2,812 matches
-
descoperirilor sinelui. Ca Homo moralis, tânărul scriitor n-a cunoscut maladiva carență de absolut a omului etic. A cunoscut în schimb eșecul și mai ales asumarea lui... A trăit adesea în incertitudine, dar a avut privilegiul tenacității mersului și experiența rătăcirii asumate de aceea s-a oprit din drum și a privit fascinat oamenii care-i vor deveni rând pe rând personaje. Slavici al anilor 1875-1895 a fost un mare naiv, dar de o naivitate înțeleasă ca intuire a unei moralități
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
prin ecranul nebuniei și al narcisismului. Cine dorește să le pătrundă sensul nu se poate sustrage unui dificil efort de interpretare și de confruntare, altminteri nu ne-ar mai rămâne decât să le suprimăm, punându-le pe seama caracterului insondabil al rătăcirii mintale. Fragmentul următor conform ordinii cronologice stabilite de Giorgio Colli și Mazzino Montinari, care aici se dovedește valoroasă insistă pe același motiv și îl dezvoltă într-o neliniștitoare secvență care, aproape neschimbată, formează introducerea celebrului capitol " De ce sunt un destin
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
le-a provocat, înseamnă pentru om și pentru autoreprezentarea sa culturală? Toți suntem familiarizați cu variata gamă de obiecte și instrumente cu care tehnica ne înconjoară zi de zi. Toți cunoaștem zumzăitul progresului care domină omul modern și sentimentul de rătăcire care se prefigurează duminica, atunci când mașina se odihnește. Toți vedem cum omul contemporan se pricepe să înălțe hale industriale, dar este incapabil să edifice un templu sau o biserică. Din epoca de aur am ajuns la civilizația plasticului. Și atunci
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
în care spiritul nostru, sau mai degrabă orgoliul nostru, ne obligă sub amenințarea nebuniei și împotriva oricărei evidențe, să găsim cu orice preț o succesiune logică a cauzelor și a efectelor, acolo unde rațiunea nu poate să vadă decât o rătăcire, noi înșine de fapt aruncați încolo și încoace, asemenea unui dop plutind pe apă, fără direcție, fără scop, străduindu-se doar să se mențină la suprafață, suferind și murind până la urmă, asta e tot... În Arta romanului, Milan Kundera se
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
voință. O realitate însă, care n-ar fi niciuna din acestea două, ci un obiect în sine (spre care, din nefericire, a degenerat și 'lucrul în sine' al lui Kant) este o absurditate, iar acceptarea ei în filosofie este o rătăcire." (Ibidem, p. 12). 492 "Îi este dat acest corp în două feluri cu totul deosebite; mai întâi ca reprezentare în intuiția intelectului, ca obiect printre obiecte, supus legilor acestora, dar în același timp îi este dat și cu totul altfel
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
țin prin salvele luminii / flux/reflux sorbindu-mă strein...” (Lauda crinilor), „inocentul trup / serafic trece-n umbră prin cetate...” (Altfel de toamnă), și atunci... „raza din condei și smirna aprinde / cearcănul lunii” (Iarbă), iar „rana suferindă / ninge o colindă...” (O rătăcire de argint) și reflectând puțin, am zice, că o frântură din ecoul litaniei lui Ovidiu se potrivește și maestrului eoria Zilieru: „pe versuri mă reazim, / eu, // autorul, rămân flacăra verbului lor...” (Ovidiu - Tristele III 3) Fiecare ciclu de versuri (din
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
dumnezeiești învățători” sunt fără îndoială Sfinții Apostoli. În același sens vorbesc Sfinții Părinți și scriitori bisericești din veacurile următoare. footnote>. Căci spun, ceea ce este și adevărat, că pruncii înălțați în legea sfântă, vor ajunge la deprinderea sfântă, liberi de toată rătăcirea și lipsiți de experiența oricărei vieți necurate. Aceasta având-o în minte dumnezeieștii noștri învățători, au cugetat să primească pe prunci în acest sfânt mod și părinții naturali ai pruncului adus să predea pruncul vreunui pedagog bun, introdus în cele
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
a lui Augustus, care se supărase pe drept pe mine; durerea care atinsese inima marelui Cezar tu jurai (iurabas) pe loc că era și a ta: când însă ai aflat originea dezastrului nostru, se spune că te-ai văitat din cauza rătăcirilor mele (erratis meis)" (v. 61-66). Din câte se pare, Ovidiu se aștepta la aplauze din partea prietenului și rudei sale, Paulus. Și nu la dezamăgire. Paulus se arată a fi la fel de înfuriat pe Ovidiu ca și Augustus însuși. După ce a auzit
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
fiul dictatorului, combinat cu paranoia unor subordonați, a dus la o dramă sângeroasă, chiar dacă izolată. În ansamblu, forțele armate au recunoscut toate, peste tot, legitimitatea revoluției. Mai mult, generalul Stănculescu afirmă acum că era la curent, minut cu minut, cu rătăcirile dictatorului fugar și că nu aștepta decât un moment propice pentru a-l aresta, ceea ce s-a și întâmplat încă din seara de 22 decembrie, deși de anunțat public nu s-a anunțat decât două zile mai târziu. Începând cu
