5,656 matches
-
procesele pot fi Înțelese ca amplificări și complexificări ale celor două. Wiener a definit informația astfel: numele pentru conținutul a ceea ce este schimbat cu lumea exterioară, pe măsură ce ne adaptăm la ea și facem aceste ajustări simțite În lumea exterioară. Procesul receptării și folosirii informației este procesul atât adaptării noastre la potențialitățile mediului exterior, cât și al viețuirii noastre efective În acest mediu 3. Cibernetica este teoria modului În care aceste mesaje sau cantități de informație interacționează pentru a produce rezultate predictibile
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
în ochii membrilor colectivității tipul de personalitate legat de un anume status (social, etnic, de apartenență sexuală etc.) se confirmă poate fi explicat în parte și prin fenomenul de falsă percepție: o persoană oarecare trebuind să aibă un portret specific, receptarea și interpretarea atitudinilor și actelor sale de conduită vor fi distorsionate în favoarea imaginii-stereotip prezente în grup, adică tipurile respective sunt uneori mai degrabă în ochii și mintea grupului decât în realitate. Cele două explicații se află îndeobște în raport de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
într-o lumină favorabilă în fața altora, va conta de asemenea ce tip de gândire folosim, motivație numită „de impresie”. Mecanismul schimbării de atitudini prin persuasiune este neîndoielnic unul foarte complex. Are această caracteristică și pentru că în situațiile obișnuite transmiterea și receptarea de mesaje nu operează într-un „vid”, într-un spațiu lipsit de alte variabile. Recunoașterea complexității reprezintă însă doar un pas în cunoaștere, întreprinderea dificilă fiind aceea de a o descifra, de a dezvălui dacă nu toate detaliile ei, măcar
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
etnice. Explicațiile nu rezidă atât în natura biologică sau într-un dat imanent, cât în socializare și în condiționările sociale acute (șomaj, sărăcie, lipsa de educație). O atenție specială a fost acordată diferențelor dintre bărbat și femeie în promovarea și receptarea violenței. La nivel de folclor, în reprezentările stereotipizate despre bărbat și femeie, deosebirea majoră este aceea legată de agresivitate. Cercetările atestă ca reală această diferență. În timpul unor lupte de stradă, în violența ilegală, în jocul copiilor și în alte împrejurări
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
noțiunea de securitate socială. 3. Structuri (rețele) și procese grupaletc "3. Structuri (rețele) și procese grupale" 3.1. Comunicarea în gruptc "3.1. Comunicarea în grup" 3.1.1. Caracteristicile comunicăriitc "3.1.1. Caracteristicile comunicării" Comunicarea - adică transmiterea și receptarea de mesaje ce conțin informație inteligibilă pentru participanții la ea - este un fenomen fundamental al vieții, prezent nu doar la oameni, ci și la nivel infrauman. În lumea animalelor, circulația informației ia forme fizice concrete (chimice, acustice etc.), pe când în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Kardiner, A. (1939), The Individual and His Society, Columbia University Press, New York. Kohn, M. (1959), „Social Class and Parental Values”, American Journal of Sociology, LXIV, ianuarie. La Piere, R. (1935), „Attitudes versus actions”, Social Forces, 13. Larson, Ch. (2003), Persuasiunea. Receptare și responsabilitate, Editura Polirom, Iași. Latané, B. (1981), „The psychology of social impacts”, American Psychologist, 36. Latané, B.; Darley, J. (1970), The unresponsive bystander, Appleton-Century-Crofts, New York. Lazarsfeld, P. (1957), „Public opinion and classical tradition”, Public Opinion Quarterly, 21. Le Bon
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
romeno (1939), Damian Stănoiu (1940), Mihail Eminescu (1943), La Junimea e le correnti antijunimiste (1943), Alecsandri (1946) va trece la lucrări ample, ca Grammatica della lingua romena (I-III, 1949), Storia della letteratura romena (1955) și Novecento letterario romeno (1966). Receptarea scrierilor sale în România a cunoscut atât contestarea, ba chiar negația, îndeosebi prin G. Călinescu, cât și abordarea atentă, echilibrată a meritelor pe care le au. Recenzând Storia della letteratura romena, G. Călinescu crede că autorul ei este „un «profesor
LUPI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287930_a_289259]
-
membru al Uniunii Scriitorilor; în 1934 și în 1940 a fost distins cu Marele Premiu al Teatrului Național din București. Fire ciudată și neliniștită, dominată de suspiciuni continue și de un narcisism care a dăunat nu doar omului, ci și receptării operei sale, L. a confundat în relațiile sociale și literare orgoliul absolut cu demnitatea creatorului, fapt care l-a condus spre o izolare autoimpusă, spre o continuă stare de nemulțumire și de frondă explicită. Ambiționând o singularizare care să îi
LUCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
1986, p. 6), „comunicarea este procesul prin care o parte (numită emițător) transmite informații (un mesaj) unei alte părți (numită receptor)” (Baron, 1983, p. 313) ori „comunicarea se referă la acțiunea, cu una sau mai multe persoane, de trimitere și receptare a unor mesaje care pot fi deformate de zgomote, are loc într-un context, presupune anumite efecte și furnizează oportunități de feedback” (DeVito, 1988, p. 4). Un instrument de lucru util pentru trecerea în cel de-al doilea plan ne
