6,309 matches
-
cocoșat la care se dusese pe când avea vreo zece, unsprezece ani să-și bată ținte în tălpile bocancilor. Era încântat să meargă tropăind pe stradă. În cealaltă casă, cea mai mică și dărăpănată dintre toate, se născuse Eftimie Murgu. Poate regretând că, în furia lor demolatoare, săvârșiseră un asemenea sacrilegiu, comuniștii înălțaseră ulterior o statuie celui mai important fiu al orașului, peste drum de piațeta aceea. Nu vi se pare că seamănă cu Moise? îl întrebase pe emigrantul care lua vederi
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > PECETE, DE ADRIAN SIMIONESCU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 271 din 28 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Pecete Și pasul obosit ... nici nu regret ... În viață nu e loc pentru regrete, Ușa uitării o închid încet, Și pun o taină mare ca pecete E o învălmășeală de bazar, De lucruri prăfuite, demodate, Pe care timp perfid, cu pasul rar, Le calcă și le sfarămă
PECETE, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348202_a_349531]
-
De lucruri prăfuite, demodate, Pe care timp perfid, cu pasul rar, Le calcă și le sfarămă pe toate. Tăcute și modeste, prinse-n horă, Mă cheamă prin tăcerea lor discretă, Și mai ales la anumită oră, Când clipele trecute să regretă. Cu pas întins și ținta înainte, În viață nu e timp pentru regrete, Și le alung din viață și din minte, Le-nchid afund cu tainică pecete. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Pecete, de Adrian Simionescu / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare
PECETE, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348202_a_349531]
-
să aibă emoții când se apropia de el. Poate și acest lucru a generat curajul de a-i spune lui Viorel că îl place și că ar fi dispusă să aibă cu el o aventură, lucru pe care acum îl regreta din suflet. La mijlocul verii l-a cunoscut pe Mircea, de care se îndrăgostise cu adevărat și lângă care a petrecut unele dintre cele mai frumoase clipe din viața sa de femeie. Era convinsă că și Mircea o iubea. Chiar dacă acest
FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347478_a_348807]
-
de la lovitură. Omul mi-a promis că-mi sparge dinții, mă bagă la pârnaie, îmi ia casa, slujba, tot, mă las gol-goluț. Adevărul este că am întâlnit în viață tot atâta ură, cât și posibilități de cunoaștere. Nimeni nu a regretat niciodată nimic. Se bucură de viață și de bucuriile ei.(sic!). Mă refer la X,Y,Z. Din dragoste nu am învățat nimic, pentru că inima este un copil prost, de aceea, probabil, mi se striga - NU VEZI CĂ EȘTI PROST
TACI DIN GURĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347565_a_348894]
-
cărțile lui decât dintr-o întreagă bibliotecă despre istoria timpului. Oare câți dintre profeții mari și mici ai neamului românesc - (“navi” și “neviim”, în ebraica veche), care doresc să descifreze căile viitorului unui neam ales sub voința lui Dumnezeu - îl regretă?Câți au participat prin tăcere la complotul marelui dispărut? Și cine va mai scrie azi un alt „Manifest al Crinului Alb”? Pe 5 ianuarie 2014, I.P. Culianu ar fi împlinit 64 de ani. „După unele informații, venite din rețeaua generalului
AGONIA UNIUNII EUROPENE (5) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/347557_a_348886]
-
lucra în Dobrogea și mai avea de pregătit și proiectul pentru examenul de stat. Totuși dacă dorea, putea să ajungă cel puțin pentru douăzeci și patru ore, să-și vadă părinții. A neglijat pur și simplu să o facă din comoditate. Acum regreta că nu a stat mai mult cu ei. Dacă nu se întâmpla violul lui Viorel și accidentarea, nu știa dacă reușea să părăsească Dobrogea până acum. Se descurca din ce în ce mai bine atât cu treburile gospodărești ale casei, cât și cu serviciul
