2,941 matches
-
relativă. Încântarea pe care o trădează uneori realiștii remarcând ubicuitatea conflictului poate fi legată de înclinația lor spre demitizare, când încearcă să demoleze afirmațiile oponenților care susțineau că armonia a fost sau poate fi realizată, prin relativ simpla aplicare a raționalității, moralității sau modificărilor instituționale. În măsura în care rădăcinile conflictului se pot regăsi în natura umană, credința că lupta reprezintă un aspect inevitabil al vieții internaționale se armonizează cu tradiția tragică a realismului. Morgenthau admitea cu ușurință că imaginea sa era una pesimistă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
rațional - o practică posibilă în vechea societate internațională - devine depășit. Tocmai în momentul în care optimiștii proclamau aplicarea fără precedent a analizei raționale asupra problemelor vieții internaționale, naționalismul universalist a eliberat de fapt instinctele de putere ale statelor din constrângerile raționalității: Era noastră a fost destinată să experimenteze o schimbare decisivă în măsura în care acțiunea socială este determinată de rațiune, pe de o parte, și de interese și emoții, pe de altă parte... Renașterea războaielor religioase sub forma conflictelor dintre ideologii politice, cu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
interese și emoții, pe de altă parte... Renașterea războaielor religioase sub forma conflictelor dintre ideologii politice, cu tortura, pedepsele și exterminarea opozanților, ne dau o idee clară despre măsura în care s-au transformat vremurile noastre 38. În timp ce moralitatea și raționalitatea scădeau în importanță, simpla, nuda luptă pentru putere părea să ia amploare; în acest sens, relațiile internaționale deveneau din ce în ce mai deschis „politice” și, implicit, lipsite de milă. La începutul anului 1939, Morgenthau rezuma tendințele epocii postbelice și prevedea noul război ce
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
-se interesele naționale, este posibil să se lovească de Charybda spiritului cruciat, un mare distrugător al moralității între națiuni”45. Critica și alternativele propuse față de universalismul naționalist au indicat o cale de a scăpa și de Scylla, și de Charybda. Raționalitatea și restrângerile care limitează definiția operațională a interesului național, pentru decident, la obiectivele strict necesare pentru asigurarea securității naționale l-ar ajuta să evite spiritul cruciat și să lase o portiță deschisă diplomației care să inoculeze practicile toleranței și compromisului
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
la care este supusă natura umană vor devia politicile externe de la cursul lor rațional. În special când politica externă este aplicată în condițiile controlului democratic, nevoia de a folosi emoțiile populare în sprijinul politicii externe nu poate să nu afecteze raționalitatea însăși a politici. Dar o teorie a politicii externe care tinde spre raționalitate trebuie să facă abstracție, să zicem, pentru moment, de aceste elemente iraționale și să încerce a schița un tablou al politicii externe care să prezinte esența rațională
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
rațional. În special când politica externă este aplicată în condițiile controlului democratic, nevoia de a folosi emoțiile populare în sprijinul politicii externe nu poate să nu afecteze raționalitatea însăși a politici. Dar o teorie a politicii externe care tinde spre raționalitate trebuie să facă abstracție, să zicem, pentru moment, de aceste elemente iraționale și să încerce a schița un tablou al politicii externe care să prezinte esența rațională ce se găsește în experiență, fără deviațiile contingente față de raționalitate, care se găsesc
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
care tinde spre raționalitate trebuie să facă abstracție, să zicem, pentru moment, de aceste elemente iraționale și să încerce a schița un tablou al politicii externe care să prezinte esența rațională ce se găsește în experiență, fără deviațiile contingente față de raționalitate, care se găsesc, de asemenea, în realitate. Deviațiile de la raționalitate care nu sunt rezultatul capriciilor personale sau ale psihopatologiei politicienilor pot fi privite drept contingente doar din poziția avantajoasă a raționalității, dar, prin ele însele, pot fi elemente într-un
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pentru moment, de aceste elemente iraționale și să încerce a schița un tablou al politicii externe care să prezinte esența rațională ce se găsește în experiență, fără deviațiile contingente față de raționalitate, care se găsesc, de asemenea, în realitate. Deviațiile de la raționalitate care nu sunt rezultatul capriciilor personale sau ale psihopatologiei politicienilor pot fi privite drept contingente doar din poziția avantajoasă a raționalității, dar, prin ele însele, pot fi elemente într-un sistem coerent al iraționalității. Merită să fie explorată posibilitatea de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ce se găsește în experiență, fără deviațiile contingente față de raționalitate, care se găsesc, de asemenea, în realitate. Deviațiile de la raționalitate care nu sunt rezultatul capriciilor personale sau ale psihopatologiei politicienilor pot fi privite drept contingente doar din poziția avantajoasă a raționalității, dar, prin ele însele, pot fi elemente într-un sistem coerent al iraționalității. Merită să fie explorată posibilitatea de a construi ipotetic o contrateorie a politicii iraționale. Când reflectăm asupra dezvoltării teoriei americane în ceea ce privește politica externă, suntem uimiți de persistența