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
fost România de riscul de a rămâne înafara istoriei democrațiilor reinventate la sfârșitul Războiului Rece dacă nu chiar al Istoriei ca atare, precum o deplângea cândva celebrul ei fiu risipitor, Mircea Eliade, care atribuia patriei sale de origine destinul acestei rătăciri în lumea paralelă unde comunitatea internațională își exilează fantomele, inclusiv fantomele din Balcani. Adevărata cotitură în această istorie recentă, punctul de ruptură în soarta României postdecembriste nu ar fi existat probabil niciodată fără conjuncția dintre factorul intern reprezentat de prima
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
studiilor. b. Necunoașterea etapelor unui proces CD&I poate fi un obstacol deoarece se dorește soluția imediat. Parcurgerea etapelor de rezolvare inovativă poate conduce la soluția bună. c. Necunoașterea tehnicilor și metodelor intuitive de stimulare a creativității poate conduce la rătăcirii sau întâzieri în găsirea celei mai bune căi de rezolvare sau a soluției noi. 4. Modul de utilizare a timpului disponibil caracterizează persoana creativă. Aceasta știe să-si organizeze timpul, să aloce optim timpul aferent etapelor de CD&I. În
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
într-un sfârșit (în ultimul din cele cinci romane ale ciclului "Bizu", Acord final), pentru soluția concilierii utopice dintre vis și realitate, într-o viziune de cea mai pură factură melodramatică, care-i aruncă unul în brațele celuilalt, după îndelungi rătăciri, pe îndrăgostiții cu suflet nobil și inimă bună. Oricum, chiar dacă valoarea estetică stricto sensu a dramei De peste prag poate fi pusă la îndoială, piesa interesează, retrospectiv privind lucrurile, și prin "subiect", și prin opțiunile tehnice, deoarece marchează un moment important
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
e bine și ce e rău". Realitatea e totuși alta, și, chiar dacă optează pentru respectarea îndatoririlor materne față de cei trei copii (doi ai lui Iorgu și unul al lui Sandi), presimte că greșala ei e mai gravă decât o naivă rătăcire de tinerețe și că reclamă, cumva, meritata pedeapsă. Trebuie reținută deocamdată disperata tentativa a Anei de a găsi un țap ispășitor, care s-o absolve de vină, ceea ce o determină să arunce anatema asupra naturii feminine în genere, și nu
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
lor, de toate eșecurile lor. O societate care trebuie nimicită cu orice preț, la nevoie prin distrugerea umanității și chiar a lor, prin băutura magică a puterii, prin transgresarea limitelor sociale, cel puțin a celor aflate la îndemînă perversiunile sexuale, rătăcirea apoi ruina cetății oamenilor, prin refuzul tuturor formelor instituționale și disprețul de sine împins pînă la ura față de ceilalți. Același sentiment al eșecului este întreținut, cultivat, de o anumită subversiune ce capătă aspectele cele mai diverse, de la naționalismele imposibile, pînă
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
decembrie 1911, la ora 8.45, Callemin, Bonnot, Garnier și un al patrulea atacă doi funcționari de la Societatea generală care operează un transport de fonduri pe strada Ordener: unul dintre ei este ucis de Garnier pe loc. După o scurtă rătăcire pentru a dejuca planurile urmăritorilor, Callemin se refugiază la Romainville, la sediul ziarului Anarhia, la Rirette Maitrejean, care i-a urmat lui Lorulot. Ea trăiește cu Kilbatchiche, care va pleca mai tîrziu în Rusia bolșevică și va cunoaște sub numele
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
asupra vieții și a morții. Autorul Mioriței este categoric urmașul lor. B. Întoarcerea Zeiței Modelul călătoriei în lumea de „dincolo”, a morților, îl lansează „prima dată” zeița sumeriană Inanna (Iștar la asiro-babilonieni). Toate celebrele „călătorii” (căsătorii forțate, răpiri, aventuri eroice, rătăciri), puse pe seama lui Ghilgameș, Orfeu, Proserpina, Ulise, Eneas, protagonistul tip Făt-Frumos (din basmul românesc Tinerețe fără bătrînețe și viață fără de moarte) sunt derivate. Lectura acestora se arată dificilă pentru că textele aparțin unor culturi îndepărtate; de regulă, prealfabete; dar și pentru că
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cu propriul lor vis, cu credința neamului lor în venirea unui Mesia; apoi, de dragul triumfului tezei lor personale, susținute în fața unei mulțimi îndobitocite, să ceară celui ce se spălase pe mâini de orice implicație paza mormântului, profețind că „va fi rătăcirea de pe urmă mai rea decât cea dintâi”, aceasta fiind o apoteoză a celui răstignit. Ultima evanghelie s-a citit, piatra Mormântului s-a pecetluit, diaconii l-au ridicat pe mitropolit să-l ducă în mijlocul naosului, lângă cruce, să binecuvânteze în numele
