3,182 matches
-
română, se are mai multe valori, care sunt greu de captat și de unificat din punct de vedere atât semantic, cât și sintactic. Acest plurifuncționalism, care caracterizează situația corespondentelor elementului se din mai multe limbi (care au un asemenea clitic reflexiv), a dus la apariția unor interpretări diferite, unele care încearcă să unifice analiza, altele care încearcă să separe valorile. 6.2.1. Alboiu, Barrie, Frigeni (2004: 2−4) prezintă tipurile de interpretări ale elementului se (argument sintactic vs morfem care
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
3 Ti1 v' 3 v VP 4 SE + V Analiza inergativă (Alboiu, Barrie, Frigeni 2004: 4) Reconsiderând analizele propuse și argumentele aduse în favoarea uneia sau a alteia dintre acestea, Alboiu, Barrie, Frigeni (2004: 8) ajung în fața unui paradox: în construcțiile reflexive, DP subiect pare să se comporte ca un argument extern, inducând proprietăți inacuzative, însă proprietățile de tip inacuzativ arată că T intră în relație de verificare cu un argument intern, care nu este de așteptat în poziția de argument extern
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
argument extern, inducând proprietăți inacuzative, însă proprietățile de tip inacuzativ arată că T intră în relație de verificare cu un argument intern, care nu este de așteptat în poziția de argument extern. În analiza pe care o propun acești autori, reflexivele derivate sunt considerate predicate tranzitive cu un singur argument DP, care satisface două roluri tematice (vezi supra, 4.2.3.), prin deplasare (predicat de tipul V (x, x)). Autorii adoptă ipoteza formulată de Hornstein (1999150, 2001151), care susține că rolurile
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
3 4 3 v0 VP v0 VP 3 3 V0 DP V0 DPi ! ! ti SE În limbile romanice, copia aflată cel mai jos în configurația sintactică are expresia fonetică se și poartă Cazul relevant pentru proprietățile verbului. Se din construcțiile reflexive derivate este realizarea fonologică a unei urme (t) A-legate, în acuzativ sau în dativ: Mihai s-a spălat pe mâini Mihai și-a spălat mâinile. Adoptând Teoria copierii prin deplasare (engl. The Copy Theory of Movement), autorii arată că
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
constituent nu lasă, în locul din care a fost extras, o urmă, o categorie vidă, ci o copie, iar urmele sunt interpretate ca fiind variabile. Teoria copierii permite reconstituirea întregii istorii derivaționale. Derivarea elementului se dintr-un DP plin (în cazul reflexivelor derivate) se realizează astfel: unicul DP este inserat cu un set complet de trăsături φ; în mișcarea din poziția de argument intern spre cea de argument extern, acest DP verifică trăsăturile φ ale v și primește Cazul acuzativ de la v
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
φ complete. Pentru această analiză, se nu poate fi considerat anaforic, ci se definește prin două proprietăți [+ Uman] și [+ Persoană]. Această subspecificare a elementului se îi permite să fie plurifuncțional: (a) reflexul fonologic al unui DP cu trăsături φ complete (reflexive derivate); (b) reflexul fonologic al unui DP cu trăsături φ incomplete (în celelalte contexte). Concluzia autorilor este că reflexivele derivate sunt predicate tranzitive pentru că un singur DP satisface două roluri tematice, prin mișcare. Aceste construcții au proprietăți comune și cu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Persoană]. Această subspecificare a elementului se îi permite să fie plurifuncțional: (a) reflexul fonologic al unui DP cu trăsături φ complete (reflexive derivate); (b) reflexul fonologic al unui DP cu trăsături φ incomplete (în celelalte contexte). Concluzia autorilor este că reflexivele derivate sunt predicate tranzitive pentru că un singur DP satisface două roluri tematice, prin mișcare. Aceste construcții au proprietăți comune și cu inergativele, și cu inacuzativele, ca o consecință a faptului că singurul DP disponibil este inserat mai întâi ca argument
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și cu inergativele, și cu inacuzativele, ca o consecință a faptului că singurul DP disponibil este inserat mai întâi ca argument intern, apoi ca argument extern, valorificând atât trăsăturile categoriei v, cât și pe cele ale categoriei T. În cazul reflexivelor inerente, se nu poate fi inserat în poziția de argument intern: este un argument suprimat lexical, care se poate exprima printr-un GPrep. Reflexivele inerente acceptă grupuri prepoziționale (lexicalizate sau nu): Studenții se abțin (de la comentarii) Los alunos lembraram-se (do
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
argument extern, valorificând atât trăsăturile categoriei v, cât și pe cele ale categoriei T. În cazul reflexivelor inerente, se nu poate fi inserat în poziția de argument intern: este un argument suprimat lexical, care se poate exprima printr-un GPrep. Reflexivele inerente acceptă grupuri prepoziționale (lexicalizate sau nu): Studenții se abțin (de la comentarii) Los alunos lembraram-se (do exame). Propunerea autorilor este că acest grup prepozițional este un argument intern, iar verbele pronominale/reflexive romanice sunt structuri antipasive (vezi Capitolul 1, 6
