3,544 matches
-
deja, un vas numai cu rande și vele triunghiulare, de formă nordică, ascuțită la prova și pupa, fără suprastructuri (desenele lui Puiu Manu au redat-o destul de adecvat), în film construcția unui vas identic ar fi fost prea costisitoare 5. Realizatorii au preluat o goeletă făcută deja prin transformarea unui pescador autohton, căruia i s-au tăiat cabinele, i s-au adăugat suprastructuri și două catarge. Vasul fusese făcut după proiectul unui căpitan de cursă lungă, Marin Deboveanu, în șantierele navale
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
multe ori zicerea „De ce te indignezi de ceea ce vezi la televizor? Dacă nuți convine, schimbă ca nalul!“ Deunăzi, o doamnă mă informa că „sa inventat tele comanda“. Același îndemn, de a schimba canalul, îl auzim cu toții, pe post, de la unii realizatori TV mai zurbagii. Cu alte cuvinte, sunt tare și nu vreau să fac pe plac nimănui, îmi fac emisiunea cum poftesc și, dacă nuți place ce vezi, valea! Prin asta, respectivii țin să braveze și să ne arate - chipurile - că
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
unele sen sibilități“ nu face pe nimeni să schimbe postul, ci, dimpotrivă, să ciulească ure chile și să deschidă bine ochii, în așteptarea a ceva nemaivăzut. Dincolo de marketing, ideea, după cum vedem, a făcut și face carieră. Oare așa să fie? Realizatorii de televiziune au libertatea să se dea în stambă oricum în fața camerelor de luat vederi pentru că noi avem libertatea ca, dacă nu ne convine ce vedem, să dăm pe alt canal? (Interesant e că nimeni nu zice „închide televizorul!“, ci
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
echivalentă cu „sunt la mine acasă și mă comport cum poftesc“. Numai că lucrurile nu stau deloc așa. O emisiune nu e un spațiu privat al unui individ, ci un loc public, iar ea e în egală măsură și a realizatorilor, dar și a telespectatorilor. A spune că dacă nuți convine ce vezi poți să schimbi canalul e ca și cum un individ care se descheie la prohab în plină stradă îți zice că dacă nu ți place priveliștea ești liber să întorci
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
stradă îți zice că dacă nu ți place priveliștea ești liber să întorci privirea. Ca să nu mai vorbim că pe strada respectivă circulă tot felul de lume, inclusiv copii. Cam același lucru se întâmplă și în cazul spațiului public televizual. Realizatorii TV nu sunt la ei acasă în emisiunile lor - și asta chiar dacă ar transmite din garsoniera proprie. Și nici patronii de televiziuni nu pot să facă ce vor pe moșia pe careo au - pentru că moșia asta e întrun domeniu public
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
e să vorbim de veșnicie, aceasta sa născut, probabil, la pat. (2006) Țăranul inexistent Telespectatorul care se uită la emisiunea de la TVR Cultural Planeta kitsch, prezentată de Adrian Pintea, nu are mari șanse să se lămurească în privința kitschului. De fapt, realizatorii înșiși nu prea par să aibă clară noțiunea. Pentru ei e simplu: Cultura cu „C“ mare e cultură, restul e kitsch. Din păcate pentru ei, în vremurile noastre lucrurile sau amestecat foarte tare. Nu mai există „Cultura“, ci există culturi
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
plastic îmbrăcate în port popular și băgate în cilindri de plexiglas transparent? Facem cultură! La prima vedere, emisiunea Bucătăria lui Radu de la ProTV este total opusă celei cu tanti scoase la iarbă verde. Este intelectualistă, rafinată, plăcută la privit. Acolo, realizatorul, Radu Anton Roman, pe lângă că este un estet, mai e și scriitor: „Ouăle se bat temeinic, ca hoții de lemne la Moroieni“; „Încin gem zdravăn niște ulei, să fumege ca Poarta Iadului“; „Sfecle îndeochiat de roșii, ropot îndrăcit de gulioare
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
la montaj (emisiunea e înregistrată), dar lau dat apoi și la sfârșitul sezonului, în cadrul unei selecții cu cele mai bune momente. Întâmplarea mi se pare emblematică pentru emisiunea Copiii spun lucruri trăsnite și pentru ce vor să obțină, de fapt, realizatorii ei. Una peste alta, oamenii mari sau distrat, nu? (2004) Povești cu frați Cum e la noi. La noi începe cu un cântecel pe care dansează niște fătuce cam cum dansau mamele lor în deschiderea programului de revelion de acum
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
statistică și sunt luați în considerare pur și simplu, ca ființe umane. (Nu asta ar trebui să facă presa tot timpul?) (2009) Ohtatul poeticesc Ohtatul poeticesc - duios și lăcrămos sau grav și plin de importanța proprie - este încă foarte drag realizatorilor de emisiuni din TVR. Ar mai fi el drag și altora, de la alte posturi, dar acolo spiritul comercial și insensibilitatea patronilor (sensibili doar la audiențe și la bani) ucid orice urmă de poezie. Acum, e adevărat că de ceva vreme
