3,201 matches
-
ne aduce aminte că și evreii erau acuzați de practici similare (vezi capitolul „Infanticid ritual”). Date folclorice de această natură au făcut ca și alți etnologi să creadă că la conturarea portretului sincretic al solomonarului ar fi contribuit și „figura rabinului (cabalistului, hasidicului) evreu, mitizat În folclor” <endnote id="(312, p. 432)"/>. Pentru mentalitatea populară poloneză, cartea este un semn identitar al evreilor. Cărțile lor - cred țăranii polonezi - conțin cunoașterea tainică, accesibilă doar inițiaților. Ele sunt receptate ca niște amulete, Încărcate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
voi. Un ecou târziu al acestui tip de retorică - practicat de Octavian Goga și de alți scriitori naționaliști ardeleni până la Marea Unire din 1918 - Îl vom găsi, desuet, la Începutul anilor ’80, la Adrian Păunescu, În poemul Noi, baciul și rabinul : Evrei fără patrie, Pe-o lume geroasă, Români fără patrie, La dânșii acasă <endnote id="(337, p. 257)"/>. Și prim-ministrul Ion I.C. Brătianu asemăna cu empatie suferințele românilor cu cele ale evreilor, cu ocazia votării Constituției din 1923, care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un fel de „semi-evrei”, așa cum, de altfel, i-a numit Edouard Drumont (La France juive, 1886), antisemitul de serviciu al Franței sfârșitului de secol XIX. De asemenea, În 1941, pentru savantul român Simion Mehedinți, Calvin a fost „fanatic ca un rabin”, iar calviniștii „au fost tot atât de cruzi ca și cuceritorii Canaanului” <endnote id="(476, p. 30)"/>. Pe la 1700, germanul Johann C. Wagenseil a susținut că țiganii ar fi un fel de evrei, după felul lor rătăcitor de viață. Ulterior, și Martin
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
credea că și „eroul de seamă” dintr-o „nuvelă fantastică” - scrisă de Eminescu În anii studenției berlineze (1872-1874) - „pare a fi născocit după tipul Ahasveros, personagiu legendar care a preocupat pe Eminescu ca pe toți romanticii”. Ar fi vorba de rabinul Levy Canaan, un bătrân pletos, Înalt și slab, „cu barba sură și lungă”, care locuiește „Într-o căsuță mică” de pe „ulițele strâmte ale mahalalei jidovilor” din Suceava și care ucide pentru bani, ca să plece „la Ierușalaim” <endnote id="(685, pp.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
salutul evreimii din Cernăuți, care te-a respectat și te-a iubit” <endnote id="(338)"/>. De asemenea, nici imaginea simetric răsturnată nu era exclusă În spațiul românesc. De pildă, imaginea unui „călugăr [creștin-] ortodox, făcând elogiul funebru la moartea unui rabin evreu” <endnote id="(328, p. 4 ; cf. 326, p. 281)"/>. Nu mă voi ocupa acum nici de evoluția și răspândirea În timp a motivelor mitice care compun legenda apocrifă Adormirea Maicii Domnului, nici de posibilele influențe - din zona cultă sau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
alt text de acest tip (ticluit prin 1716 În spațiul polono-lituanian) este cel tipărit la Iași În 1803, intitulat Înfruntarea jidovilor asupra legii și a obiceiurilor lor și semnat de un oarecare monah Neofit Cavsocalivitul. Autorul era, chipurile, un fost rabin (Noih Belfer), convertit la creștinism (sub numele de Nicolae Botezatul) și apoi călugărit (sub numele de Neofit). Dar este posibil să fie vorba de o stratagemă, destul de uzuală În epocă, menită să sporească legitimitatea și credibilitatea scrierii. De altfel, faptul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o „infamă plăsmuire” a fost dovedit de Adolphe Stern În 1892 <endnote id="(754, II, pp. 87-90)"/>. Primul capitol al cărții demască, chipurile, o sinistră practică rituală și dezvăluie un mare secret, care puteau fi știute doar de „un fost rabin” : „Taină ascunsă și acum descoperită, asupra jidovilor, pentru sângele carele iau ei de la creștini și ce fac ei cu el, cu dovediri din sfânta Scriptură”. Cartea a devenit un „bestseller”, fiind retipărită În vreo 15 ediții românești : primele În 1803
