2,155 matches
-
Caroline a murit la numai un an de la căsătorie, la 28 decembrie 1782 de variolă. Nu au avut copii. La Florența la 8 septembrie 1787 (prin procură) și apoi la Dresda la 18 octombrie 1787 (în persoană), Anton s-a recăsătorit cu Arhiducesa Maria Theresia de Austria, fiica Marelui Duce Leopold I de Toscana (mai târziu a devenit împăratul Leopold al II-lea). Inițial, opera lui Mozart "Don Giovanni" urma să fie cântată în onoarea lui Anton și a soției sale
Anton al Saxoniei () [Corola-website/Science/327170_a_328499]
-
care îl promisese la căsătoria ei cu Joachim. Avocatul lui Wilhelm a susținut că în interiorul Casei de Hohenzollern legile nu mai sunt valabile, și, prin urmare, nu există nici o obligație pentru a o susține. În 1926, mama lui s-a recăsătorit cu Johannes-Michael Freiherr von Loën. Ei au divorțat în 1935. În Al Doilea Război Mondial, Karl Franz a servit ca locotenent într-o divizie de mașini blindate, iar la un moment dat a fost staționat pe frontul polonez. A fost
Prințul Karl Franz al Prusiei () [Corola-website/Science/327243_a_328572]
-
fost principalul susținător al Partidului Național Liberal, în Transilvania. În anul 1893 întemeiază la Sibiu, împreună cu Ioan Russu-Șirianu și Septimiu Albini, ziarul "Foaia Poporului". În octombrie 1893 pleacă în România, unde se va dedica organizării unei ferme. În 1896 se recăsătorește cu Adele von Heldenberggel, o profesoară germană de muzică. În anul 1904 înființează prima bancă de credit funciar din România. Fiind agronom de profesie, a publicat nenumărate articole necesare conștientizării noilor tehnici agricole. A pledat permanent pentru folosirea ortografierii latine
Eugen Brote () [Corola-website/Science/327253_a_328582]
-
succesiunii tronului. Matilda a rămas singurul copil legitim al regelui însă ca femeie ea avea un dezavantaj politic substanțial. Văduv după moartea Matildei a Scoției în 1118, Henric a început negocierile pentru o nouă căsătorie. În 1121 el s-a recăsătorit cu Adeliza de Louvain însă din căsătorie nu au rezultat copii. Soțul Matildei a murit la 23 mai 1125, lăsându-și soția văduvă la 22 de ani. Pe patul de moarte, Henric al V-lea a încredințat Matildei însemnele imperiale
Împărăteasa Matilda () [Corola-website/Science/327289_a_328618]
-
refugiat cu mama ei în România, si a trait un timp la Cernăuți. Ulterior ele au ajuns în Uniunea Sovietică, la Tașkent. După ce Josef Kamien, care rămăsese în Polonia, a murit de boală în anul 1942, Dina Koenig s-a recăsătorit cu actorul Isaac Havis (1911-1991), originar din Basarabia, si, după război,familia s-a transferat în România. Dina Koenig a fost membră a colectivului Teatrului Evreiesc de Stat din București. În ciuda împotrivirii părinților ei, Lia Koenig a ales și ea
Lia Koenig () [Corola-website/Science/327321_a_328650]
-
de sex masculin care îl putea oferi, dar cu toate acestea, regele a murit fără copii. Căsătoriile regelui au fost o chestiune de mare importanță politică pentru protestanți și catolici. Protestanții polonezi sperau că acesta va divorța și se va recăsători, aducând o ruptura cu Roma, chiar în timpul crizei religioase din Polonia. Sigismund nu a fost liber să se recăsătorească până la moartea reginei Caterina, la 28 februarie 1572, însă acesta a urmat-o șase luni mai târziu. Domnia lui Sigismund a
Sigismund al II-lea August () [Corola-website/Science/330688_a_332017]
-
fost o chestiune de mare importanță politică pentru protestanți și catolici. Protestanții polonezi sperau că acesta va divorța și se va recăsători, aducând o ruptura cu Roma, chiar în timpul crizei religioase din Polonia. Sigismund nu a fost liber să se recăsătorească până la moartea reginei Caterina, la 28 februarie 1572, însă acesta a urmat-o șase luni mai târziu. Domnia lui Sigismund a avut loc într-o perioadă de tulburări interne și externe de expansiune. El a văzut introducerea Reformei protestante în
Sigismund al II-lea August () [Corola-website/Science/330688_a_332017]
-
administrării directe de către guvernul britanic, care a adoptat o politică de comunicare cu indienii. Britanicii au impus câteva măsuri sociale care au creat controverse în comunitatea hindusă (de exemplu adoptarea unei legi prin care femeile hinduse aveau voie să se recăsătorească). Ulterior, aceste măsuri au fost abrogate.
