3,509 matches
-
al meu, spune acesta, avea tot așa un cancer. Doctorul i-a dat o lună de trăit. A băut moare de varză și... trăiește și acum. Prostii, spune Victor. Nu, am analizat eu cazul. În butoi era o ciupercă... am ras-o și am făcut soluția asta. Încearc-o, ai să vezi, are efect. De cînd lua cîte o linguriță din acel lichid, moralul a crescut enorm. Voi învinge, o să vedeți, o să mă auziți cum spun "Hristos a înviat!". Nimeni nu-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
În Munții Dinarici În care-și stabilise reședința? Evident din Dacia noastră, chiar dacă scăpată de sub sceptrul lui. Dacie care aprovizionase cândva și pe alți prudenți, faraonii egipteni - ce pleonasm! - care n’aveau Încotro: măcar la trei zile, trebuiau să-și radă nu doar barba... după care-și lipeau una falsă! Încurcate-s căile lui Ra... Oricum, ceva foloase tot tragem de pe urma bărbii. Ca și penele păsărilor ori solzii reptilelor, părul e o proteină cu sulf care, pe măsura formării firului, se
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
dar și cumplit de vivace: alge, moluște, briozoare, câte și mai câte, acoperă nava pe dedesubt și o obligă, odată la jumătate de an, dacă nu vrea să-și consume combustibilul doar pentru a-și târî barba, să și-o radă... Eu mă mărginesc acum doar să mi-o tușinez și să tac. „Sâmbătă cu prieteni“, 14 martie 1998, ora 15,11 25. Nunta urzicilor Obosiți de albul iernii, om și animale deopotrivă, caută primăvara verdele; chiar și pisica ori câinele
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pământ rămân urmele războiului, substanțele alelopatice, un fel de muniție neexplodată, care-l va Încurca pe el Însuși la anul. Și așa, grâu după grâu nu prea merge. Cum naiba? În Egiptul meu natal, prietenii mei bipezi, aceia care Își rădeau sprâncenele a doliu când vreun consângen al meu „pleca“, acei prieteni deci au pus grâu după grâu 5 milenii; de prosperitate... Vezi tu, Moti? Acolo, În fiece an, solul era reîmprospătat de mâlul lăsat de revărsarea Nilului, care acoperea muniția
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
are doar o conotație comportamentală. Și, cum nimic nu poate fi creat de novo, ci doar transformat, câștigarea acestei conotații s’a făcut treptat, În absența acelui imperiu, În detrimentul conotației păroase. Tătarii au putut fi deci considerați barbari deși se rădeau chiar și’n creștet... Suntem tentați să considerăm barbaria ca pe o reminiscență a trecutului nostru animal, de care ne vom elibera prin civilizație. Nimic mai fals! Animalul nu e barbar. Nici măcar pisica care-și chinuie - așa vedem noi - prada
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
e o redutabilă otravă, care blochează respirația celulară a oricărei ființe, fie ea animal, fie ea plantă. Sunt obligat și la o paralelă, menită a dezvălui suferința Naturii, „reversul“ unui moft uman, unui nonsens. Anume, aceea cu Călimanii, un munte ras de pe fața pământului doar pentru că purta În pântece sulf, acela pe care nu-l regăsim În Îngrășământ, cu barem scuza că ne hrănește, dar În „Fosfoceahlăul“ care a răsărit lângă Bacău, spulberat de vânt și mânat de ploi Anume, asta
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
leac radical dar foarte dureros constă în a pune de jur împrejurul bubei de dalac aluat de grâu. Se presară deasupra bubei praf de pușcă și i se dă foc. Buba va arde până în rădăcină și curând va fi tămăduită. - Degerătură. Cartofi rași pe răzuitoare, încălziți puțin se pun pe organul degerat. Fierea porcului de asemenea poate fi folosit pentru tratarea degerăturii. O albitură, o cârpă sau un chindeu, se înmoaie în vinarsul în care a fost pusă să stea câtva timp o
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
limbrici ajută și usturoiul crud. Lingoare. Bolnavul se spală pe tot trupul cu oțet amestecat cu apă și se hrănește numai cu lapte. Mătrice sau Plânsul cel rău. Copilului nou născut, care plânge de această boală, i se dă slănină rasă de pe șorici cu ceai de anison sau de romaniță. Mirosul de gură. Se mestecă coajă de rodie. Mucărie. Pentru vindecarea mucăriei la cai se ia o rudiță de oțel care după ce se arde bine în foc se pune în praf
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de albeață) - Cum să nu plâng, Cum să nu jelcuesc, C-am plecat pe cale,Pe cărare, Și-am întâlnit nouă fete, nefete, Pline de albețe,Pline de furtețe, etc. Taci (numele bolnavului) nu mai plânge, Că cu cuțitul ți-oi rade-o, Cu mătura ți-oi mătura o, Cu chindeul ți-oi șterge-o Și te-oi duce la râul lui Avram Și te-oi spăla pe față, Pe brațe Și vei rămâne curat, luminat Ca argintul strecurat, De la maica mea