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
sisteme cooperatiste Dacă toți gânditorii amintiți în subcapitolul precedent au contribuit la stabilirea ideologiei și doctrinei cooperatiste, care are menirea de a face din cooperație o acțiune conștientă cu țeluri bine fixate, transpunerea în practică a acestor idei se datorează realizatorilor sistemelor cooperatiste, care au încercat să coordoneze eforturile și chiar să traseze drumuri noi pentru acțiunea practică a mișcării. Modalitățile practice de realizare a cooperativelor în concepție modernă își au izvorul în trei sisteme principale: Sistemul Pionierilor din Rochdale, Sistemul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de două tipuri: naturale și artificiale. Din categoria celor naturale fac parte externalitățile ce țin de proprietate. Ele se manifestă În condițiile În care un vînzător nu reușește să perceapă utilizatorului prețul aferent bunului său (un exemplu Îl constituie imposibilitatea realizatorului unei inovații de a Încasa un preț pentru produsul său intelectual de la toți utilizatorii lui, o dată ce acesta a fost dezvăluit și diseminat). Caracterul de bun public al cunoștințelor conduce la imposibilitatea stabilirii unui preț de piață pentru acestea. Această externalitate
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
1965-1970), unde își va susține și doctoratul în 1973. Va fi redactor la Editura Minerva (1970-1975), instructor la Direcția literaturii și publicațiilor literare din Consiliul Culturii și Educației Socialiste (1975-1989), șef al colecției „Biblioteca pentru toți” la Editura Minerva (1991-1995), realizator la Televiziunea Română (din 1995) în Redacția emisiunilor culturale, la România Internațional, Departamentul pentru minorități. În 1996 este desemnată expert pentru mass-media pe lângă președintele Senatului României. Înființează Editura Orion (1991) împreună cu poetul Radu Cârneci. Își face debutul la „România literară” în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290080_a_291409]
-
de recunoaștere. Colaborează la revistele „Ramuri”, „România literară”, „Luceafărul”, „Vatra”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Steaua”, „Calende”, „Orizont”. A fost distinsă cu premii de revistele „Luceafărul” (1980) și „Tribuna” (1981), de Filiala Craiova a Uniunii Scriitorilor din România (1996). În prezent este realizator de programe culturale la Radio Oltenia din Craiova. În cartea de debut, Călătorii de recunoaștere (1982), poate fi surprinsă o blândă exaltare a „demiurgului adolescent”, pentru care lumea se creează odată cu sine, euforic și exclusivist, iar universul capătă „contur cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286787_a_288116]
-
Lumini și umbre. Pe vremea aceea, eram student în anul al doilea la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din București. Datorită Domnicăi Șerban (nora compozitorului Radu Șerban, care semna coloana sonoră a serialului), a fost organizată o întâlnire cu realizatorii, care a avut loc într-o după-amiază la Casa Universitarilor. Au participat atunci regizorul Andrei Blaier, actorii Ilarion Ciobanu și Mitică Popescu și probabil câțiva alții de care nu-mi mai amintesc O altă Domnica Nasta, actualmente Cunescu, maître de
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
februarie, Institutul Cultural Francez din București a găzduit Festivalul Filmelor Românești (de după decembrie 89), o inițiativă remarcabilă, pentru care Institutul trebuie aplaudat, însă al cărei efect (14 filme cu totul) va fi fost aproape letal pentru spectatori Nu știu dacă realizatorii înșiși au avut vreun moment conștiința faptului că fac un act de kamikaze participând la acest festival ; probabil că nu, fiecare fiind presupun încântat de propriul film, mai puțin încântat că trebuie să figureze alături de alții, dar în fine De
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Dacă ar fi să ne luăm după Aici nu mai locuiește nimeni pelicula văzută săptămâna trecută pe TVR1 și precedată de o fără precedent conferință de presă la care critica părea strânsă mai curând la un five oclock, iar realizatorii filmului nu conteneau să spună cât de extatică a fost experiența lucrului împreună ! , descoperim că Malvina Urșianu a reușit performanța de a face din lumea bună o lume de mucava ! în acest film ce pare făcut acum patruzeci, hai, treizeci