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în revistă numeroase definiții, McQuail, citându-l pe Dance, a precizat cincisprezece astfel de formulări, în încercarea de a oferi o definire completivă, fiecare dintre ele punând accentul asupra unui alt aspect sau unei alte componente: - simboluri, vorbire, limbaj; - înțelegerea - receptarea, nu transmiterea mesajelor; - interacțiune, relație - schimbul activ și coorientarea; - reducerea incertitudinii - ipotetică dorință fundamentală, care duce la căutarea de informație în scopul adaptării; - procesul - întreaga secvență a transmiterii; - transfer, transmitere - mișcare conotativă în spațiu și timp; - legătură, unire - comunicarea în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
activ (caracteristic dialogului, dezbaterii, negocierii). Pentru a se realiza acest fenomen, atât transmițătorul, cât și receptorul trebuie să posede deprinderi de comunicare eficientă (prezentare eficientă la emițător, ascultare eficientă la receptor); 4. Ultima situație, caracterizată de o transmitere și o receptare deopotrivă pasive o putem întâlni frecvent (în învățământ, ea poartă denumirea de educație informală); ca întindere, acest timp de comunicare are cea mai mare extensie. Principalele dezavantaje constau în lipsa de selecție a transmiterii-receptării mesajelor, preponderența elementelor variabile/întâmplătoare. Am prezentat
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
comunicării artistice (sau a comunicării informale), ambiguitatea este ridicată, iar experiența este negociabilă pentru receptor; se dezvoltă un grad relativ ridicat de toleranță față de varietatea și subiectivitatea percepției, considerându-se că receptorul își structurează propriul univers în momentul direct al receptării; această opoziție între comunicarea artistică și comunicarea științifică, spre exemplu, definește limitele teoriei informației. ¬ Teoria cibernetică. La Massachusetts Institute of Technology, Shannon a audiat cursurile unui alt nume important în științele comunicării: este vorba despre Norbert Wiener, considerat părintele ciberneticii
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Hybels și Richard L. Weaver (1986, p. 55) operează grafic traseul mesajului în mintea ascultătorului (figura 10): . Figura 10. Traseul pe care-l parcurge mesajul în mintea receptorului (adaptare după Saundra Hybels și Richard L. Weaver) Un loc important în receptarea unui mesaj îl ocupă predicțiile despre acel mesaj; în acest sens, receptorul ia în calcul experiența proprie anterioară în acel domeniu, iar atunci când această experiență nu există, opiniile altor persoane despre mesaj sau despre cel care-l transmite. Spre exemplu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
conversației informale, ambiguitatea este ridicată, iar experiența este negociabilă pentru receptor. În astfel de situații, există un grad relativ ridicat de toleranță față de variația și subiectivitatea percepției și se consideră că receptorul își structurează propriul univers socioeducațional chiar în actul receptării (acest fenomen este specific și în cazul exercițiilor/jocurilor de „spargere a gheții”). Făcând apel la modelul diadic al comunicării, John R. Freund și Arnold Nelson (apud Gamble, Gamble, 1993, p. 145) notează că există cel puțin patru forme diferite
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și ceea ce în literatura de specialitate este numit drept fenomenul de entropie a mesajului - „tendința naturală ca acesta să fie disipat (să piardă informații) și să fie diseminat” (Wilcox, Ault, Agee, 1989, p. 201); în timpul proceselor numite de Paul Lazarfeld receptare, interpretare, sumarizare și emisie spre alți receptori, entropia poate constitui o barieră de comunicare, dar și un factor de progres comunicațional (întrunind nevoile de adaptare și flexibilizare a informației). Urmărind același raționament, putem spune că și între cele patru tipuri
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
se referă la gândirea și activitățile de procesare a informațiilor care nu sunt observabile extern, cu toate că persoanele interesate pot să aibă acces la date despre acest proces. La acest nivel de analiză, suntem focalizați în special pe căutarea în afară, receptarea, interpretarea și, mai departe, procesarea mesajelor sau semnalelor primite din mediul înconjurător, de la obiecte, evenimente sau alte persoane” (Berger, Chaffee, coord., 1987, p. 334). Astfel, putem afirma că procesul de comunicare intrapersonală este influențat de toate celelalte tipuri de comunicare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și insuccesul le aparțin în egală măsură. Referindu-se la totalitatea barierelor care apar în comunicare, Torrington și Hall (1991, p. 142) ne oferă un util tabel în care identifică cinci astfel de bariere: bariere în trimiterea mesajului, bariere în receptarea acestuia, bariere ale înțelegerii, bariere ale acceptării și bariere ale acțiunii. • Barierele în trimiterea mesajului apar, în concepția celor doi autori, doar la nivelul emițătorului; ele sunt concretizate în transmiterea unor mesaje neconștientizate ca atare, în existența unor informații inadecvate
