3,297 matches
-
Istorie și național-comunism în România Daniel NAZARE, „Junimea” și Titu Maiorescu în istoriografia română (1946-1989) Gabriel CATALAN, Rezistență și compromis în istoriografia anilor 1944-1948 Pagini de politică externă a României Vasile BUGA, Relațiile româno-sovietice în anii ’80 Cristian VASILE, Imposibila reconciliere: România comunistă și Vaticanul (1950-1989) Liu YOUNG, Factorii care au influențat relațiile sino-române în anii ’60 Dan CĂTĂNUȘ, PMR și evoluțiile ideologice din lagărul comunist. De la revoluția ungară din 1956 la Consfătuirea de la Moscova din noiembrie 1957 A.S. STÂKALIN, Apropierea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
schimbări politice și economice profunde impuse de cerințele vremii, de nevoile reale ale populației, cramponarea în canoane învechite și teze utopice aveau să fie doar unele dintre cauzele care au dus la prăbușirea regimului totalitar în România. Cristian VASILE Imposibila reconciliere: România comunistă și Vaticanul 1950-1989 Studierea raporturilor postbelice româno-vaticane este o întreprindere dificilă, în condițiile în care arhivele cele mai importante rămân deocamdată închise. Documentele relevante ale pontificatelor de după 1939 nu au fost declasificate, iar accesul la Arhiva Departamentului Cultelor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de Externe, cu ocazia călătoriei lor în Italia, au vizitat pe Capul Bisericii noastre [s.n.], Sanctitatea Sa Papa Paul”. întâlnirea lui Nicolae Ceaușescu cu șefii tuturor cultelor din România, inclusiv cu Márton Áron, a fost interpretată ca fiind un gest de reconciliere cu minoritatea maghiară și ca un semnal în direcția Sfântului Scaun. După doi ani, Márton Áron a putut vizita Roma. în legătură cu politica orientală a Vaticanului, la nivelul Securității se admitea că în intervalul 1963-1968 țările comuniste au obținut anumite beneficii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a fost, într-un anumit sens, un aliat indirect în lupta cu șovinismul de mare stat al lui Hrușciov, prin urmare trebuie să discutăm cu România mai des”. Cu toate că misiunea lui Maurer nu și-a atins obiectivul fixat inițial, anume reconcilierea divergențelor sino-sovietice și reducerea puternicei presiuni sovietice exercitate asupra sa, ea a avut totuși rezultate remarcabile. Ținând cont că relațiile dintre China și România au fost tot mai apropiate, eforturile românești de a-i contra pe sovietici au obținut acordul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în închisorile comuniste, și, pe de altă parte, foștii activiști politici din comună. Fiecare tabără oferă propria „memorie” despre rezistență și despre principalele ei personaje: frații Arnăuțoiu. Autoarea își lasă personajele să vorbească, prezentând ambele variante și pledând pentru o reconciliere colectivă și pentru o mai bună înțelegere a psihologiei țărănești. Capitolul al doilea, „Trecutul recent: rezistență și sat”, cel mai amplu al lucrării, se concentrează pe descrierea activității grupului de rezistență, pe reconstituirea raporturilor dintre membrii acestui grup și a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
din „lumea comunistă”. Ajuns la Washington, pe 16 decembrie 1982, Alexandru Nemoianu s-a trezit dintr-o dată în „altă lume”, unde “începea (fără ca eu să îmi dau seama) procesul esențial prin care trece orice nou venit în Lumea Nouă, de reconciliere între imaginea despre America adusă în sacul de emigrant și realitatea americană. Un proces a cărui rezolvare, în fond, dă măsura «succesului» ori «insuccesului» în țara «nouă»”. Destăinuirea unei asemenea experințe personale, care nu e una indiferentă și nici strict
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de Michael Shafir la www.rferl.org/eepreport/. 100 Karen Dawisha, Eastern Europe, Gorbachev, and Reform: The Great Challenge, ed. a II-a, Cambridge University Press, Cambridge, 1990, pp. xiv, 247. 101 Aici se `ncadrează activitatea Comisiei pentru Adevăr și Reconciliere și a Fundației Memoria. Avatarurile CNSAS nu oferă perspective prea promițătoare. Activitatea de excepție a Fundației Academia Civică și a Memorialului Sighet este `n același timp esențială și `ncurajatoare. Vezi și Adrian-Paul Iliescu, „Maniheism politic și eșec instituțional”, `n A
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
înspăimântat de faptul că trebuie să plece la drum singur, iar drumul capitalismului asta va fi - o cărare îngustă și extrem de tentantă pe care omul pășește mai întâi cu reținere și mai apoi cu o încredere din ce în ce mai mare. Pe măsura reconcilierii dintre credință și dorința de a duce o viață mai bună pe pământ, aici în lumea noastră, occidentalul va deschide ușa fericirii desăvârșite. Pentru că ce înseamnă posibilitatea de a o duce bine pe acest pământ, cu speranța că rămâi ,,prietenul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de Dumnezeu fără a-și pierde însemnătatea și valoarea pe pământ? Pentru că trebuie să știm că o ființă definitiv îndepărtată de Dumnezeu, oricine ar fi și oricâți bani ar avea nu este mai mult decât o oaie rătăcită în pustiu. Reconcilierea omului cu divinitatea în spațiul unei lumi sociale complexe, iată pariul pe care Occidentul îl face prin Reforma credinței sale. Bazele și condițiile pentru o asemenea mișcare de tip religios și social existau în chiar esența religiei creștine, în toleranța