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
lexical, care se poate exprima printr-un GPrep. Reflexivele inerente acceptă grupuri prepoziționale (lexicalizate sau nu): Studenții se abțin (de la comentarii) Los alunos lembraram-se (do exame). Propunerea autorilor este că acest grup prepozițional este un argument intern, iar verbele pronominale/reflexive romanice sunt structuri antipasive (vezi Capitolul 1, 6.3.). Această idee este compatibilă cu interpretarea lui Baker (1988), care arată că antipasivul presupune un argument încorporat, care poate fi exprimat ca un grup oblic opțional. 6.2.2. Dacă analiza
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
grup oblic opțional. 6.2.2. Dacă analiza prezentată mai sus urmărea unificarea interpretărilor pentru se, în analiza propusă de Cinque (1988) se susține că morfemul si (considerat ca fiind un morfem independent, identic ca realizare cu persoana 3 a reflexivului) din limba italiană are două utilizări, una argumentală și cealaltă nonargumentală. Cinque (1988: 530) precizează că statutul de argument sau de nonargument al elementului si este rezultatul unei alegeri parametrice; spre deosebire de si nonargumental, si argumental este asociat cu un rol
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
IP]; în ipostaza argumentală, absoarbe rolul tematic extern și nominativul; în ipostaza nonargumentală, identifică un pro arb în conjuncție cu un Agr personal; ● si pasiv este un clitic [NP,IP], nonargumental, care suspendă rolul tematic extern și Cazul acuzativ; ● cliticul reflexiv [NP,IP], argumental absoarbe rolul tematic extern și Cazul intern din VP (reflexive autentice); cliticul nonargumental, fie suspendă rolul tematic extern și Cazul intern din VP (ergative reflexive), fie marchează absența unui rol tematic extern și a cazului intern (reflexive
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
identifică un pro arb în conjuncție cu un Agr personal; ● si pasiv este un clitic [NP,IP], nonargumental, care suspendă rolul tematic extern și Cazul acuzativ; ● cliticul reflexiv [NP,IP], argumental absoarbe rolul tematic extern și Cazul intern din VP (reflexive autentice); cliticul nonargumental, fie suspendă rolul tematic extern și Cazul intern din VP (ergative reflexive), fie marchează absența unui rol tematic extern și a cazului intern (reflexive inerente). Autorul precizează că si impersonal, si mediu și cliticele reflexive argumentale sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
NP,IP], nonargumental, care suspendă rolul tematic extern și Cazul acuzativ; ● cliticul reflexiv [NP,IP], argumental absoarbe rolul tematic extern și Cazul intern din VP (reflexive autentice); cliticul nonargumental, fie suspendă rolul tematic extern și Cazul intern din VP (ergative reflexive), fie marchează absența unui rol tematic extern și a cazului intern (reflexive inerente). Autorul precizează că si impersonal, si mediu și cliticele reflexive argumentale sunt formate la nivelul sintaxei; cliticele reflexive nonargumentale sunt produse prin procese lexicale; în română nu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
reflexiv [NP,IP], argumental absoarbe rolul tematic extern și Cazul intern din VP (reflexive autentice); cliticul nonargumental, fie suspendă rolul tematic extern și Cazul intern din VP (ergative reflexive), fie marchează absența unui rol tematic extern și a cazului intern (reflexive inerente). Autorul precizează că si impersonal, si mediu și cliticele reflexive argumentale sunt formate la nivelul sintaxei; cliticele reflexive nonargumentale sunt produse prin procese lexicale; în română nu există si nonargumental (opțiune parametrică neactualizată). 6.2.3. Dobrovie-Sorin (1998: 399
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
din VP (reflexive autentice); cliticul nonargumental, fie suspendă rolul tematic extern și Cazul intern din VP (ergative reflexive), fie marchează absența unui rol tematic extern și a cazului intern (reflexive inerente). Autorul precizează că si impersonal, si mediu și cliticele reflexive argumentale sunt formate la nivelul sintaxei; cliticele reflexive nonargumentale sunt produse prin procese lexicale; în română nu există si nonargumental (opțiune parametrică neactualizată). 6.2.3. Dobrovie-Sorin (1998: 399) își propune să demonstreze că pasivizarea inergativelor depinde de analiza inergativelor
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
rolul tematic extern și Cazul intern din VP (ergative reflexive), fie marchează absența unui rol tematic extern și a cazului intern (reflexive inerente). Autorul precizează că si impersonal, si mediu și cliticele reflexive argumentale sunt formate la nivelul sintaxei; cliticele reflexive nonargumentale sunt produse prin procese lexicale; în română nu există si nonargumental (opțiune parametrică neactualizată). 6.2.3. Dobrovie-Sorin (1998: 399) își propune să demonstreze că pasivizarea inergativelor depinde de analiza inergativelor ca tranzitive cu obiect nul. Autoarea arată că