Răscoala șipailor () [Corola-website/Science/330703_a_332032]
-
Pravila cuprinde trei părți: a. text slavon(cea mai mare parte), b. text slavon cu traducere românească (134pagini) c. exclusiv text româneasc (10 pagini). Textul în română al pravilei conține penitențe pentru: omucideri, furt, falsificarea băuturilor, mărturie mincinoasă, incest, adulter, recăsătorii precum si măsuri de igienă, de sănătate, diferite sfaturi și îndrumări. În partea a doua a Pravilei se dau sfaturi cu privire la comportarea clerului, în special pentru îndeplinirea serviciului divin. Conform cercetărilor lui I. Rizescu despre raportul dintre textul românesc și cel
Pravila ritorului Lucaci () [Corola-website/Science/330771_a_332100]
-
Olanda, Zeelanda și Hainaut. Totuși, unchiul ei, Johann al III-lea, duce de Bavaria-Straubing și episcop de Liège, a pretins de asemenea drepturi de moștenire asupra Olandei și Zeelandei. Poziția Jacqueline era prea slabă și, prin urmare, ea s-a recăsătorit. În 1418, unchiul și tutorele ei, Ioan fără Frică, Duce de Burgundia, a aranjat o căsătorie cu vărul ei, Johann al IV-lea, Duce de Brabant. Johann s-a dovedit a fi un lider politic slab și în 1420 i-
Jacqueline, Contesă de Hainaut () [Corola-website/Science/330812_a_332141]
-
familii sunt romano catolice, cuplul a refuzat o căsătorie religioasă și s-au căsătorit numai civil la Paris. Charles și Béatrice au doi copii: Charles și Béatrice au divorțat la 2 mai 1989. La 28 septembrie 1996, Charles s-a recăsătorit cu Jeanne-Françoise Valliccioni (n. 26 martie 1958). Anterior ea a fost căsătorită cu Erik Langrais de care a divorțat în 1990. Când Charles și Jeanne-Françoise s-au căsătorit, ei aveau deja o fiică: În 1998 cuplul a adoptat o fată
Charles Napoléon () [Corola-website/Science/330148_a_331477]
-
fiica lui John Savage, al 2-lea Conte Rivers. La începutul adolescenței Catherinei, în timp ce tatăl ei chefuia în Anglia, mama ei a fost internată într-un spital psihiatric. Sir Charles a scos-o pe Catherine din casă și s-a recăsătorit cu Anne Ayscough, o femeie fără legături nobile. Ea a lucrat pentru prințesa italiană Mary de Modena, care abia se căsătorise cu Iacob, Duce de York, moștenitorul tronului britanic. În cele din urmă acest lucru a dus la o relație
Catherine Sedley, Contesă de Dorchester () [Corola-website/Science/330325_a_331654]
-
I (n. 1052 - d. 1108), rege al Franței și-a închis prima soție, Berthe de Frise, într-o mănăstire a castelului de Montreuil, care constituia mare parte din zestrea ei, cu scopul de a o repudia și de a se recăsători. El intenționa să se căsătorească cu Emma, fica contelui Roger I al Siciliei. Istoricii au susținut că Bertrade a făcut să-i parvină regelui un mesaj prin care-i spunea că mariajul ei cu Foulque era nul deoarece soția lui
Bertrade de Montfort () [Corola-website/Science/330365_a_331694]
-
din copilărie, Pocahontas), care a fost luată prizonier de către coloniștii englezi și convertita la creștinism. Cuplul a plecat în Anglia cu fiul lor în 1616, dar șapte luni mai tarziu, Pocahontas a murit. Rolfe a revenit în Virginia, s-a recăsătorit și a servit un rol important în viața economică și politică a coloniei până la moartea să în 1622. Mayflower a fost corabia care i-a transportat pe așa-zișii "părinții pelerinajului" din centrul Angliei în America de Nord pentru a începe o
Istoria colonială a Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/329122_a_330451]
-
the German clans, but highly uncommon for the Romanș. Din prima sa căsătorie, cea cu regele thuringian Bisinus, Bășina a avut trei fii (care ulterior au trecut la conducerea formațiunii statale a tribului thuringian): În anul 463, Bășina s-a recăsătorit cu Childeric I, fiul lui Meroveu, având următorii copii:
Basina de Thuringia () [Corola-website/Science/328543_a_329872]
-
de Gorizia-Tirol (d. 14 mai 1293) în 1286, fiică a lui Meinhard al II-lea duce de Carintia cu Elisabeta de Bavaria (văduva lui Conradin de Hohenstaufen), cu care a avut un fiu: După moartea primei soții, Frederic s-a recăsătorit la 24 august 1300 cu Elisabeta de Lobdeburg-Arnshaugk (n. 1286 - d. 22 august 1359, Gotha), fiică a fostei mame sale vitrege, Cunigunda de Eisenberg. Cu Elisabeta, el a avut doi copii:
Frederic I de Meissen () [Corola-website/Science/328566_a_329895]
-
doar cu greutate să mai influențeze politica din Italia. Principalul său aliat, Urban al II-lea a murit în 29 iulie 1099, anulând șansele de restaurare a sa. Conrad însuși a murit la 27 iulie 1101. Constanța nu s-a recăsătorit niciodată și a trăit în viitoarele decenii în relativă obscuritate.