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347650_a_348979]
-
ani când nevastă-sa, o fată bătrână care-i fusese băgată pe gât de mătuși, trântise niște vorbe foarte neelegante, apoi ușa și dispăruse definitiv, plecând în Africa să facă vaccinuri unor populații din Sahara. Nu se poate spune că regretase atunci baletul și recitalul soției, mai ales că, aceasta nu știa să gătească decât ouă fierte și cartofi în coajă, la cuptor, prin urmare, se refugiase, ca un om normal ce se afla, în bucuria muncii, ajungând contabil-șef la
ET AVERTIZEAZĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350100_a_351429]
-
aceasta nu știa să gătească decât ouă fierte și cartofi în coajă, la cuptor, prin urmare, se refugiase, ca un om normal ce se afla, în bucuria muncii, ajungând contabil-șef la fabrica de frânghii din localitate. Nici acum nu regreta plecarea ei, deși uneori se gândise oare cum o preparaseră gazdele pe fosta sa soție pentru a o face comestibilă, deoarece nu credea că ar fi putut avea altă întrebuințare, nici măcar în acele pustietăți. În mod paradoxal domnul Eracle semăna
ET AVERTIZEAZĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350100_a_351429]
-
să vezi Palatul. N-ai fost destul de cuminte, îi zise într-o seară. - Cum zici tu, Louise, tu ești experta, îi răspunse cu un surâs... Acum știau, amândoi, că totul se poate termina cu bine când conștiința ne determină să regretăm cu adevărat greșelile (potențiale sau comise). Totul este să știm să evităm ireparabilul. Foto: By VitVit - Own work, CC BY-SA 3.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=20308649 Referință Bibliografică: MICUȚA LOUISE ȘI PALATUL MIRACOLELOR / Mihai
MICUŢA LOUISE ŞI PALATUL MIRACOLELOR de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350216_a_351545]
-
Nu ai voie ca să vii , și să furi deși tu știi , gânduri bune sau copii, oricine ți-ar porunci . Tâlharii presei exultă , lumea lor este tot mută , Securiști sau turnători , Polițiști , medici , farsori , ființe medii , cartofori . Într-o zi veți regreta , ați lipsit , nu trebuia , La apusul unei stele , plecate mult prea devreme . Ați propus dintotdeauna , ca adevăr doar minciuna , Prin cenacluri voi umblați , deși sunteți diletanți , Prin muzee conversați , deși ne supravegheați , niște ordine urmați, Plăpânzi sclavi ostracizați. Știri plătite
PRINTRE ÎNGERI de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350264_a_351593]
-
Bietului taur, Arena vieții noastre comune. Alisa, eu îți port trena. Mi-au plecat toți prietenii Am rămas ca un far inutil, de pripas, Un copac dintr-un codru ars. În jur cresc mlădițe, puieți, Putem muri, trec drumeți, Nu regretă, tu mă regreți? Mai trăiești? În somn te zăresc, Te aud prin zeci de pereți Cine spune că moartea-i pedeapsă? Cine spune că viața-i o faptă? Mă culc și trupul meu de vechi gladiator Se relaxează, Pătrund în
VORBIM CU JUMĂTATE DE VOCE de BORIS MEHR în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361795_a_363124]
-
vieții noastre comune. Alisa, eu îți port trena. Mi-au plecat toți prietenii Am rămas ca un far inutil, de pripas, Un copac dintr-un codru ars. În jur cresc mlădițe, puieți, Putem muri, trec drumeți, Nu regretă, tu mă regreți? Mai trăiești? În somn te zăresc, Te aud prin zeci de pereți Cine spune că moartea-i pedeapsă? Cine spune că viața-i o faptă? Mă culc și trupul meu de vechi gladiator Se relaxează, Pătrund în mine melodii uitate
VORBIM CU JUMĂTATE DE VOCE de BORIS MEHR în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361795_a_363124]