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
celor implicați. În consecință, marele teren de vânătoare pentru „cauza unică” și pentru „formula științifică” pentru a o rezolva a fost scena internațională, cu marele ei sezon din perioada interbelică 30. Societatea internațională nu este organizată; deci „organizarea internațională” - în raționalitatea sa abstractă, un tip de echivalent legal al sistemelor utopice filosofice din secolele al XVIII-lea și XIX-lea - a devenit formula științifică ce a ajuns, de când celebrul pacifist și câștigător al Premiului Nobel A.H. Fried a propus-o
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
că aceste diferențe filosofice sunt doar expresia, la cel mai înalt nivel de abstracție și sistematizare, a trăsăturilor fundamentale morale și intelectuale prezente la toate nivelurile de gândire și acțiune și care oferă fiecărei națiuni trăsăturile sale distinctive și inconfundabile? Raționalitatea mecanicii și perfecțiunea sistematică a filosofiei lui Descartes le reîntâlnim nu mai puțin în tragediile lui Corneille și Racine decât în furia raționalistă a reformelor iacobine. Ele se regăsesc în sterilitatea formalismului academic ce caracterizează o mare parte din viața
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Politica între națiuni (Morgenthau, 1948), acest sâmbure de originalitate al definiției s-a pierdut ocazional. Dincolo de putere, definițiile contemporane conțin de obicei o combinație a următoarelor aspecte: centralitatea analitică a statelor, interesul lor de a supraviețui, primatul capacităților materiale și raționalitatea (pentru o trecere în revistă a definițiilor realismului, vezi Donnelly, 2000). Împreună, aceste elemente indică o descendență clară din conceptul realist de putere, dar deseori fără a recunoaște cum sunt legate de ideile pe care le au la bază. Analiza
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
să aibă în comun numai o preocupare de bază pentru supraviețuire - pentru a gândi în termeni de putere relativă (vezi, de exemplu, Waltz, 1979; Grieco, 1997; Schweller, 1998). Al treilea concept care apare deseori în definițiile contemporane ale realismului este raționalitatea. Pentru numeroși cercetători ai științelor politice, probabil pentru majoritatea, termenul raționalitate invocă teoria alegerii raționale (vezi Kahler, 1998; Katzenstein, Keohane și Krasner, 1998). Abordarea pornește de la premisa că putem studia în mod util actorii politici, date fiind preferințele lor definite
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pentru a gândi în termeni de putere relativă (vezi, de exemplu, Waltz, 1979; Grieco, 1997; Schweller, 1998). Al treilea concept care apare deseori în definițiile contemporane ale realismului este raționalitatea. Pentru numeroși cercetători ai științelor politice, probabil pentru majoritatea, termenul raționalitate invocă teoria alegerii raționale (vezi Kahler, 1998; Katzenstein, Keohane și Krasner, 1998). Abordarea pornește de la premisa că putem studia în mod util actorii politici, date fiind preferințele lor definite exogen, considerându-i raționali. Folosirea raționalității în contextul teoriei realiste nu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
politice, probabil pentru majoritatea, termenul raționalitate invocă teoria alegerii raționale (vezi Kahler, 1998; Katzenstein, Keohane și Krasner, 1998). Abordarea pornește de la premisa că putem studia în mod util actorii politici, date fiind preferințele lor definite exogen, considerându-i raționali. Folosirea raționalității în contextul teoriei realiste nu implică însă ipotezele teoriei alegerii raționale. Două elemente legate de raționalitate apar în realismul clasic. Primul este că, în calitate de cercetători, ar trebui să fim raționali, adică ordonați și „științifici” într-un sens larg al termenului
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Krasner, 1998). Abordarea pornește de la premisa că putem studia în mod util actorii politici, date fiind preferințele lor definite exogen, considerându-i raționali. Folosirea raționalității în contextul teoriei realiste nu implică însă ipotezele teoriei alegerii raționale. Două elemente legate de raționalitate apar în realismul clasic. Primul este că, în calitate de cercetători, ar trebui să fim raționali, adică ordonați și „științifici” într-un sens larg al termenului, atunci când studiem politica. Cu alte cuvinte, ar trebui să căutăm modele generale de comportament, o idee
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