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreii ar fi comis un omor ritual asupra unui băiat creștin. Simptomatic este faptul că masele din Chișinău și din Împrejurimi, incitate În prealabil, și nu cele din Dubăsari, au năvălit Înarmate În cartierele evreiești. Îngrijorat de cursul evenimentelor, marele rabin al comunității evreiești din Chișinău a cerut episcopului creștin ortodox să nege În mod public această știre absurdă. Dar „acest Înalt preot - scria un ziarist rus, la 1 iunie 1903, Într-un articol intitulat «Masacrul evreilor din Chișinău» - a declarat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1882 la Tiszaeszlár, În imediata vecinătate a Transilvaniei. Reproducerea Înfățișa o fată sugrumată pe podeaua sinagogii și câțiva evrei care Îi luau sângele „pentru a se fabrica azimă” <endnote id="(125, p. 251)"/>. Cu câțiva ani Înainte, În urma stă ruințelor rabinului M. Beck de la Templul Coral, ministrul de Interne dăduse dispoziții să se confiște ilustrații similare, puse În vânzare În București <endnote id="(612, I, p. 219)"/>. O litografie reprezentând „omorul ritual” de la Tiszaeszlár a fost descrisă de prozatorul I.A
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În vânzare În București <endnote id="(612, I, p. 219)"/>. O litografie reprezentând „omorul ritual” de la Tiszaeszlár a fost descrisă de prozatorul I.A. Bassarabescu (1870-1952) Într-o nuvelă : „Soarele cădea pe o veche litografie Într-o ramă vizibilă. Câțiva rabini torturează o fată tânără Întinsă pe masă și-i storc sângele”. În anii ’30, anume acest pasaj a fost reprodus În manualele de limba română pentru liceu. Pe 26 iulie 1938, W. Filderman a adresat ministrului Educației o scrisoare de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vase [...] și [este] Întrebuințat la tot felul de rituri sălbatice. Aceste spicuiri din istorie le-am putea duce la infinit” <endnote id="(67, p. 46)"/>. Tot atunci, aceiași oameni au reeditat celebra carte Înfruntarea jidovilor (1803), scrisă de un pretins rabin convertit, care „demonstra”, chipurile, autenticitatea infanticidului practicat de evrei. Pe această temă, deputatul evreu Adolphe Stern a rostit o interpelare În plenul Parlamentului României, În 1922 <endnote id="(603, pp. 18-19)"/>. Peste zece ani (noiembrie 1932), parlamentarii evrei au protestat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mafiotă evreiască”, ajutată nici mai mult, nici mai puțin decât de serviciile secrete israelene (Mossad). Mai mult decât atât, ziarele susțin (informația nu a fost confirmată) că șeful rețelei ar fi fost chiar „secretarul personal” al prim-ministrului Israelului, Yitzak Rabin (care fusese asasinat cu puțin timp În urmă). Bineînțeles, printre complicii răufăcătorilor israelieni se numărau și câțiva israelieni de origine română și chiar evrei din România. În al doilea rând, ziarele au vorbit la Început despre trafic de copii „pentru