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
celor doi autori, doar la nivelul emițătorului; ele sunt concretizate în transmiterea unor mesaje neconștientizate ca atare, în existența unor informații inadecvate în conținutul mesajului și în prejudecăți în ceea ce privește mesajul sau în ceea ce-l privește pe receptor; • Barierele la nivelul receptării aparțin în egală măsură celui care primește mesajul și mediului: în primul caz, avem de-a face cu nevoi, anxietăți, credințe, valori, atitudini, opinii, expectații, prejudecăți, nivelul de atenție oferit stimulului, iar în cel de-al doilea, cu efectul conjugat
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
urmează, vom trece în revistă aceste cinci bariere, făcând referire directă la incidențele lor asupra activității educaționale. Distorsiunea se referă la faptul că mesajul suferă o alterare, cuprinzând diferențe de repertoriu între emițător și receptor, imprecizia limbajului, interpretarea eronată în receptarea mesajului, necesitatea condensării informațiilor datorată scopurilor transmiterii, distanța socială sau barierele de status dintre emițător și receptor. În școală, aceste bariere sunt evidente și, din păcate, destul de des întâlnite; astfel, inexistența unui repertoriu comun între profesor și elev/student duce
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cazuri, și în lipsa unuia dintre partenerii în actul comunicațional, ascultarea nu se poate produce decât în prezența celor două componente ale comunicării, amintite mai sus, emițător și receptor. A rupe ascultarea de emițător și a o situa exclusiv în perimetrul receptării ne privează de o viziune instrumentală și comprehensivă; 2) Ascultarea devine din ce în ce mai mult, în prezent, un element căruia abordările fenomenului comunicațional nu mai pot doar să îi confere un loc în aria de interacțiune, ci, mai mult, care ne poate
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
față ne vom opri însă doar asupra unuia dintre aceștia, și anume asupra a ceea ce Nichols identifică sub denumirea de „disturbatori emoționali”; este vorba despre acele cuvinte care cauzează la unii ascultători reacții emoționale, și astfel segmentează modul propriu de receptare, amploarea și calitatea acesteia. Folosind o metaforă inspirată, el le mai numește și cuvintele „steaguri roșii”, precizând că ele reduc eficiența ascultării uneori chiar aproape de zero în momentul când apar în câmpul comunicării. De aceea este important să identificăm cuvintele
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
valoare, contemplația estetică începe cu perceperea entităților simetrice, ritmate ca unități semnificante, dar care nu declanșează reacții imediate, pragmatice. Prin imitație, comparație ș.a. sunt create mental simetrii, forme ideale, care au un caracter ludic și devin ele însele obiecte ale receptării estetice. La acest nivel, percepția senzorială este înlocuită de „transpoziția eului”, adică de „atitudinea care constă în a proiecta stările de conștiință subiective asupra unui obiect exterior și a le atribui acestuia”, o manifestare a afinității spiritului pentru spirit, grație
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
de Folclor”, Literatura populară a satului Turceni, 1937) se disting prin aspectul metodic al cercetărilor, prin lărgirea câmpului de investigație, ce depășește sfera strictă a creației artistice, vizând totalitatea manifestărilor folclorice din punct de vedere social, etnologic sau din perspectiva receptării. Ș. a acordat importanță obiceiurilor și riturilor (Rites magiques pour provoquer et arrêter la pluie, à Popeștii de Sus, 1943), precum și circulației motivelor (Două variante basarabene la basmul „Harap Alb” al lui Creangă, 1937, Două variante basarabene la basmul „Dănilă
STEFANUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289912_a_291241]
-
literare. Optând pentru fragment în dauna sistemului, criticul are o rostire alertă și surprinde în analize parțiale detalii semnificative din peisajul literaturii contemporane. Într-o carte ce cultivă instantaneul se rețin mai puțin reflecțiile generale privitoare, spre exemplu, la uniformizarea receptării critice, la tabuurile artistice sau la criza umorului, cât portretele concise, realizate cu veritabilă artă de prozator, de pildă al lui Emil Botta, considerat un Ariel al poeziei. Trăsăturile distinctive ale abordărilor din primele volume se regăsesc și mai târziu
STEFANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289910_a_291239]
-
Regman) a celui de-al doilea val al Cercului Literar de la Sibiu, creația lui S. apare astăzi ca o restituire, datorată publicării oarecum întâmplătoare a scrierilor antume, ținând seama nu de cronologia lor reală, ci de contextul istoric al momentului. Receptarea îndeosebi postumă a poeziei sale - O sălbatică floare iese de sub tipar cu câteva săptămâni înaintea săvârșirii din viață a scriitorului, urmându-i Strada care urcă la cer (1977), și cuprinzătoarea ediție Un ceas de hârtie - a dezvăluit o literatură preponderent
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]