8,590 matches
-
lui. După ce i-a trmis multe cuvinte, părea că l-a biruit, și i-a condamnat credință. Ortodoxul însă, inspirat de Dumnezeu, a cerut să-i trimită o părticică din Sfântă Împărtășanie săvârșită de el. Acesta, crezând că s-a rătăcit, i-a trimis îndată cu bucurie, fără să mai stea la îndoială. Cand a primit-o ortodoxul, a luat părticică trimisă lui de eretic, adică de severian, a fiert în fața lui apă într-o oală și a aruncat în ea
LIVADA DUHOVNICEASCA (10) de ION UNTARU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360922_a_362251]
-
se transformă în poezia Dacinei Dan, în contrasimbol. Ființă poetica se ridică în fața noastră că un turn de neliniște ( Sartre - „ Turn de liniște “ ), în sensul unei continue căutări prin sine însăși, un turn nedefinitivat, care se construiește mereu : „ m-am rătăcit prin mine / zdrențuindu-mi lumină / eram atât de atentă / să-mi strâng sufletele / într-o tăcere nouă virginala / cu un profil inexorabil / reverberat de umbra troianului fictiv “ ( Tu ), „ nu-mi pot sfărâmă lanțurile / mi-am pierdut cheia “ ( Lanțurile ), „ mă caut
„APARENT/ ILLUSORY” O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALA SEMNATĂ DE POETA DACINA DAN de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360912_a_362241]
-
cearcăne adânci, violete. Deschid robinetul. Las apa să curgă, șuvoi transparent în pătratul chiuvetei. Mă spăl îndelung pe față, pe mâini. - Cine sunt eu? De unde vin? Și unde mă duc? Pot să pictez prea multe măști pe zăpezi, pot să rătăcesc mirări pe străzi tăcute de tei, să aud tâmpla toamnei bătând-mi în fereastră. În oglindă, fratele meu tăcut mă desenează dinăuntru în afară cu fire subțiri. Dintr-o parte, mă privește cavalerul tăcut, cu aripi de fier, nedeschise. Ies
CĂLĂTORIE de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360913_a_362242]
-
spune că nu a fost nimic între mine și mama fetei. Aș minți dacă aș spune că Atena nu există! Există! Mădălina trăiește acolo, împreună cu Anargyros și copiii lor, mângâierea bunicului, frumosul consul, cu chip de zeu, ieșit la pensie, rătăcit printre oameni. Mădălina a cucerit inima curată a fiului de zeu pentru că în sufletul ei, încă de la naștere, era o zeiță. De aceea a tras-o... ața, acolo! Kalimera, Mădălina! Eu, scriitorul (!) Când te trage ața ... Era pe atunci o
CÂND TE TRAGE AŢA ... ( 1 ) de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360899_a_362228]
-
frumoasa capul gol de lună plină răsărit din orizonturi ca o falnică metopă cu diademe de aur și pietre de mărgărint noi înfășurați în noapte ca într-o mătase moartă nu știam ce ne așteaptă și ce zodie ce soartă rătăciți de-atunci prin lume am rămas doi muritori ce se caută într-una de cu seară până-n zori. marți, 24 septembrie 2013 Referință Bibliografică: poveste romantică / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 999, Anul III, 25 septembrie
POVESTE ROMANTICĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360975_a_362304]
-
milostiv și bun la inimă. Odată unul din notări i-a furat aur. Temându-se a fugit și s-a dus în Tebaidă Egiptului. Barbarii din Tebaidă Egiptului, care se hrănesc cu carne crudă, au pus mâna pe el pe când rătăcea și l-au dus până la marginile Egiptului. Dumnezeiescul Alexandru aflând de el ca este rob l-a cumpărat cu 85 de monezi. Patriarhul s-a purtat cu el atât de bine și așa de omenește când s-a reîntors în
LIVADA DUHOVNICEASCA (12) de ION UNTARU în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360979_a_362308]
-