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la dezvoltarea industrială a Bucureștiului, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea până În anul 1938, Editura Hasefer, București, 1995. 283. Semnalez aici un Împrumut lingvistic semnificativ. Numele sectei hasidice Habad, fondată la sfârșitul secolului al XVIII-lea de rabinul Șneor Zalman din Liady, provine din prescurtarea acro nimică a trei Sephiroth cabalistice : Hokmah-Binah- Daath („Înțe lepciune-Rațiune-Intuiție”). În limbile rusă și ucraineană, un membru al sectei era numit habadnic. În cursul secolului al XIX-lea, termenul a pătruns și În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Georgeta Penelea Filitti, Editura Fundației Culturale Române, București, 1997. 316. Nicolae A. Bogdan, Orașul Iași. Monografie istorică și socială, ilustrată, ediția a II-a, Iași, 1914. 317. Wilhelm Schwarzfeld, „Legende și credințe populare”, În Anuar pentru israeliți, XVIII, 1896. 318. Rabinul Güter Jüd nu este doar un simplu personaj al unei snoave populare românești, ci și subiectul unor legende cu caracter istoric. Conform tradiției, Înainte de a Începe războiul Împotriva Rusiei, Împăratul Franței, Napoleon I, a mers la vestitul rabin, profet și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1896. 318. Rabinul Güter Jüd nu este doar un simplu personaj al unei snoave populare românești, ci și subiectul unor legende cu caracter istoric. Conform tradiției, Înainte de a Începe războiul Împotriva Rusiei, Împăratul Franței, Napoleon I, a mers la vestitul rabin, profet și făcător de minuni Güter Jüd din Moldova. El i-a cerut rabinului să-l binecuvânteze și să-i confirme victoria Împotriva rușilor. Rabinul l-a refuzat, spunându-i deschis că va pierde războiul. Ca semn menit să-i
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
populare românești, ci și subiectul unor legende cu caracter istoric. Conform tradiției, Înainte de a Începe războiul Împotriva Rusiei, Împăratul Franței, Napoleon I, a mers la vestitul rabin, profet și făcător de minuni Güter Jüd din Moldova. El i-a cerut rabinului să-l binecuvânteze și să-i confirme victoria Împotriva rușilor. Rabinul l-a refuzat, spunându-i deschis că va pierde războiul. Ca semn menit să-i Întărească previziunea, Güter Jüd a cerut să fie ucisă o iapă și să i
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tradiției, Înainte de a Începe războiul Împotriva Rusiei, Împăratul Franței, Napoleon I, a mers la vestitul rabin, profet și făcător de minuni Güter Jüd din Moldova. El i-a cerut rabinului să-l binecuvânteze și să-i confirme victoria Împotriva rușilor. Rabinul l-a refuzat, spunându-i deschis că va pierde războiul. Ca semn menit să-i Întărească previziunea, Güter Jüd a cerut să fie ucisă o iapă și să i se scoată inima : „pe ea era În adevăr scrisă vorba «neizbândă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
i se scoată inima : „pe ea era În adevăr scrisă vorba «neizbândă»”. O variantă a acestei legende a fost culeasă și În Franța, la sfârșitul secolului al XIX-lea (317, p. 190). După unii comentatori, cultul hasidic „Güte Jüden” (al „rabinilor făcători de minuni”) Îl avea În centru pe legendarul Întemeietor al hasi dismului, Rabi Israel Baal Șem-Tov („Stăpânul Bunului Nume”, prescurtat Beșt), el Însuși mare vraci, cabalist și făcător de minuni (298, p. 329). Acesta s-a născut În 1700
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Împopularea, reîmpopularea și Întemeierea târgurilor și a târgușoarelor În Moldova, Uniunea Evreilor Pământeni, București, 1914. 366. Alecu Russo, Iassy et ses habitants en 1840, lucrare publicată postum. Cf. Alecu Russo, Opere complete, Editura Cugetarea, București, 1942, pp. 103-134. 367. Povestirea „Rabinul din Bacharach”, În Heinrich Heine, Proză, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1956, pp. 181-221. 368. Magdalena Opalski, The Jewish Tavern-Keeper and his Tavern in Nineteenth-Century Polish Literature, Ierusalim, 1986. 369. Ion Ionescu de la Brad, Opere agricole, vol