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
fel și chip în limba lor... Io, pace bună ! Mă uitam la ei ca mutu. Mă scotocesc ei prin buzunare - tufă ! De unde bani ? Era între ei unu înholbat, negru ca fundul ceaunului și cu buzele răsfrânte... Se apucă ticălosul, îmi rade două pălmi și deacolo înainte, pe-aci mi-o fost drumul ! După două zile alta, m-o înhățat poliția și m-o încuiat...Pricină, ce i drept nu mi-or putut găsi...ba până la urmă, tot ei oameni cumsecade, ce
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
și cu visele sale. Fruntea lui naltă, albă, foarte netedă și rondă se pierdea sub părul lung, moale și negru strălucit, care era îmflat în vițe naturale mari cari înmulțeau strălucirea părului. Fața lui era vânătă de albă și, fiindcă răsese fulgii de barbă neagră ce începuse a împlea părțile în josul urechei, el părea pudrat cu brumă de pe struguri; nasul era corect și plin, parcă taiat în marmură, ochii mari sub niște sprâncene arcate cu măiestrie erau întunecoși, dar de o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ce căuta pe peretele Uspeniei! O fi ctitorit Eminescu limba română și poezia română modernă, dar n-a contribuit cu nici o carboavă la ridicarea bisericii botoșănene. Până la urmă, s-a recurs la o soluție de compromis: fresca n-a fost rasă, dar chipul Luceafărului s-a acoperit c-o perdeluță. Unde-i lege, nu-i tocmeală, iar erminia hotărăște că nu poate urca în frescă decât imaginea întemeietorului respectivului lăcaș. Peste numai câțiva ani, într-un sat din Bărăgan, am avut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
chiar deloc. Făcea zilnic sport. O auzeam dimineața când încăleca și pedala pe bicicleta ei medicinală (fixată în parchet) vreme de cel puțin jumătate de oră. Și, în vremea asta, eu, care dormeam la primul etaj, săream din pat, mă rădeam și făceam un duș. Apoi coboram la micul dejun. De obicei, dimineața, predominau: laptele dulce sau laptele bătut, fulgii de cereale, diverse feluri de brânzeturi și gemuri. Când terminam de sorbit cafeaua, pe la orele 8,30, sosea, cu mașina, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ce te deranjează principiile mele?, replica el. Adevărul este că pe măsură ce timpul trecea, căsătoria scârțâia. Corina se plictisea. Vedea în el, așa cum se întâmplă de obicei în mai toate casele, doar un om obișnuit. Da, încă avea destule metehne. Se rădea la două-trei zile. Se îmbrăca neglijent. Nici măcar nu-și punea cravată la gât în fiecare zi. Papucii, pantofii și-i văcsuia rar, când îi amintea ea. Haina-i strălucea în coate. Și când ea îi făcea observații, el râdea și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
alteori. Dansul nu-i plăcea. Mânca pe unde apuca, ce găsea, unde putea. După ce s-a însurat, multe și mărunte dintre metehnele sale vechi s-au schimbat. Casa îi era casă. Masa masă. Umbla mai curat. Mai bine îmbrăcat. Se rădea zilnic. Mergea la petreceri. După ce servea câteva pahare își depășea timiditatea și dansa. Corina râdea și-l încuraja. Îl voia și vedea alt om în societate, așa cum îi cerea și funcția ce-o îndeplinea. Oricum, după decesul Corinei, fotografia ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de război aproape în întregime. Ici-colo, se mai vedea o dugheană, ori o clădire cu ziduri de culoarea funinginei, care supraviețuiseră incendiilor și obuzelor. Era sinistru ce ni se înfățișa ochilor... imaginea era deprimantă. „Ți-au dat foc !... te-au ras până la pământ, dar nu te-au înfrânt... N-au putut !”, fu primul gând care-mi trecu prin minte. Vei fi iar cum ai fost, mi-am mai zis frecându-mi ochii porniți pe lacrimi. Găseam un oraș de nerecunoscut, atât
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
furiei comuniste nici Dumnezeu nu le-a putut apăra. Un monstru de beton a năvălit peste osemintele cronicarului Ion Neculce, intrând până în pridvorul Bisericii Barnovschi, monument istoric... Biserica Sf. Ilie, despre care V. Alecsandri povestește în scrierile sale, a fost rasă de pe fața pământului, pe locul ei ridicând o îngrămădire de blocuri mici și respingătoare. Biserica Banu strânsă ca în chingi, până în apropierea zidurilor, între blocul Telefoanelor și o „grădină-berărie”, slujește cu pioșenie „prohodul”, cum zice un scriitor ieșean, aceleia care
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
