2,309 matches
-
se obțină o dreaptă. Pentru a explica aceasta, se are în vedere faptul că legea Bouguer - Lambert - Beer este valabilă pentru orice mediu omogen și transparent în care intensitatea radiației este datorată unui fenomen de absorbție, nu implică fenomene de reflexie sau difuzie, numai dacă ε nu este funcție de concentrație. Studiile experimentale arată că această lege este valabilă numai pentru soluții diluate (până la concentrații de 10-2 mol/L). Valoarea concentrației limită depinde de natura substanței, în sensul că această valoare va
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
refracție. În figura 15 este prezentat mersul razelor: o rază de lumină ce vine de la oglinda S cade pe prisma P formată din două jumătăți între care se află stratul de substanță de analizat. Prin rotirea prismei se obține o reflexie internă totală a luminii de la suprafața de analizat care se observă în ocularul O. Unghiul de rotație al prismei se citește pe scala D, cu ajutorul lupei F. Pentru menținerea temperaturii constante, prin mantaua metalică a prismei circulă apă la o
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
metoda focus grup. În fiecare mare oraș din Statele Unite există firme care se ocupă cu studiile de piață ce oferă servicii referitoare la focus grupuri: găsirea participanților potriviți, recrutarea lor, furnizarea mâncării și a băuturilor necesare, camere cu oglinzi cu reflexie unidirecțională și cu opțiuni de înregistrare video și audio. În fiecare oraș mare există și moderatori profesioniști pentru focus grupuri, care își petrec majoritatea timpului moderând focus grupuri pentru afaceri. Tehnica a evoluat, din vremea lui Merton, de la o metodă
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
de anarhie militară (235-284). Substratul oriental al cultelor în discuție impunea căutarea unei omogenități printre elementele provenite din același fond comun de idei și aspirații, în ciuda diversității lor inițiale. În cultura elenistică mitul morții și al învierii zeului, conexată unei reflexii asupra ciclului anotimpurilor, în raport cu parcursul soarelui și al vegetației, devine în mod clar expresia misterului destinului uman. Adeziunea la cultul misterelor era prezentată celui credincios, de către ierarhii acestui cult, ca o garanție de mântuire ce se putea dobândi doar prin
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
filozofia și în poezia greacă, în polemica cu păgânismul, era inevitabilă și necesita supunerea acestora unor elaborări atente și prezentate în funcție de mesajul creștin, ținând cont de gradul de cultură al ascultătorului păgân. Respingerea culturii păgâne, în opinia sa, era o reflexie a refuzului concepției unui stat sacralizat, care nu putea găsi un răspuns în conceptele creștine de bază. Discursul trebuia inserat într-un tablou mult mai vast: cele mai periculoase atacuri împotriva autorității romane au provenit tocmai de pe pământul african care
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
precum serviciul militar. Se intuiește cu ușurință faptul că apăruseră discuții (nunc de isto quaeritur) între creștini în jurul acestui subiect; se dezvolta ideea unei posibile coexistențe dintre a-l mărturisi pe Cristos și prestarea serviciului militar. Asemenea discuții erau rodul reflexiei ierarhiei ecleziastice, dată fiind convergența textelor despre antimilitarismul constant (Tradiția Apostolică a lui Hipolit poate fi văzută tocmai în această lumină), și al unor creștini care nu au reușit ori nu s-au implicat să aprofundeze corespunzător etica evanghelică din
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
în optica comunitară creștină. În Ad Donatum, 7, autorul ne vorbește despre disprețul vieții exemplificat de spectacolul gladiatorului. Mulțimea care asistă își asumă o conotație de paliditate care scoate în evidență anonimatul și depersonalizarea indivizilor care, pierzându-și capacitatea de reflexie și orice sentiment, își manifestă doar instinctul bestial. Din această climat de crud antagonism dispare valoarea persoanei umane, iar Ciprian aduce în discuție aspectul etico-social al ludus gladiatorius în care se simte lipsa oricărei urme de distracție sănătoasă, în timp ce există
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Aceasta ar însemna, în cazurile martirilor militari, că nu a existat nici o obiecție antimilitaristă, ci numai un refuz de a tăgădui credința creștină, neexisitând nici o incongruență față de acceptarea serviciului militar și religia creștină, în cazul creștinilor din primele patru secole. Reflexia teoretică asupra accepțiunii de conștiință, a apartenenței la Biserica creștină și simultan la serviciul militar, a fost influențată de cazurile soldaților creștini chiar de la sfârșitul secolului II. Cugetările succesive au cunoscut o serie de formulări și soluții diferite cauzate de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