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
țin mânăstirile de la Athos, Sinai și Ierusalim. Peste tot e pomenit ctitor și binefăcător, mai ceva decât orice împărat din lume. Pe bună dreptate, cine a mai plătit atâtea tipărituri? Manual de sintaxă greacă, manual împotriva schismei papistașilor, manual contra rătăcirii calvine, mărturisirea credinței ortodoxe, tipărite toate în două, trei limbi, făcându-ne astfel celebri și pe noi autorii lor, pe mine, pe sfinția sa patriarhul Dosoftei, pe Sevastos Kimenitul, pe Hrisant Nottara și pe mulți alții. Dar acum trebuie să mă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pe mitropolitul Râmnicului, vodă n-a pregetat o clipă. Îl iubise pe Theodosie prea mult ca să nu-l asculte. Și lor Cantacuzinilor vlădica, cu glas stins, le-a cerut același lucru: „Doar Antim poate ține piept cu tălmăcirile și tipăriturile rătăcirii calvinești. Rătăciții tipăresc cărțile lor în toate limbile pământului și le răspândesc peste tot. Se cuvine să tălmăcim și noi îndreptarele credinței noastre în toate limbile popoarelor împărăției padișahului și să le răspândim pe la bisericile creștinilor noștri”. Asta o putea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
a trece prin medierile simbolice comune." Ibid., p. 343 "Lipsit" de spațiu vital și "forțat" să își exporte energia, vrăjitorul este cumva "condamnat să le joace farse vecinilor". Este "muncit" de această putere care îl depășește și îl condamnă la rătăcire. Îi trebuie "mereu mai mult", oricare ar fi bogăția și importanța domeniului său, care, doar din acest motiv psihologic, este marcat cu semnul (-). Cînd un teritoriu este prevăzut cu semnul (+), înseamnă că este autosuficient posesorului său, care își regăsește aici
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
a unei ordini în interiorul structurilor disipative Introducere Trăim vremuri tulburi, marcate de schimbări sociale tot mai abrupte și de turnúri sociale ample din ce în ce mai impredictibile. Omul contemporan pare supus unor presiuni alienante, iar societatea, cel puțin cea postindustrială, oferă semne de rătăcire în căutarea unei căi identitare, atât funcțională cât și structurală. Mă refer aici la postindustrialism așa cum a fost acesta definit de Daniel Bell (1973) drept societate caracterizată prin mai multe trăsături specifice: trecerea de la o activitate economică axată pe producția
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
dacă nu un drum care durase patruzeci de ani în Egipt până în Țara făgăduinței? Ce era această țară? Visul umanității! De ce întîrziaseră aceia atâta în pustie, când drumul putea fi străbătut în câteva luni? Lunga lor aventură era plină de rătăciri și trădări și omul care îi conducea murise fără să-și atingă visul. De ce întîrziase el atît? Ce îl împiedicase? De ce spărsese el tablele legii furios? Iar în fața mea aveam un om care nu avea nici îndoieli, nici remușcări. Da
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
contrariu a ceea ce îmi spusese orbul, râdeam de Dobcinski și Bobcinski, de Manilov și de Sobakievici... Rămâneam pierdut ceasuri întregi cu coatele sub ceafă, în mica odaie a lui Nilă, de la mansardă, stăpânit de admirație pentru marele Gogol, ale cărui rătăciri nu mă interesau și nu vroiam să le cunosc și dorind să scriu ca el, să surprind și eu, asemeni lui, spectacolul vieții, care poate stârni în noi acel sentiment de salvare, de eliberare, de libertate a gândului, de triumf
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
acest volum de poeme să se intituleze „”( pe care l-am împărțit în 3 părți: Stări, gânduri, Pe-un zâmbet de așteptare și Atitudini), a fost pentru că, prin ele, îmi exprim gândurile, stările, care pot fi metamorfoze, introspecții, retrospecții, așteptări, rătăciri, vise, tablouri pentru toate anotimpurile, zâmbete de așteptare, atitudini etc, și, doresc, ca prin mesajele pe care le decriptați din aceste poeme, să puteți medita alături de mine... Întotdeauna mi-a plăcut să scriu simplu și profund, fără înflorituri, tocmai, ca
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
simțurilor care, apoi, culmea ! îi lipseau. Ca și cum se rupsese din ea ceva, totuși, de neînlocuit. Lăsând-o în frig și jale, ca pe o jivină oarecare. Fiul ipotetic ar căuta în desenele acelea pierdute prevestirea înghețului și însingurării, rigoarea și rătăcirea. Monstrul ?... Adică prezentul strâmb, avortat, coșmarul nostru cel de toate zilele. Monstrul adevărat, noi, aici, în fundătura fără ieșire, copiii amputați și complici ai prezentului. N-a avut timp, e drept, după eliberarea ei, dar n-a avut, poate, nici
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]