Constanța de Sicilia (d. 1183) () [Corola-website/Science/328598_a_329927]
-
contesă de Bar între 1033 și 1092, ca succesoare a fratelui ei Frederic al III-lea de Lorena Superioară, decedat în 1033 fără copii. Sora sa Beatrice (d. 1076) s-a căsătorit cu , markgraf de Toscana, după care s-a recăsătorit cu ducele Godefroy al III-lea de Lotharingia Inferioară. În ceea ce o privește, Sofia s-a căsătorit cu contele Ludovic Montbéliard (1019-1071 și 1073). Fiul lor a fost Theodoric I de Montbéliard (1045-1105), care a succedat în Bar. Copiii lor
Sofia de Bar () [Corola-website/Science/328599_a_329928]
-
aflându-se la acea vreme în război cu ducii de Gueldern. Prima soție a lui Waleran, Cunigunda, fiică a ducelui Frederic I de Lorena, a murit în 1214, drept pentru care, în luna mai a acelui an, Waleran s-a recăsătorit cu Ermesinda I de Luxemburg, devenit conte "jure uxoris" acolo. Ermesinda emitea pretenții asupra comitatului de Namur, drept pentru care Waleran și-a adăugat blazonului său o coroană pentru a simboliza această pretenție. În 1221, el a moștenit Ducatul Limburg
Waleran al III-lea de Limburg () [Corola-website/Science/328613_a_329942]
-
murind înaintea lui Henric). Ea s-a căsătorit prima dată în jur de 1116 cu Gerard al II-lea (d. 1131), conte de Geldern și de Wassenberg, cu care avut următorii copii: Rămasă văduvă din cca. 1131, Ermengarda s-a recăsătorit cu contele Conrad al II-lea de Luxemburg (d. 1136), însă acest mariaj nu a avut parte de urmași.
Ermengarda de Zutphen () [Corola-website/Science/328632_a_329961]
-
lângă Halberstadt în Regatul Prusiei. În 1810, familia Müller s-a mutat lângă Heimersleben, bătrânul tata fiind colector de taxe. George a avut un frate mai mare, Friedrich Johann Wilhelm (1803 - 7 Oct 1838) iar după ce văduvul tata s-a recăsătorit a mai avut încă un frate din tata, Franz (n. 1822). Deși viața sa este remarcată prin dreptate - contrar, el a fost un hoț, mincinos și practica jocurile de noroc. La vârsta de 10 ani, Müller fură banii guvernului din
George Müller () [Corola-website/Science/328628_a_329957]
-
a murit la câteva luni după aceea, în castelul Wartburg, din apropiere de Eisenach, în Thuringia. În 1228, Henric a fost căsătorit cu Elisabeta (1206-1231), fiica lui Albert al II-lea, markgraf de Brandenburg. După moartea Elisabetei, el s-a recăsătorit cu Gertruda de Babenberg (n. cca. 1210/1215 - d. 1241), fiica a ducelui Leopold al VI-lea de Austria. După decesul acesteia, el s-a căsătorit pentru a treia oară, cu Beatrice (n. 1225-d. 1288), fiica ducelui Henric al II
Henric Raspe () [Corola-website/Science/328641_a_329970]
-
excomunicat în 1254 și a murit de malarie în același an la Lavello, în provincia Basilicata. Mai întâi Manfred, iar apoi fiul său minor Conradin de Hohenstaufen, au continuat lupta cu papalitatea, desi fără succes. Rămasă văduva, Elisabeta s-a recăsătorit cu Meinhard, care în 1286 va deveni duce de Carintia. Odată cu moartea lui Conrad din 1254 a început "interregnum"-ul, în timpul căruia niciun conducător nu a reușit să obțină controlul decisiv asupra Germaniei. Perioadă nu se va încheia decât odată cu
Conrad al IV-lea al Germaniei () [Corola-website/Science/328649_a_329978]
-
murit în 1227 și este înmormântat în catedrala din Braunschweig. În 1193, Henric a fost căsătorit cu Agnes (n. 1177-d. 1204), fiică a contelui palatin Conrad. Cei doi au avut următorii trei copii: În jur de 1209, el s-a recăsătorit, cu Agnes (d. 1248), fiica markgrafului Conrad de Luzacia.
Henric al V-lea de Palatinat () [Corola-website/Science/328651_a_329980]
-
devenit duce-consort de Limburg, iar când Ermengarda a murit fără a avea copii în 1283, el a devenit singurul conducător al Limburgului. El a pierdut însă acest titlu după ce a pierdut bătălia de la Worringen din 1288. În 1286, s-a recăsătorit cu Margareta de Flandra (n. 1272-d. 1331), fiică a lui Guy de Dampierre, conte de Flandra și văduvă a principele Alexandru al Scoției. Ei au avut cinci copii: Ruinat financiar după bătălia de la Worringen, Geldern a trecut sub influența socrului
Reginald I de Geldern () [Corola-website/Science/328687_a_330016]