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
atare. Atunci când ea lipsește nu poate fi vorba despre nici o economie de piață", în Acțiunea umană, www.mises.ro, p. 512. 220 Apud Cosmin Marinescu-co., Capitalismul. Logica libertății, Editura Humanitas, București, 2012, p. 43. 221 Stephen Young, Capitalism moral. O reconciliere a interesului privat cu binele public, Editura Curtea Veche, București, 2009, p. 93. 222 ,,Primul om care, împrejmuind un teren, s-a încumetat să spună "acesta este al meu", și care a găsit oameni destul de proști ca să-l creadă, a
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
mare în muncă cerut de acum înainte de la întreprinzător și care este incompatibil cu vechiul confort și vechile plăceri ale vieții". Max Weber, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București, 1993, p. 51. 238 Stephen Young, Capitalism moral. O reconciliere a interesului privat cu binele public, Editura Curtea Veche, București, 2009, pp. 97-98. 239 Ioan T. Bari pune în evidență că aceasta s-a realizat odată cu publicarea lucrării marchizului de Condorcet, Esquisse d'un tableau historique des progres, în secolul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de învățăturile filosofiei și de înțelepciunea religiei. Putem face acest lucru? Dacă da, capitalismul moral este posibil. Dacă nu, restricțiile sale nu sunt decât rodul unei vanități înșelătoare, al acelei retorici sterpe a cucerniciei laice". Stephen Young, Capitalism moral. O reconciliere a interesului privat cu cel public, Editura Curtea Veche, București, 2009, p. 33. 42 ,,Consider că în afaceri o decizie este morală în măsura în care ține seama de nevoile și preocupările celorlalți". Stephen Young, Capitalism moral. O reconciliere a interesului privat cu
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Young, Capitalism moral. O reconciliere a interesului privat cu cel public, Editura Curtea Veche, București, 2009, p. 33. 42 ,,Consider că în afaceri o decizie este morală în măsura în care ține seama de nevoile și preocupările celorlalți". Stephen Young, Capitalism moral. O reconciliere a interesului privat cu cel public, Editura Curtea Veche, București, 2009, p. 29. 43 ,,Ne găsim vocația în coincidența fericită între virtute și interes. Pe de o parte munca ne aduce satisfacții materiale, generate de interesul propriu. Pe de altă
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
propriu și moralitate. Vocația transformă rutina muncii în energie și satisfacție. Ne face mai buni cu noi înșine și cu ceilalți. Aceasta este adevărata cale spre prosperitate.Astfel, lucrurile se concretizează și devin mai trainice". Stephen Young, Capitalism moral. O reconciliere a interesului privat cu cel public, Editura Curtea Veche, București, 2009, p. 30. 44 Apud Stephen Young, Capitalism moral. O reconciliere a interesului privat cu cel public, Editura Curtea Veche, București, 2009, p. 30. 45 ,,Nu numai cu pâine va
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Aceasta este adevărata cale spre prosperitate.Astfel, lucrurile se concretizează și devin mai trainice". Stephen Young, Capitalism moral. O reconciliere a interesului privat cu cel public, Editura Curtea Veche, București, 2009, p. 30. 44 Apud Stephen Young, Capitalism moral. O reconciliere a interesului privat cu cel public, Editura Curtea Veche, București, 2009, p. 30. 45 ,,Nu numai cu pâine va trăi omul", Matei, 4:4. 46 Stephen Young, Capitalism moral. O reconciliere a interesului privat cu cel public, Editura Curtea Veche
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
p. 30. 44 Apud Stephen Young, Capitalism moral. O reconciliere a interesului privat cu cel public, Editura Curtea Veche, București, 2009, p. 30. 45 ,,Nu numai cu pâine va trăi omul", Matei, 4:4. 46 Stephen Young, Capitalism moral. O reconciliere a interesului privat cu cel public, Editura Curtea Veche, București, 2009, p. 38. 47 Ibidem, p. 39. 48 ,,După Maslow, indivizii motivați de scopurile ,,B" caută seninătatea, bucuria de viață, chibzuința și liniștea sufletească, având încredere în capacitatea lor de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
p. 39. 48 ,,După Maslow, indivizii motivați de scopurile ,,B" caută seninătatea, bucuria de viață, chibzuința și liniștea sufletească, având încredere în capacitatea lor de a face față problemelor, stărilor de tensiune și de anxietate". Stephen Young, Capitalism moral. O reconciliere a interesului privat cu cel public, Editura Curtea Veche, București, 2009, p. 41. 49,,Moralitatea este dată de decizia absolut personală a unui individ de a alege ceea ce este corect. A acționa etic este atât un act de cultură, cât