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
incoativ și inerent reprezintă două subclase de verbe inacuzative (Tema este exprimată, nu există Agent explicit sau implicit). Diferența dintre cele două valori este că incoativele au corespondent tranzitiv (La branche s'est cassée 'Creanga s-a rupt'), iar verbele reflexive inerente nu au (Marie s'est evanouie 'Marie a leșinat'), fiind înregistrate în Lexicon ca reflexive. Dobrovie-Sorin (2004) consideră că verbele nonreflexive cu se acuzativ (cu se inerent, incoative, impersonale, pasive) pot fi considerate inacuzative, din moment ce rolul extern este suspendat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sau implicit). Diferența dintre cele două valori este că incoativele au corespondent tranzitiv (La branche s'est cassée 'Creanga s-a rupt'), iar verbele reflexive inerente nu au (Marie s'est evanouie 'Marie a leșinat'), fiind înregistrate în Lexicon ca reflexive. Dobrovie-Sorin (2004) consideră că verbele nonreflexive cu se acuzativ (cu se inerent, incoative, impersonale, pasive) pot fi considerate inacuzative, din moment ce rolul extern este suspendat, nefiind realizat în sintaxă, iar rolul intern este realizat ca subiect (în nominativ). Dobrovie-Sorin (2004) arată
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
si (care au în comun absorbția unui argument) sunt determinate de doi parametri, argumentul absorbit și nivelul la care se aplică operația: (a) se inerent: absoarbe argumentul intern; operație lexicală; (b) se inacuzativ: absoarbe argumentul extern; operație lexicală; (c) se reflexiv: absoarbe argumentul intern; operație nonlexicală; (d) se mediu: absoarbe argumentul extern; operație nonlexicală. Dobrovie-Sorin (2004) menționează că o altă analiză unificatoare, propusă de studiile de tip GB, este considerarea elementului se ca fiind anaforă. Dobrovie-Sorin (2004) atrage atenția asupra faptului
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Inacuzativele primare (care nu-și pot actualiza niciodată poziția de obiect direct/de Caz acuzativ) nu se pasivizează; se cu intranzitive nu poate fi decât acuzativ în română. 6.2.4. Cornilescu (1998: 317) prezintă tipologia generativă a lui se: reflexiv, reciproc, medio-pasiv, inerent. Cornilescu (1998: 318) arată că se mediu din română este de două feluri: se pasiv (a) și se incoativ (b). (a) Cărbunele se aduce cu vaporul (b) Toamna îngălbenește frunzele/ Frunzele se îngălbenesc Filmul îl emoționează pe
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în măsura în care prin inerent se înțelege "rezultat printr-un proces lexical" (având în vedere că am adoptat analiza verbelor inacuzative derivate în Lexicon); însă dacă se optează pentru o derivare sintactică, se poate considera că avem a face cu un clitic reflexiv nonargumental (în accepția lui Cinque 1988) sau cu un se incoativ, acuzativ (în terminologia folosită de Dobrovie-Sorin 2004 și Cornilescu 2006). În ceea ce privește apariția facultativă a mărcii se (în cazul celor 38 de verbe inacuzative care au atât variantă reflexivă, cât
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
clitic reflexiv nonargumental (în accepția lui Cinque 1988) sau cu un se incoativ, acuzativ (în terminologia folosită de Dobrovie-Sorin 2004 și Cornilescu 2006). În ceea ce privește apariția facultativă a mărcii se (în cazul celor 38 de verbe inacuzative care au atât variantă reflexivă, cât și nereflexivă), analiza trebuie diferențiată: pentru verbele primare (mucegăi, putrezi, râncezi, rugini, trece) se poate considera că avem a face cu un se inerent, verbele acestea fiind listate în Lexicon cu două intrări, una reflexivă, cealaltă nonreflexivă; pentru verbele
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
care au atât variantă reflexivă, cât și nereflexivă), analiza trebuie diferențiată: pentru verbele primare (mucegăi, putrezi, râncezi, rugini, trece) se poate considera că avem a face cu un se inerent, verbele acestea fiind listate în Lexicon cu două intrări, una reflexivă, cealaltă nonreflexivă; pentru verbele derivate, se poate adopta analiza ca se inerent, cu observația formulată mai sus pentru verbele inacuzative derivate reflexive; opțiunea pentru analiza sintactică ar fi mai greu de acceptat și de explicat în acest caz. (b) În legătură cu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
că avem a face cu un se inerent, verbele acestea fiind listate în Lexicon cu două intrări, una reflexivă, cealaltă nonreflexivă; pentru verbele derivate, se poate adopta analiza ca se inerent, cu observația formulată mai sus pentru verbele inacuzative derivate reflexive; opțiunea pentru analiza sintactică ar fi mai greu de acceptat și de explicat în acest caz. (b) În legătură cu cel de-al doilea aspect, au fost formulate, pentru română, mai multe generalizări (prezentate mai sus): Cinque (1988: 572), preluând observația formulată
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]