7,841 matches
-
Curtea a arătat că, în contextul în care o modificare legislativă de amploare, așa cum este cea determinată de adoptarea unei noi legi-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, este susceptibilă să determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente menite să prevină apariția unor consecințe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situație ce are caracter extraordinar, în sensul reținut în jurisprudența Curții Constituționale. ... 98. Cu privire la criticile de
DECIZIA nr. 106 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284075]
-
astfel întocmit se trimite organului în drept (parchet, instanță de judecată, Direcția generală juridică a MApN) în termen de 24 ore de la aprobare, dar nu în mai mult de 5 zile de la ieșirea autovehiculului din reparație. ... H. Despăgubirile reclamate de terțe persoane se plătesc în condițiile stabilite la art. 7 din instrucțiuni. ... I. Pentru explicații cu caracter tehnic de specialitate, solicitate de parchetul militar, instanțele de judecată, Direcția generală juridică a MApN sau alte organe abilitate, unitățile militare sunt
INSTRUCȚIUNI DE APLICARE din 10 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281854]
-
viceprimar, reprezenta primarul în cadrul consiliului de administrație al unei unități de învățământ, în temeiul art. 96 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, acesta reclamând încadrarea eronată de către ANI a instituției de învățământ în rândul instituțiilor publice, autorul considerând-o în realitate o instituție de interes public. Or, cele reținute de Curtea Constituțională prin decizia mai sus indicată, în sensul că astfel de critici
DECIZIA nr. 39 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282006]
-
Codul de procedură penală este neconstituțională. ... 15. În considerentele deciziei sale de admitere nr. 257 din 26 aprilie 2017, precitată, Curtea a reținut, printre altele, că, din punct de vedere substanțial, obiectul acțiunii civile îl formează exercitarea dreptului de a reclama reparații prin mijlocirea organelor judiciare, iar, sub aspect procesual, acțiunea civilă are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii penale [art. 19 alin. (1
DECIZIA nr. 627 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282429]
-
Așadar, prin Decizia nr. 257 din 26 aprilie 2017 - examinând constituționalitatea dispozițiilor art. 20 alin. (1) și ale art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală, din perspectiva termenului în care persoana vătămată își poate exercita dreptul de a reclama reparații prin mijlocirea organelor judiciare -, Curtea a statuat atât cu privire la dreptul persoanei vătămate care s-a constituit parte civilă de a solicita introducerea în procesul penal a părții responsabile civilmente, cât și cu privire la obligația procurorului care
DECIZIA nr. 627 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282429]
-
Curtea a arătat că, în contextul în care o modificare legislativă de amploare, așa cum este cea determinată de adoptarea unei noi legi-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, este susceptibilă să determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente menite să prevină apariția unor consecințe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situație ce are caracter extraordinar, în sensul reținut în jurisprudența Curții Constituționale. ... 101. Cu privire la criticile de
DECIZIA nr. 138 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283909]
-
Deputaților: 1. susține modernizarea cadrului juridic al Uniunii în domeniul combaterii introducerii ilegale de migranți și recunoaște caracterul dezumanizant, care pune în pericol vieți omenești pentru obținerea de profit, și dimensiunea inerent transfrontalieră a acestei forme grave de criminalitate, care reclamă un răspuns ferm și convingător; ... 2. consideră că noile inițiative - propunerea de directivă privind prevenirea și combaterea facilitării intrării, tranzitului și șederii neautorizate în Uniune și, respectiv, propunerea de regulament de consolidare a cooperării polițienești în privința introducerii ilegale de
HOTĂRÂRE nr. 34 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282716]
-
societăți cu capital majoritar sau integral de stat EMITENT GUVERNUL ROMÂNIEI Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 454 din 16 mai 2024 Având în vedere faptul că recentele evoluții în planul economic, generate de contextul geopolitic din imediata vecinătate a României, reclamă acțiuni concrete din partea statului român în vederea asigurării și protejării intereselor statului român, se impune luarea de măsuri urgente de redresare economico-financiară la operatori economici cu capital majoritar sau integral de stat. Statul român, prin Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 49 din 16 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282967]
-