practice, a fost parțială sau absentă. Exceptând atitudinea înflăcărată a lui Tertulian, motivată de migrația sa religioasă periodică, nu cunoaștem vreo altă sursă referitoare la aceste formulări doctrinare și nici la teoriile aduse în fața obiectorilor africani de la sfârșitul sec. III. Reflexia despre acceptarea serviciului militar în creștinismul timpuriu reintră în tematica raporturilor dintre stat și Biserică, o tematică care nu trebuie să fi avut, cu certitudine, un mare ecou în mediile creștine, după cum se poate înțelege mai ales de la Tertulian. Atitudinea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
celule și analizată. 2. proba solidă se amestecă cu KBr în mojar de agat, apoi se presează într-o celulă specială , obținându-se un film transparent care apoi este analizat. Amestecarea în mojar de agat are rolul de a reduce reflexiile date de cristalele mari de proba sau KBr. 3. tehnica în film subțire, utilizată în special pentru polimeri, se dizolvă proba într-un solvent potrivit, nehigroscopic, apoi o picătură de soluție este depusă într-o celulă de KBr sau NaCl
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
ceva care să echilibreze ecranul-expert. Și dacă el nu dispune de ecranul magic, posedă cel puțin procedeul, protocolul deciziei-miracol, este, și el, magician. V. Concepțiile mecaniciste și mass-media Așa cum s-a văzut în legătură cu inteligența artificială, punctul de plecare al unei reflexii despre comunicare este întotdeauna schema clasică, carteziană, reprezentativă. În această schemă fragmentată, mecanică, emițătorul este atotputernic. El, subiectul activ, principele, este cel care trimite bila de biliard, mesajul care va lovi receptorul. Puterea înseamnă să decizi pentru celălalt, subiect pasiv
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
asupra celorlalți plasa generalizării și uniformizării la care ne obligă posibilitățile noastre de înțelegere. Modul nostru de inserție în lume este dominat de variantele de accedere comodă la ea. Chipul pe care lumea îl capătă pentru noi este schițat de reflexia comodității noastre intelectuale. * Raporturile cu sine și cu ceilalți se așează în forma dominantă a epocii pe care persoana o trăiește. În felul acesta timpul constituie o limită (de forma epoca în care trăiești) a însuși accesului la sine. Situația
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
forma lor TV, dublate de eventuale întâmplări personale. * A citi un jurnal e ca și cum te-ai muta pentru o vreme cu autorul lui, în existența sa. În funcție de ceea ce reții drept esențial te poți situa în existența sa cotidiană sau în reflexia pe care existența o lasă în mintea sa. * Filosoful are funcția socială de a verifica sensurile cotidiene în care ne lăsăm captată existența printr-o interogare asiduă asupra validității și oportunității lor. Lipsit de utilitate practică într-o ordine a
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
penitenciarului ca instituție, așa cum sunt ele definite în mod oficial, precum și modalitățile prin care este urmărită atingerea acestor scopuri. Presupoziția de la care pornim este aceea că modul în care legea fixează scopul detenției, drepturile și obligațiile personalului și deținuților constituie reflexia formală a modului în care societatea îi privește pe cei care au încălcat normele penale. Executarea pedepselor privative de libertate este reglementată prin Legea nr. 23/1969. Este cel puțin surprinzător faptul că această lege este încă în vigoare (amendamentele
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
noastre postbelice: după un deceniu și ceva de entuziasm la comandă, se iviseră primele semne de oboseală și o irepresibilă nevoie de autenticitate. Impresionată de laconismul și sinceritatea operei sale, promoția ’60, mai exact partea ei boemă, găsea în Bacovia reflexiile ontologice de care avea nevoie, cît și profețiile amărăciunilor ce vor urma. Autorul Plumbului apărea nu numai ca un model artistic, ci și, mai ales, ca un model etic. E adevărat că el fusese un alcoolic, dar lipsa vanității, invidiei
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în memoria poetului. Care au fost argumentele istoricului literar? "Eminescu deținea, fără îndoială, această dată de la părinți, dar nu era sigur (s. n.). În 1883, scăzînd 1849, anul nașterii, din anul curgător și obținînd vîrsta de 34 ani, poetul făcea următoarea reflexie: "78 de ani viața mea întreagă, atît am să trăiesc. Bătrînul tot astfel. Asta este mărimea constantă de timp a vieții unui individ din rasa noastră. Cînd s-a născut bătrînul? 34. Cînd am văzut eu pe Leda și mi-
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Bogdan 199 se mai aduc și alte dovezi, care arată că ele mentele folosite în această poezie au fost luate din literaturi și mitologii deosebite, amalgamate cu credințe și superstiții populare, unele creștine, iar altele păgîne 201. După o justă reflexie a lui Al. Bogdan, această poezie este "pentru masa mare a publicului, un adevărat sfinx, iar pentru cei culți, ea încă are ascunzișuri care trebuie luminate". Privind aceste ascunzișuri neluminate, N. Iorga a avut o intuiție justă: "Superstiții înfiorătoare a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