Cântă Mihaela Oancea: " Când ajungi să-ți fii tu însuți o povară, Când puteri de neînțeles te-apasă greu, când pe crengi sunt numai flori de primăvară, iar din tine frunze moarte cad mereu. Inspre tainice urzeli ce se destramă, rătăcești ca un pescar de amăgiri, N-auzi tu un glas de Tată ce te cheamă? N-auzi tu chemarea veșnicei iubiri? Intoarce-te la Domnul, așa cum ești, cu zdrențe-n suflet și poveri, întoarce-te la Domnul, un cuget nou
DUREREA SUFLETULUI. UNDE SE POATE GĂSI ELIBERARE ŞI PACE? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360844_a_362173]
-
că dacă se trage singur de șireturi poate să iasă din situația aceasta, mi se pare cinism peste depresie. Ca să ieși din depresie, trebuie să te întorci înapoi, nu să mergi înainte. Să mergi înapoi, la locul în care ai rătăcit drumul care te ținea aproape de Dumnezeu și să te realipești de Dumnezeu. S.M.: Când mi-aduc aminte de chestiile astea, nu-mi vine să cred că am trecut pe acolo. Daniela Bălan: Banii. Deci cel mai mult banii contribuie la
DUREREA SUFLETULUI. UNDE SE POATE GĂSI ELIBERARE ŞI PACE? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360844_a_362173]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > FERESTRE Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1145 din 18 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Ferestre închise M-am rătăcit în căutările acestui timp Sufletul meu, ferestre închise, Drum pietruit de cuvinte nespuse, Cărari - labirint de vise pierdute. Nu vreau să spun că nu mai am vise. Dar nu mai sunt colorate ca atunci, Cănd porumbeii albi zburau către ceruri
FERESTRE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364078_a_365407]
-
cu furtunul, ca în cazul doamnei Brătianu, care pe motiv că făcea des greva foamei, „îi erau deschise maxilarele cu forța și-i turnai lături pe gât. Gura îi era o rană.” Îmbătrânite prematur, cu părul albit, și cu privirile rătăcite de spaimă și nesiguranța dobândită în anii de detenție, erau marcate de terorile suportate, cât și de pierderea celor dragi. Boli precum icterul, tuberculoza, ulcerul, pelagra, scorbutul, cancerul, depersonalizarea erau doar câteva din ele. Acestor suflete- martir le aducem un
FEMEILE-MARTIR ÎN ÎNCHISORILE COMUNISTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364094_a_365423]
-
a viață rătăcite zănatic prin jnepii roșcați unde e oare poteca de piatră spre apele vii să le bem savoarea cea dulce cea dulce turme biblice urcă precum sângele -n noi unde ni-i rădăcina și unde-i izvorul am rătăcit cărarea s-a rătăcit dorul parcă avem sufletele morminte jefuite cărări de lebede decapitate trecute în vise câtă tăcere-n cuvinte și-n priviri câtă tăcere ochii-au pierdut vasul fantomă florile tac banca veche a ruginit de-atâta liniște
POVESTE NAIVĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364082_a_365411]
-
prin jnepii roșcați unde e oare poteca de piatră spre apele vii să le bem savoarea cea dulce cea dulce turme biblice urcă precum sângele -n noi unde ni-i rădăcina și unde-i izvorul am rătăcit cărarea s-a rătăcit dorul parcă avem sufletele morminte jefuite cărări de lebede decapitate trecute în vise câtă tăcere-n cuvinte și-n priviri câtă tăcere ochii-au pierdut vasul fantomă florile tac banca veche a ruginit de-atâta liniște primăvara încercă în noi
POVESTE NAIVĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364082_a_365411]
-
Publicat în: Ediția nr. 1137 din 10 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Ce spuneți voi muritorilor de teamă, vă agățați de fiecare clipă ca de firul Ariadnei? Vă dați mari cu nasul pe sus, nu vă mai ajung cuvintele, se rătăcesc de așteptările promise. Aș vrea să strig; cine vă credeți, de vă umflați atât în penele de corb cu ciocul de aur? Aș vrea să vă văd cum cântați morții cu vocile voaste hămesite de averi. Nimic nu mai poate