atunci când studiem politica. Cu alte cuvinte, ar trebui să căutăm modele generale de comportament, o idee acceptată de un număr mare de specialiști în științe sociale (deși, cu siguranță, nu de toți)2. Al doilea mod în care este analizată raționalitatea în realism este mai curând prescriptiv decât descriptiv - nu că oamenii de stat se vor comporta cu necesitate rațional, ci că așa ar trebui să facă pentru a-și urmări interesele. Cu alte cuvinte, dacă decidenții vor să conteze în
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ei trebuie să-și mobilizeze rațional resursele de putere. În cuvintele lui Morgenthau (1985, p. 10), „politica externă ar trebui să fie rațională, ținând cont de scopurile sale morale și practice”. Astfel, ceea ce este deseori interpretat drept o presupunere de raționalitate este de fapt o prescripție, fundamentată pe ipoteza centralității puterii. Al patrulea concept, ipoteza primatului capacităților materiale, este uneori mai mult atribuit teoriei realiste de către criticii săi decât proclamat de realiștii înșiși (vezi, de exemplu, Kratochwil, 1984, p. 310; Wendt
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
un element central și comun al teoriei realiste. Dintre cele patru concepte incluse în definițiile contemporane ale realismului, centralitatea analitică a statelor și interesul de a supraviețui sunt derivate din accentul pus inițial de realism pe putere; al treilea concept, raționalitatea, sugerează de asemenea o concentrare asupra puterii, atunci când este utilizată în sensul realist, nu al teoriei alegerii raționale. Al patrulea, primatul capacităților materiale, este mai curând un efect al transformării behavioriste din cercetarea științelor politice de la jumătatea Războiului Rece decât
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
scrierii celor două cărți. De exemplu, Patomäki și Wight (2000, p. 222) interpretează opera timpurie ca o expresie a scepticismului legat de o cunoaștere științifică a lumii, o interpretare ireconciliabilă cu Morgenthau din Politica între națiuni. Dar această afirmație confundă raționalitatea predictivă cu cea prescriptivă. Morgenthau (1946, pp. 122-131) aducea argumente, în Scientific Man, împotriva încercării de a înțelege lumea ca un loc rațional, nu a explicării raționale a lumii. Ceea ce el susține în Politica între națiuni (1984, p. 3) este
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
consecvente și rezonabile (sau cel puțin previzibile), pe care le urmează rațional 7. În consecință, instituțiile politice bine concepute în cadrul cărora oamenii își pot realiza rațional preferințele, într-un mod care interferează cât mai puțin posibil cu ceilalți, ar atrage raționalitatea oamenilor suficient de mult pentru a elimina orice necesitate a politicii de putere. Cu alte cuvinte, pentru idealiștii liberali, structurile politice corecte pot, într-adevăr, să asigure pacea eternă, pentru a folosi termenii lui Immanuel Kant (1957). Răspunsul realismului clasic
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
anarhiei poate deci să îndepărteze îngrijorarea că vecinii noștri vor deveni inamici sau rivali. Un alt exemplu se referă la cercetarea constructivistă influențată de opera lui Jürgen Habermas (de exemplu, Linklater, 1990, 1998; Lynch, 1999; Risse, 2000). Folosind idei precum raționalitatea comunicativă, Habermas argumentează că acțiunea comunicativă și o sferă publică bine structurată pot reprezenta o forță de emancipare. El este în general considerat un teoretician critic, dar în anumite probleme devine un idealist liberal. Idealist în sensul că are o
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
probleme devine un idealist liberal. Idealist în sensul că are o idee clară despre ceea ce înseamnă progresul politic și o viață politică bună și liberal în sensul că această concepție se fundamentează pe afirmarea individuală și pe o formă de raționalitate (deși nu una instrumentală). Studiile constructiviste care se bazează pe teoria lui Habermas nu pot separa cu ușurință teoria socială (chestiunile legate de sfera publică) de teoria normativă (sfera publică este bună). Desigur, nici una dintre aceste tendințe - de a alege
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
dacă până și ultimul om ar deveni un obiect al dominației lui, nemaifiind altcineva deasupra sa - cu alte cuvinte, ajungând asemănător lui Dumnezeu”10. Distincția dintre aceste două impulsuri rezultă din faptul că, în timp ce „există în egoism un element de raționalitate, determinat de limitările naturale ale scopului” (deoarece se presupune că ființele umane au nevoie doar de o cantitate finită de bunuri materiale pentru a supraviețui), atât limitarea, cât și raționalitatea „lipsesc în cazul dorinței de putere”11. Se pare deci
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
din faptul că, în timp ce „există în egoism un element de raționalitate, determinat de limitările naturale ale scopului” (deoarece se presupune că ființele umane au nevoie doar de o cantitate finită de bunuri materiale pentru a supraviețui), atât limitarea, cât și raționalitatea „lipsesc în cazul dorinței de putere”11. Se pare deci că Morgenthau susține că răul politicii derivă din două impulsuri diferite din punct de vedere ontologic: un egoism ce își are originea în cerințele supraviețuirii și dorința de mărire provenind
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]