prin lăstari (salcâmul și pădurile de lunca alcătuite din specii moi de foioase), mentinindu-se sau intarindu-se prin această funcțiunile de protecție, precum și în pădurile degradate de stejar, provenite din lăstari care urmează a fi ameliorate, se admit și tăieri rase pe parchete înguste. Volumul de masă lemnoasa care se taie în pădurile din grupa I-a se stabilește, în fiecare an, de către Ministerul Agriculturii și Silviculturii, pe baza cercetării speciale a acestor păduri de către specialiștii Gospodăriei Silvice. Pentru suprafață de
HOTĂRÂRE nr. 114 din 30 ianuarie 1954 privind zonarea funcţională a pădurilor din Republica Populara Română. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127386_a_128715]
-
fete "Notre Dame", Timișoara I, strada Stroescu Nr. 2, cu internat, în clădirea Nr. 2, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Liceul conf. rom. cat. fete "Notre Dame", din Timișoara IV, strada 13 Decemvrie Nr. 6, cu internat în st radă 6 Martie Nr. 26, împreună cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Gimnaziul conf. rom. cat. fete "Notre Dame", Timișoara IV, str. 13 Decemvrie Nr. 6, cu internat în clădirea Nr. 2, împreună cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală normală conf. fete
DECRET nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregatiilor, comunităţilor sau particularilor, ce au servit pentru funcţionarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţămînt general, tehnic sau profesional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]
-
trăgaci, primul impus este acela să-l folosești cumva. E starea de panică pe care nu o recunoști, dar plutește în aer. M. M.: O simți, te domină. S. B.: Și apar discuțiile: Dacă vine, tu ce faci?" "Eu trag, rad tot! Decât să plângă mama, mai degrabă să plângă mă-sa". M. M.: Apar halucinațiile. S. B.: Apare oboseala, stresul. Un stres reciproc potențat de toți cei participanți la această operațiune. Și vă povestesc că am stat în noaptea aia
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
am zis că pun armata în cui. Și am acționat la limita regulamentului. Panait a moștenit acestă situație de când îl suplinise Șchiau și, din această cauză, am avut cu el un război al nervilor. M-a tuns zero, mi-a ras și mustața. Am avut conflict, dar asta nu m-a făcut să-l respect mai puțin. El a făcut pași spre împăcare, dar cearta mea nu era cu el. De aceea, împăcarea nu a ieșit. A doua zi, m-a
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
a le transmite mesajul de a anula operațiunile, în cazul în care se bazau pe armele germane, prea puține pentru a declanșa o rebeliune de proporții și care să aibă și șanse de reușită. Înainte de debarcare, Roger Casement și-a ras barbă, pentru a fi mai greu de recunoscut, dar, în ciuda măsurilor de precauție, a fost arestat la scurt timp. Zvonurile privind iminentă izbucnirii unei rebeliuni au circulat cu mult înaintea Paștilor din anul 1916, dar nimeni nu le-a luat
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
în general, aceeași incidență ajustată cu vârsta, în timp ce asiaticii au o incidență de aproximativ două ori mai mare. Numai la rasa albă s-a manifestat însă tendința de creștere progresivă a incidenței ajustate cu vârsta a ICC, în timp ce la alte rase aceasta a rămas constantă. Cea mai importantă creștere s-a notat la grupele de vârstă de peste 65 de ani, mai ales în țările vestice și Statele Unite [27]. Această tendință de creștere a incidenței la vârste avansate nu s-a asociat
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
nr. l, 1981, 87-91. [265] PREDA, MIHAELA, Dezvoltarea, treptată a comentariului textului literar pe măsura parcurgerii anilor de școlaritate, ȘA, 1981, 215-224. [266] Predarea limbii și literaturii române. Vol. 6, București, 1981-l79 [-180] p. (BCP. Colecția, Modernizarea învățământului, 31). [267] RAD, DOINA, Singur de C. Hogaș, în: ProDid, [1], 1980-1981, p. 55-57. [268] RADU, ELENA, Predarea învățarea integrală a limbii române în ciclul primar, ȘA/LLRCP, 1981, 153-163. [269] RADU, I. T., Teorie și practică literară în evaluarea eficienței învățămîntului, E.D.P.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
VALERIU, [La rubrica: “Creșterea limbii românești”]. Răspunderea autorilor de manuale [I]. în: Cronica, 17, nr. 18, 1982, p. 5; (II), nr. 19, p. 5; (III), nr. 26, p. 5.; Răspunderea autorilor de manuale școlare (VI), nr. 43, p. 5. [232] RAD, DOINA, [La rubrica: Cultivarea limbii române în școală] Despre statutul cercului literar, Tribuna, 26, nr. 38, 1982, 6. [233] RADU-NANDRA, ILIE, [La rubrica: Cultivarea limbii române în școală] Comandament moral și patriotic, Tribuna, 26, nr. 26, -1982, 5. [234] RAȚIU
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]