TOTUL STAGNEAZĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364120_a_365449]
-
făptură care avea pe vremuri înfățișare ceva mai omenească și un nume, Tragodas, ajunsese acum o nenorocită epavă ce nu mai era demnă decât de numele de cerșetor. Arăta ca o ființă netrebnică, cu ochii bulbucați și roșii în cap, rătăciți în adâncul orbitelor pierdute sub câlții părului de pe creștet, urâțită și de alți câlți crescuți anapoda prin barbă și pe obraji. Avea o gură știrbă, care adăpostea o limbă vicleană ce-i adusese cândva multe foloase, dar și multe ponoase
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
vorbesc cu un prieten ca și cum aș vorbi cu mine, cu conștiința mea, cuvintele să nu aibă niciun sens, să fie doar sunete în care vibrează durerea, singurătatea, spaimele, dar și bucuria, jocul, naivitatea unui gând. Eu sunt poezia unui spirit rătăcit printre oameni... Ca urmare, aduc în fața voastră o parte din cărțile mele, o mică parte din reușitele mele ( diplome, medalia virtutea literară), toate la un loc reprezentând - STRIGĂTUL MEU CĂTRE VIAȚĂ - către un adevăr pe care nu-l voi afla
DARURI... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364146_a_365475]
-
spatele tabloului, fiind convins de siguranța secretului. Deci, nu este un mister din tinerețe, ci mai degrabă derivarea unui gest de suflet din preaplinul iubirii sale. Erau niște cifre luate la întâmplare, scrijelite cândva pe o fotografie îngălbenită care se rătăcise pe undeva: putea fi printre cărțile din bibliotecă, așa cum putea fi în atelierul pictorului sub cutia cu vopsele sau în sertarul cu medicamente. - Dar scrisoarea aceea? ceru Dan Siomionescu, detalii. Deși nu era cadrul adecvat acestui gen de subiect, polițistul
PROMISIUNEA DE JOI (XXI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364156_a_365485]
-
și tu o prietenă? Cu cine mergi la munte? Singur? - Era o profesoară de română drăguțică care îmi făcea ochi dulci, dar nu am avut chef să-mi complic existența. - Era dobrogeancă sau de unde era? - Olteancă de prin Teleorman. Se rătăcise ca și mine prin Dobrogea. De fapt, de aici din zonă nu sunt singurul. Mai era un coleg de lângă Tecuci. Cu el am venit împreună acasă. Mie mi-a plăcut și fiind primul an în învățământ, zic că am debutat
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. VI PE FALEZA . de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364136_a_365465]
-
Cu iubirea noastră aprindem Galaxia! Lumina pietății va străluci în Rai. Iubește-mă Iubite! în noaptea înălțării, Te voi iubi aievea din inima-mi, ce-o ai... Sufletu-mi sihastru aleargă printre maci, Pete-nsângerate pictate în...Eter. De-i rătăci vreodată prin Galaxii de dor Fidel iubirii tale, voi fi al tău reper... © D. Theiss Referință Bibliografică: Hai să zburăm Iubite spre Raiul cel albastru! / Doina Theiss : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 934, Anul III, 22 iulie 2013. Drepturi
HAI SĂ ZBURĂM IUBITE SPRE RAIUL CEL ALBASTRU! de DOINA THEISS în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364235_a_365564]
-
nemurire, nostalgiile celeste, atitudinile extatice sunt redate în tonuri blânde, gingașe, aducând un plus de rafinament în planul expresiei. Într-un limbaj aparent transparent, dar de mare profunzime... care surpă temeliile lumii și ale vieții... se regăsec versurile: m-am rătăcit într-o pădure de ghiocei/clopoțeii de argint îmi șopteau în ureche/ e primăvară / e primăvară /rostește numele ei / mi-am croit cărare printre rugi și tei/buburuze îmi strigau fluierând/ e lumină /e lumină / rostește numele ei / îmi cădeau