verticală – în cauzele Teckal, 1999; Brent UK Supreme Court 2011 School Transport Scheme High Court 2012 Econord CJEU 2012, Econord C-182/11 & C-183/11 - și cooperarea orizontală - în Cauza Commission versus Germany C-480/06 „Hamburg“). Prin raportare la art. 11 din Constituție, se reclamă încălcarea unor dispoziții din regulamente și directive ale Uniunii Europene și a normelor corespunzătoare de aplicare în materia conflictelor de interese și a achizițiilor publice, încheind cu elemente de fapt menite să demonstreze în cauză inexistența unui interes sau folos
DECIZIA nr. 40 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282699]
-
această interdicție decurgând direct din textul constituțional. O asemenea limitare nu este prevăzută însă de alin. (4) al art. 115 din Constituție, referitor la ordonanțele de urgență ale Guvernului, deoarece situația extraordinară ce impune adoptarea unor măsuri urgente ar putea reclama instituirea unei reglementări de domeniul legii organice, nu numai ordinare (a se vedea în acest sens Decizia nr. 34 din 17 februarie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 25 februarie 1998, Decizia nr. 95
DECIZIA nr. 484 din 27 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282589]
-
responsabilităților instituționale în termenele stabilite de lege - cum ar fi cele referitoare la asigurarea ordinii și liniștii publice în cadrul celor două procese electorale generale organizate în anul 2016, apropierea sezonului estival sau alte evenimente care din perspectiva ordinii publice reclamă adaptarea la cerințele operative și, în acest sens, inițierea unor măsuri administrative cum sunt: delegarea, detașarea personalului, trimiterea în misiune, acolo unde situațiile concrete înregistrate impun prezența polițiștilor și exercitarea atribuțiilor acestora; gradul de asigurare a ordinii publice, mai ales
DECIZIA nr. 484 din 27 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282589]
-
Persoana vătămată hotărăște cu privire la cadrul procesual de realizare a pretențiilor sale, fie sesizând instanța civilă, fie alăturând acțiunea civilă acțiunii penale, în această din urmă ipoteză tot ea fiind în măsură să aleagă momentul exercitării dreptului de a reclama reparații prin mijlocirea organelor judiciare, cu respectarea însă a termenului-limită prevăzut de art. 20 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură penală, respectiv „până la începerea cercetării judecătorești“. Formularea cererii de constituire ca parte civilă declanșează acțiunea civilă, în
DECIZIA nr. 659 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283381]
-
unor interpretări diferite, pentru care să fie necesară o rezolvare de principiu, în jurisprudența Înaltei Curți s-au reținut următoarele: a) chestiunea de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită prezintă o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății (Decizia nr. 24 din 29 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 17 din 15 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283270]
-
sub aspectul clarității normelor a căror interpretare unitară se solicită, dispozițiile invocate nu sunt suficient de explicite, fiind posibile cel puțin două interpretări, astfel că problema de drept sesizată reprezintă o chestiune de o dificultate suficient de mare pentru a reclama o rezolvare de principiu pe calea hotărârii prealabile. ... 82. În considerarea argumentelor expuse se constată că cerința esențială privind existența unei chestiuni de drept are în vedere o problemă de drept reală, dificilă, care privește interpretarea diferită a textelor de
DECIZIA nr. 17 din 15 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283270]
-
de evaziune fiscală și delapidare, reținute ca fiind săvârșite de alte persoane ce dețin calitatea de inculpați, autoarele excepției neavând calitatea de inculpate ori părți responsabile civilmente, astfel că eventuala admitere a excepției în sensul dorit de persoanele interesate ce reclamă un drept de proprietate le-ar profita pe deplin, având ca efect eventuala posibilitate de a formula cerere de ridicare a sechestrului asigurător în orice etapă a procesului penal și indiferent de momentul procesual, cu posibilitatea înlăturării/ ridicării măsurii sechestrului
DECIZIA nr. 654 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283390]
-
deplin, având ca efect eventuala posibilitate de a formula cerere de ridicare a sechestrului asigurător în orice etapă a procesului penal și indiferent de momentul procesual, cu posibilitatea înlăturării/ ridicării măsurii sechestrului asupra bunurilor al căror drept de proprietate îl reclamă. Reține că măsurile asigurătorii sunt măsuri procesuale cu caracter real ce au ca efect indisponibilizarea unor bunuri mobile și imobile asupra cărora proprietarul pierde dreptul de a le înstrăina sau de a le greva de sarcini, măsura afectând, așadar, atributul