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Visconti feminin este posibil, iată, pe cheiurile Dâmboviței, Malvina Urșianu ne-a răpit o oră și jumătate din viață cu o pledoarie al cărei schematism nu era departe de cel al unor emisiuni gen Reflector, dar pe care poate un realizator TV ar fi făcut-o ceva mai bine Atenție : regizor periculos aplecat în afară ! Revăzut la un an după prima vizionare la Institutul Francez, E pericoloso sporgersi, debutul în lungmetraj al lui Nae Caranfil (scenarist și regizor, dar și coautor
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Filmul dă impresia că n-a avut suficient combustibil ca s-ajungă la destinație (marea corupție) sau că a avut, dar n-a putut, căci n-a vrut vreun cine-CNA. în ambele cazuri, e avortat. E cel puțin ciudat că realizatorii Magnatului au ales să focalizeze pe drama lui Mircea Moraru (Dorel Vișan, lemnos), când personajul-cheie era de la o poștă cel jucat de Horațiu Mălăele (perfect) : un Talleyrand de duzină uns cu toate alifiile, eminența cenușie a tuturor matrapazlâcurilor tranziției, tipul
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
fost ? ; este un exemplu ideal de less is more. Trei personaje (principale, să le zicem) stau proptite în scaune într-un studio micuț, gen OTV de provincie : Pișcociul deja amintit (Mircea Andreescu, perfect), un profesor alcoolic (Ion Sapdaru, perfect) și realizatorul emisiunii (Teo Corban, perfect) dezbat dacă a fost sau nu Revoluție la ei în oraș. Copertele filmului îți arată orașul (gri), micuța viață (tot gri) a fiecăruia și a câtorva altora, cum se aprind/se sting felinarele etc. Este trist
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
acum, transmite lui Mitică și Ionel îmbrățișările mele, alături de cele mai calde urări de bine, la fel transmite soției tale sărutări de mâini iar pe tine te îmbrățișez și te sărut, Mitu. Despre acest profesor N. Gaiu, fost și director, realizatorii volumului Centenar al Liceului pedagogic Bârlad, 29 noiembrie 1970, scriu (p.70): „...Timp de peste 15 ani, catedra de matematică de la Școala normală a fost slujită, la un înalt nivel științific și metodic, și de profesorul N. Gaiu. El a condus
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
dovedit a fi o bună, iscusită și adesea cu mult talent în prezentarea a ceea ce ne interesa - viața oamenilor într-o astfel de instituție. În august 2013, când la Editura PIM, Iași, a apărut cartea SINGURATATE de Ion N. Oprea, realizatorii proiectului ei - prof. Ana Dumitrescu, Ion N. Oprea și Constantin Hușanu - explicau geneza și conținutul volumului care cuprindea opiniile a circa 40 de condeie - profesori, medici, juriști, psihologi, chiar și elevi - printre care și lucrarea semnată de Adriana Andreiaș Micu
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
lookul de mahăr (briantină, trabuc, ochelari de soare purtați în casă), îl tot împinge spre caricatură. Despre interpretarea Alexandrei Dinu nu vreau să vorbesc : orice descriere ar părea o cruzime, deși cruzimea ar trebui trecută pe nota de plată a realizatorilor, care au luat o actriță neprofesionistă, deci lipsită de apărare, și au lăsat-o complet descoperită. Deci, înapoi la realizatori. Domnule Radu F., permiteți-mi să supun atenției dumneavoastră o problemă de psihologie : dacă ați fi o liceană virgină, de
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
nu vreau să vorbesc : orice descriere ar părea o cruzime, deși cruzimea ar trebui trecută pe nota de plată a realizatorilor, care au luat o actriță neprofesionistă, deci lipsită de apărare, și au lăsat-o complet descoperită. Deci, înapoi la realizatori. Domnule Radu F., permiteți-mi să supun atenției dumneavoastră o problemă de psihologie : dacă ați fi o liceană virgină, de familie bună, cu pasiunea muzicii clasice, și ați descoperi că Petre, băiatul ăla drăguț din banca a treia, s-a
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
toate limbile și programele alea, ce-o obligă să se angajeze la omul ăsta, în felul ăsta ? Dacă n-are altă calificare decît IPPLS ul, atunci de ce continuă să bolborosească nume de programe ? Ca să rîdem de ea ? Nu se știe. Realizatorii nu simt nevoia să ne mai spună nimic ; ea nu contează, e ca o femeie gonflabilă care, după ce și-a îndeplinit funcțiunea, s-a dezumflat. Dacă secvența asta îi recomandă pe autori pentru vreun gen de film, în nici un caz
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Romanul te imersează adînc într-o lume. Filmul nu reușește să facă asta : reconstituirea acelei lumi pe ecran nu are destulă textură, destulă vibrație, destule particularități. Nu vreau să spun că filmul ar fi trebuit să fie mai frescă ; dacă realizatorii ar fi găsit o formulă minimalistă eficientă dacă toată acțiunea n-ar fi constat decît din conversații purtate de-a lungul acelei zile de 23 august (fără imersiuni în trecut) și conversațiile acelea ar fi reușit cumva să recupereze o
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]