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
797. Informația de la Iași provine dintr-un raport privind „starea de spirit a populației” elaborat În 1946 de Siguranța Statului. Acuze similare de „omor ritual” la adresa evreilor sunt atestate În zona Brașovului, prin 1965, conform unui Memoriu inedit al fostului rabin șef Moses Rosen către Departamentul Cultelor. Se vor bește despre „niște evrei care omoară copii”, despre „30 de copii creștini uciși”, despre descoperirea a „două butoaie de sânge” etc. Vezi Liviu Rotman, Evreii din România În perioada comunistă (1944-1965), Editura
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Gallup Organization Romania, București, septembrie 2003. 847. B. Brănișteanu, Jurnal, vol. I, prefață și note de D. Hâncu, text Îngrijit de Georgeta Pană, Editura Hasefer, București, 2003. 848. Popa și ovreiul, de M.L., Editor Filip Lazăr Succesor, Craiova, 1898. 849. Rabin șef dr. Moses Rosen, Primejdii, Încercări, miracole, ediția a II-a, Editura Hasefer, București, 1991. 850. Ioan Petru Culianu, Cult, magie, erezii. Articole din enciclopedii ale religiilor, traduceri de Maria-Magdalena Anghelescu și Dan Petrescu, postfață de Eduard Iricinschi, Editura Polirom
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu doresc să fie iubiți ca etnie ; vor doar să nu fie urâți. Opusul antisemitismului nu este filosemitismul, ci lipsa antisemitismului. Vezi Andrei Oișteanu, „«Schimbarea la față» a Partidului România Mare. De la cultul lui Antonescu la cel al lui Yitzhak Rabin”, Ziua, 15 ianuarie 2004, p. 9, și În Lumea liberă, New York, nr. 798, 16 ianuarie 2004, p. 23. 864. Felipe Torroba Bernaldo de Quirós, Evreii spanioli, traducere și prefață de Ezra Alhasid, Editura Hasefer, București, 2003. 865. În 1859, compozitorul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Pleșu, Editura Kriterion, București, 1994. 874. Ion Barbu, Poezii, ediție Îngrijită de Romulus Vulpescu, Editura Albatros, București, 1970, p. 58. 875. Umberto Eco, Cimitirul din Praga, traducere de Ștefania Mincu, Editura Polirom, Iași, 2010. 876. Andrei Oișteanu, „Umberto Eco și rabinii de la cimitirul din Praga”, Revista 22, nr. 16, 12-18 aprilie 2011, p. 14. 877. Peter Manu, Horia Bozdoghină, Polemica Paulescu : știință, politică, memorie, Editura Curtea Veche, București, 2010. 878. Victor Erofeev, Enciclopedia sufletului rus. Roman-enciclopedie, traducere de Iulian Ciocan, postfață
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de spus îl au ultraortodocșii, adică clerul și credincioșii fanatici. Nici nu este de mirare, dacă ne gândim că miracolul supraviețuirii evreilor ca popor, în condițiile unei diaspore de 2000 de ani, s-a bazat pe Tora (Vechiul Testament) și pe rabinii care au păstrat-o și le-au băgat-o în cap secole în șir. Or, în Tora, statul ideal evreiesc este cel din timpul lui David și Solomon, care, ca întindere, era mult mai mare decât Israelul de azi plus
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
vorbeam mai înainte: nu suportă la graniță un vecin ostil care, în plus, sau în primul rând, vrea să se integreze în "celălalt", în dușmanul prin excelență, adică în NATO. Cine are dreptate? Răspunsul nu poate fi decât cel al rabinului: au dreptate amândoi. Georgia pentru că a acționat în numele unui principiu recunoscut, iar Rusia pentru că a respectat o veche cutumă tacit acceptată. De multe ori, însă, poți să mori cu dreptatea în mână, iar în relațiile internaționale acest lucru se întâmplă
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]