DECIZIA nr. 654 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283390]
-
2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție conform căreia „folosirea drept criteriu de diferențiere a tratamentului salarial pentru magistrați doar apartenența la anumite segmente restrânse de realizare a justiției, pe considerentul că domeniile în care ar activa ar reclama o specializare particularizată și un risc deosebit, nu se poate justifica atât timp cât varietatea infinită a situațiilor de coliziune cu legea ce se pot ivi și a tipului de reacție necesară pentru asigurarea ordinii de drept presupune eforturi chiar
DECIZIA nr. 8 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283424]
-
adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru declanșarea acestui mecanism de unificare jurisprudențială trebuie „să fie identificată o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății“ (Decizia nr. 90 din 4 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 15 din 8 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283137]
-
ar fi disproporționată cu fapta săvârșită, având consecințe deosebit de grave, și nici nu poate fi individualizată. ... 27. Curtea constată că prevederile legale anterior menționate au mai fost examinate în cadrul controlului de constituționalitate prin prisma unor critici asemănătoare, care reclamau, în esență, încălcarea principiului proporționalității sancțiunii, parte a principiului legalității, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție, și a principiului proporționalității, consacrat de art. 53 alin. (2) din Constituție și de art. 6 din Convenție. Prin Decizia nr. 712
DECIZIA nr. 42 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282998]
-
principiu, aceea de a împiedica părțile să abuzeze de instituția recuzării pentru a amâna momentul pronunțării unei soluții în cauză. ... 18. Totodată, Curtea a reținut că procedura de soluționare a cererii de recuzare nu îmbracă forma unui contencios care să reclame un tratament jurisdicțional, ci este vorba despre o chestiune de administrare a actului de justiție. Cu alte cuvinte, procedura în ceea ce privește cercetarea și judecarea cererii de recuzare este o procedură incidentală, al cărei obiect este cu totul distinct
DECIZIA nr. 662 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283080]
-
apreciat că această concluzie este susținută și de cele reținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa. Astfel, în Cauza Mirilashvili împotriva Rusiei, soluționată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Hotărârea din 11 decembrie 2008, s-a reclamat faptul că excluderea anumitor experți propuși de parte din echipa de experți desemnați de instanță pentru efectuarea unei expertize tehnice a unor înregistrări audio în vederea identificării vocilor a fost nelegală și arbitrară, cei doi experți în discuție fiind bine
DECIZIA nr. 744 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284702]
-
adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru declanșarea acestui mecanism de unificare jurisprudențială trebuie „să fie identificată o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății“ (Decizia nr. 90 din 4 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 23 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284592]
-
în sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu procedura pronunțării unei hotărâri prealabile trebuie să fie identificată o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății (în acest sens sunt, spre exemplu, deciziile Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de
DECIZIA nr. 6 din 5 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279696]
-
2019, deși a fost publicată în martie 2019. Totodată, susține că ambele ordonanțe de urgență ale Guvernului criticate încalcă dispozițiile art. 115 alin. (6) din Constituție, deoarece nu se justifică urgența adoptării acestor acte normative. Nici situația excepțională care să reclame măsuri legislative urgente, care să nu fi putut fi adoptate în procedură obișnuită, nu a existat. Codul fiscal și Codul de procedură fiscală prevăd că modificările în discuție - instituirea acestei taxe, care reprezintă un impozit direct - ar fi trebuit promovate
DECIZIA nr. 488 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278797]
-
Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Expunerea de motive nu cuprinde nicio justificare/fundamentare din perspectiva necesității introducerii amendamentelor referitoare la ocuparea funcțiilor de conducere în unitățile sanitare. Astfel, nu sunt clar prezentate cerințele care reclamă intervenția normativă și nici principiile de bază care stau la baza introducerii amendamentelor votate în Camera Deputaților. În susținerea acestor critici de neconstituționalitate este invocată jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, Decizia nr. 682
DECIZIA nr. 594 din 2 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279026]