească, să ajute sau să se vindece unul pe altul, ba chiar nici bărbatul pe nevasta sa sau tatăl pe copilul său... Trebuie știut că holera, care este pe deoparte o maladie reumatismală [!], iar pe de alta o răceală epidemică [!], cu caracter modificat până la limita extremă și nu trebuie considerată mortală, fiindcă are leac până ce nu cuprinde prea tare omul și corpul nu este prea slăbit: nu trebuie considerată nici molipsitoare până ce nu ajunge în stadiul din urmă, fiindcă
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
încoace, o amenințare înfricoșată se leagănă pe populațiile Evropei. Ca și ciuma în timpurile trecute, ea, și mai mult decât ciuma, holera își întinde stăpânirea pe toate țărmurile, înfruntă toate climele și se gioacă de toate pregătirile. Paza sau nepaza, răceala sau căldura, dieta sau nevala [nestăpînirea, năvala] n-o chiamă, dar nici o alungă. Vine, se duce cu pricină și fără pricină, se întoarce neașteptat, sboară sau clocește, ... când ea-și alege prada..., când o ia de avalma. "Moldova au văzut
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
boalei: 24 ceasuri la unii, la alții 2-4, 5-7, 8-9 zile, după care se taie [încetează] sau dă în lungoarea numită tifoid" (!). Urmau "pricinile" ce stârnesc boala: "stricarea de stomah, prin mâncare și băutură peste măsură sau rea și stricată; răceala, fie prin temperatura climei sau umezeală; tulburarea prin mânie, mîhnăciune, supărare sau hipocondrie": În sfârșit, în ce privește "chipul de a se feri de holeră", principala recomandare consta în alimentația ponderată și rațională a indivizilor 360. "Gazeta de Transilvania" din Brașov făcea
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
din județul Rîmnicu Sărat dă vina pe muștele ce ies din cadavrele omenești dezgropate, aceste muște fiind purtătoarele molimei. Alte pricini ale bolii ar fi necurățenia ori locuințele umede și murdare. Se mai spunea că holera s-ar trage din răceală sau ar fi urmarea frigurilor. Mulți din acei anchetați pun boala pe seama alimentației. Unii consideră că holera s-ar naște din foame, dar mai numeroși sunt cei care incriminează hrana necorespunzătoare calitativ. Boala s-ar datora consumului excesiv de fructe sau
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
vorbă la tine și să-ți aduc îndărăt banița ceia de popușoi pe care mi-ai dat-o. Hai, că de amu, te las cu Doamne ajută. Badea Eugel se ridică și atinse ușor mâna vânătă a cumătrului său. Simți răceala și o trase ușor. Să mă ierți, cumetri Gheorghi, dacă ți-am greșit cu ceva vreodată. Își luă pălăria de pe scaun și da să iasă. În drum o văzuse pe Saveta, fata cea mai mică, ce stătea cu capul lipit
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
la o parte, ținând deschisă ușa de bambus, și d'Arrast ieși. Se mai întoarse o dată și-l privi pe mulatru, care rămăsese locului. - Vino. Nu mai e mult și va trebui să cari piatra. - Rămân aici, spuse bucătarul cu răceală. - Și făgăduiala? Fără să răspundă, bucătarul împinse încet ușa, pe care d'Arrast o ținea proptită cu o singură mână. Rămaseră astfel o clipă. Apoi d'Arrast dădu drumul ușii și, ridicând din umeri, se îndepărtă. Noaptea era plină de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
într-un târziu, bărbatul de lângă dânsa... de chipul acela, adică, de o atât de bizară claritate și armonie al Simonettei Vespucci... cu care, credea Hariga, necunoscuta semăna. Dacă ar fi apărut pe pânza unui peisaj accidentat, nefiresc, de o stranie răceală manieristă, cum îl gândise, atât de riguros, pictorul de demult... Un impuls neașteptat, atingerea, uneori din greșeală, a unui circuit secret declanșează asemenea apropieri. Cum pornesc adesea, provocate, și visele, viziunile de o fantastică exactitate și coerență, amplificându-și misterul
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
vreun "suvenir" din război, pentru Marta. De aceea acum nici nu știa ce să zică și, că să iasă din încurcătură, pofti pe Domșa să ia loc și să-i facă cinstea de a gusta puțină friptură. Invitația ei și răceala lui Apostol provocă o nouă abureală de sudori pe obrajii avocatului. Mulțumi doamnei printr-un surâs disperat și se întoarse spre Apostol: ― Știi bine cât de mult te prețuiesc, dragul meu, zise cu o ezitare, ca în fața unui necunoscut. Altfel
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]