condenseze propria ofertă de lume textuală. Este vorba despre o lume în-semnată de conștiința superiorității auctoriale ("Primiți-l cum se cuvine pe călătorul străin, poate că el poartă semnul!"), care îi permite creatorului ei să propună o altă variantă de reflexie a instanței postulate drept demiurgice: "Dumnezeu e mort spune Nietzsche/ e doar obosit spun eu -/ și câteodată amnezic". Sătul să stea "pieziș în umbra lui Dumnezeu" (Ceea ce flacăra nu știe)/, actantul liric se încumetă să își exhibe minusurile, convertindu-le
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
atît problemele comune, cît și pe cele particulare și, pe de o parte, să indice soluțiile puse la dispoziție de știința educației, iar, pe de alta, să caute noi rezolvări pentru probleme specifice. Pedagogia pe baza investigațiilor empirice și a reflexiilor posedă un număr de idei, principii, teze comune, valabile cel puțin într-o anumită perioadă istorică pentru spații geografice mai largi. Așa, de pildă, efortul pedagogilor se îndreaptă aproape de un secol spre surprinderea legităților fenomenului educațional. Evident, nu pot fi
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
vânturilor. Poeme din lirica secolului XX, îngr. și postfața trad., București, 1977; Nikolaus Berwanger, Trăiesc printre rânduri, pref. trad., București, 1981. Repere bibliografice: Petroveanu, Pagini, 273-276; Nicolae Manolescu, „Pietre kilometrice”, CNT, 1963, 16; Georgescu, Păreri, 240-243; Felea, Dialoguri, 226-237; Felea, Reflexii, 116-121; Sorianu, Glose, 134-137; Rusu, Utopica, 203-207; Nicolae Manolescu, Poezia sentimentală și ironică, CNT, 1970, 26; Ion Pop, „Orologiul”, ST, 1970, 8; Constantin, Despre poeți, 116-119; Felea, Poezie, 138-144; Sorianu, Contrapunct, 100-102; Caraion, Duelul, 155-159; Ciobanu, Panoramic, 52-59; Grigurcu, Teritoriu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
pentru noi înșine, căt și pentru ceilalți din jur. 3. Deazvoltarea abilităților de leaderrship cere o abordare a instruirii ca proces de o viață, care se desfășoară consecvent, de-a lungul întregii cariere, prin folosirea unui mix de cunoștințe, experiențe, reflexii și acțiuni. Leadershipul nu se dobăndește printr-un training de o săptămănă. Trebuie să ne asumăm responsabilitatea pentru noi înșine, pentru cei din jur și pentru ceea ce învățăm. 4. Pentru încurajarea și susținerea leadershipului, unitățile de învățămănt au nevoie de
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3092]
-
din cosmos și a condițiilor fizice în care au fost absorbite radiațiile respective. LUMINĂ Lumina este un flux de fotoni, particule care posedă atât proprietăți ondulatorii cât și proprietăți corpusculare. Proprietățile ondulatorii se manifestă mai ales în fenomenele de propagare (reflexie, refracție, interferență, difracție, polarizare), iar cele corpusculare în fenomenele de emisie și de absorbție, în efectul fotoelectric, efectul Compton. Spectrul radiațiilor luminoase este cuprins aproximativ între 4000A (lumina violetă) și 7500A ( lumina roșie). Termenul de lumină se utilizează uneori și
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
în inima Nebuloasei Orion. NEWTON SIR ISAAC (1642-1727) Fizician, matematician și astronom englez. A descoperit legea atracției universale, pe care a dedus-o din legile lui Kepler. Studiind dispersia luminii a explicat curcubeul, compoziția luminii. Newton a inventat telescopul cu reflexie. NODURI LUNARE (ascendent și descendent) Punctele, diametral opuse, în care traiectoria Lunii intersectează ecliptica. Dacă Luna ajunge într-unul din noduri(deci pe ecliptica) simultan cu Soarele va avea loc o eclipsă de Soare. Dacă Luna ajunge într-unul din
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
diametru unghiular de aproximativ 17 secunde de arc. Dacă lumina pe care Pământul o primește de la Saturn este de 0,86 ́ 10 11 ori mai mică decât aceea pe care o primește de la Soare, să se calculeze coeficientul de reflexie K al suprafeței lui Saturn. (Luminozitatea lui Saturn este datorată doar reflexiei razelor solare, așa cum au demonstrat-o umbrele proiectate de cei doi sateliți atunci când trec între Soare și planetă.) 13. Un sistem binar este observat de pe Pământ la distanța
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
Pământul o primește de la Saturn este de 0,86 ́ 10 11 ori mai mică decât aceea pe care o primește de la Soare, să se calculeze coeficientul de reflexie K al suprafeței lui Saturn. (Luminozitatea lui Saturn este datorată doar reflexiei razelor solare, așa cum au demonstrat-o umbrele proiectate de cei doi sateliți atunci când trec între Soare și planetă.) 13. Un sistem binar este observat de pe Pământ la distanța de 10pc cu o separație unghiulară a celor două componente care variază
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]