EXEGEZĂ. EA TOT, EA ABSOLUT, EA UNIVERS...” , AUTOR GEORGE ADRIAN POPESCU ( EUNESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364179_a_365508]
-
în mâini iar barba albă îi ajunge până la brâu. Calul face o ultimă încercare să-l determine să se întoarcă acolo unde „îl așteaptă veșnicia/ lângă soață și cumnate”, dar se vede nevoit să plece singur în timp ce stăpânul rămâne să rătăcească printre 8 ruinele palatului părintesc unde, într-un tron colbuit din pivniță, îl aștepta, în agonie, însăși moartea. Bucuria ei e teribilă: „Bine ai venit, copile,/ Împreună cu norocu-ți,/ Că de nu, nu aveam zile,/ Prăpădindu-mă în locu-ți”. Rocada între
RESCRIEREA – O FORMĂ DE INTERTEXTUALITATE de ION ROŞIORU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364215_a_365544]
-
sclipitori spre munții care se îndepărtează. Un praf mai fin ca nisipul se ridică de pe drumul tot mai îngust, marginile-s de-acum invizibile încât nu mai pot desluși punctul cardinal spre care mă îndrept, totu-i pierdut și-s rătăcit. Unde-i femeia care mă întoarce din drum? Referință Bibliografică: Unde-i femeia... / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 927, Anul III, 15 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
UNDE-I FEMEIA... de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364257_a_365586]
-
Cerul amețise învârtindu-se în jurul meu, Briza ieșea nehotărâtă din stânca zării, Marmura lui Roden din care se smulgea un zeu ... Ieșind din amintire te vedeam în fiecare zi evadând din ceața înserării albastre, Îți ghiceam silueta între stelele mii Rătăcind cărări printre astre ... Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Marmura lui Roden / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 596, Anul II, 18 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
MARMURA LUI RODEN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 596 din 18 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/364265_a_365594]
-
salariu brut, Dar trăim în sărăcie, Și cu asta ce-am făcut? Ia corupția amploare, Cum nicicând nu s-a văzut, Scoatem totul la vânzare, Și cu asta ce-am făcut? Pentru-a câștiga o pâine, Mulți o iau dela-nceput, Rătăcesc prin țări străine, Și cu asta ce-am făcut? Traversam ani grei cu crize, Leul iar a decăzut, Cresc într-una taxe-accize, Și cu asta ce-am făcut? Totul este ca-nainte, De belele n-am trecut, Se trag șforile
ASTA-I SOARTA NOASTRĂ de IONEL CADAR în ediţia nr. 1022 din 18 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363087_a_364416]
-
Petrescu! Pustiul e singura obiectivitate a vieții lui învinse în luptă cu sine, fără rezistență nici pentru ea, nici pentru memoria ei. A fost cândva o glorie care l-ar fi căutat singură pe maestru, dacă el i-ar fi rătăcit cumva drumul. Dar n-a mai rămas nimic din această glorie! Rosturile ei au fost într-un anumit punct greșite. Nu l-a ajutat pe maestru atunci când a avut cel mai mult nevoie de ea, iar acum nu-i mai
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
1048 din 13 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului imagine: Vladimir Kush (gând dintotdeauna 12 noiembrie) Las muzicii dorul de a curge nestânjenită de gânduri, prin trupul încolăcit în jurul durerilor uneori firești, alteori surprinzătoare noduri din energii neștiute, în care mă rătăcesc adeseori când las garda iubirii pe pământul reavăn de ură, de falsitate, de indiferență. Aud zbaterea câmpiilor, zbaterea crestelor și mă cutremur scurt, gândind la ceea ce putea să fie spațiul geometriilor plane. Probabil că va ninge mult, probabil că niciun
POVESTE O VESTE POVEŞTI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363171_a_364500]