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Capitalismul moral nu este altceva decât o formă de cultură a procesului de decizie, creată și susținută de către indivizi care acționează conform unor principii, indiferent de poziția pe care o dețin într-un sistem ierarhic". Stephen Young, Capitalism moral. O reconciliere a interesului privat cu cel public, Editura Curtea Veche, București, 2009, pp. 42-43. 50 ,,Provocarea capitalismului moral este, așadar, aceea de a îndepărta procesul de creare a bunăstării de la dimensiunea comportamentului primitiv și de a-l apropia de sfera opțiunilor
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Editura Curtea Veche, București, 2009, pp. 42-43. 50 ,,Provocarea capitalismului moral este, așadar, aceea de a îndepărta procesul de creare a bunăstării de la dimensiunea comportamentului primitiv și de a-l apropia de sfera opțiunilor morale". Stephen Young, Capitalism moral. O reconciliere a interesului privat cu cel public, Editura Curtea Veche, București, 2009, p. 47. 51 Ludwig Von Mises, Mentalitatea anticapitalistă, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2011, p. 33. 52 ,,În cazul în care nu cad în anonimat și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
tot mai consistent în peisajul global actual, ceea ce sporește complexitatea mediului internațional și diversifică așteptările la adresa performanței diplomatice. Mă alătur acelor lideri de astăzi care văd în ideile și valorile umane cea mai importantă sursă de conflict, dar și de reconciliere, în anii următori. Simpla explorare a complexității lumii internaționale și a inerentelor sale dificultăți presupune un exercițiu adeseori descurajant. Există, cu toate acestea, și câteva repere certe. SUA vor continua să reprezinte principalul actor internațional, atât din punct de vedere
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
ultimele decenii de reformă și procese de transformare. Rolul statelor din regiune (România, Bulgaria) este crucial în acest sens. Experiența României și Bulgariei poate fi un reper în relațiile dintre țările Balcanilor de Vest și UE. Anumite procese, cum sunt reconcilierea etnică, buna cooperare regională și de vecinătate, pe care le-au gestionat cu succes în ultimii 15 ani, sunt elemente-cheie care nu trebuie doar adoptate, ci exersate în viața de zi cu zi de către țările din regiunea Balcanilor de Vest
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
în septembrie anul acesta, o ședință comună de guvern, în care vom discuta despre planurile naționale de dezvoltare, despre sprijinul acordat României de către Ungaria în procesul de integrare europeană. Relațiile româno-maghiare au devenit un model de parteneriat pragmatic și de reconciliere durabilă, orientat spre viitor, unul în care România și Ungaria, deja aliați în cadrul NATO și viitori parteneri în cadrul UE, pot fi avocații ancorării ireversibile a Balcanilor și Vecinătății Europene în logica proiectului european și euroatlantic. În al doilea rând, pentru că
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
și de televiziune: "Detestarea televizorului este la fel de aberantă ca și detestarea computerului sau a CD-player-ului. Mai ales că un consumator special de programe, unul educat și cu alte Ťcanale de transmisieť (textul scris, de exemplu) ar trebui să realizeze necesitatea reconcilierii și exploatării mediilor de comunicare, abolirea stării conflictuale de tip romantic cu sistemul, inclusiv cu sistemul Ťimperialistť de subjugare a timpului liber. Aceste revolte nu sunt decât simpatice justificări ale lipsei de productivitate." Ironie caustică, dar justificată. Persoana întâi plural
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12551_a_13876]
-
propus declarat salubrizarea acestei zone de aluviunile subculturii, de vulgaritățile oportuniste și dencontinentele gesticulații sterile, a fost pictorul Sorin Dumitrescu. Pe fondul și în prelungirea grupului Prolog, el a înființat Fundația Anastasia, în al cărei program se regăsește explicit ideea reconcilierii culturii cu spațiul cultic. În galeriile Catacomba, unde s-a promovat cel mai coerent proiect din ultimii zece ani, arta religioasă și spiritualistă, în sens larg, a fost curățită de toți paraziții inițiali. În jurul acestei galerii s-a născut și
Arta românească de astăzi (o privire sumară) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11392_a_12717]
-
PSD, PD-L, PC și chiar UDMR), au pensii "nesimțite", după cum a "observat" unul dintre ei, actualul prim ministru, fără a se ajunge și aici la o echitate. la o dreptate istorică. Societatea civilă cere de multă vreme demersuri pentru "reconcilierea națională", dar părțile "beligerante" nu dau semne că subiectul ar interesa pe decizionari. Aducând poporul într-o nouă formă, mai subtilă, de manipulare, foștii, care n-au scăpat cu nimic puterea din mână, nici după mică lor zdruncinare de la sfârșitul
Mai interesează pe cineva trecutul apropiat?. In: Editura Destine Literare by Traian Bădulescu-Suteanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_323]