-
amicițiile durează...o noapte, dar și când găsim prieteni adevărați, ne lipim de ei până la fuziune! Cred cu tărie că orice lucru durabil se clădește pe sinceritate, încredere...omenie. Răsplata sincerității...e sinceritatea! Iar dacă va fi altfel...să nu regretați! Doar un ticălos are tupeul să profite de candoarea unui suflet pur!...deci, nu vă merita încrederea, oricum. Iertați-l și uitați-l definitiv! Lumea are încă destui oameni frumoși! La început de an, vă îmbrățișez, cu toată dragostea mea
DESPRE SINCERITATE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361788_a_363117]
-
un tărâm virgin? -Totuși, imaginează-ți, în sutele de mii de ani, este imposibil... -O, desigur, vroiam să spun că aici nimeni nu a intervenit mai recent, nu a ajuns în acest loc aproape inaccesibil... Noi doi am reușit! Nu regreți, nu-i așa? -Dincontră, sentim,entul e teribil, mă temeam că nu vom izbuti, mai sunt și riscurile... Suntem doi nebuni... -Hai să înnoptăm aici! -De acord și vom coborâ în zori. Instalăm cortul între cele două stânci... -Gândește-te la
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361799_a_363128]
-
lucra în Dobrogea și mai avea de pregătit și proiectul pentru examenul de stat. Totuși dacă dorea, putea să ajungă cel puțin pentru douăzeci și patru ore, să-și vadă părinții. A neglijat pur și simplu să o facă din comoditate. Acum regreta că nu a stat mai mult cu ei. Dacă nu se întâmpla cu violul lui Viorel și accidentarea, nu știa dacă reușea să părăsească Dobrogea până acum. Se descurca din ce în ce mai bine atât cu treburile gospodărești ale casei, cât și cu
DESTINE PARALELE CAP.IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361921_a_363250]
-
medita avocata, uitând de trecerea timpului. O privea fără să o vadă. Trăia, în schimb, dureros de real, scenele înfățișate de Violeta printre lacrimi și frământări necontenite de mâini. A lăsat-o să se liniștească puțin. Timpul o presa și regreta că la prima înfățișare nu i-a relatat nimic din trecutul care părea a fi marcat-o mult mai mult decât se părea la prima vedere. A dorit să afle și alte amănunte, dar se temea să nu o inhibe
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361968_a_363297]
-
tu prea ai de toate,deși eu știu și cum, nu pot Chiar nimic să spun, nu, nu pot deloc!... Gata, azi sunt hotărât, și de n-ai dezvăț la toate Cele care mă-nspăimântă, o să-ți spun adio doamnă, Nu regret, nu-ți ies în cale și nu cred că se mai poate Să mai fim noi împreună încă-o lună sau o toamnă Și nici n-aș mai vrea cu viața, eu să mai încep vreun joc Dar nici cu
NU,DELOC! de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362039_a_363368]
-
A, piccola ! - Si, si, piccola ! am exclamat eu, fericit că m-am făcut înțeles. Ei bine, e drept că pizzele aduse erau rotunde și nu pătrate, dar numai piccole nu erau. La sfârșit, dacă tot n-am mâncat tot, am regretat că n-am comandat un metru de pizza. Tot lângă Napoli am avut parte de un lucru imposibil în Constanța - am stat la o terasă pe malul mării, în față cu o halbă de bere și am admirat cum se
PE URMELE LUI MICHELANGELO de DAN NOREA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361995_a_363324]
-
rigoarea hotărârilor, amăgiri de tot felul, alambicarea civilizației, rănirea orgoliului, datoria scumpă și răzbunarea ieftină, zbaterea existențială, contemplarea vieții, secrete impenetrabile, spiritul de sacrificiu, evenimente inedite, aspectul paradoxal al lucrurilor, sănătatea sufletească etc. „Am acceptat fără discuții și nu am regretat deloc. Traseul tramvaiului este un spațiu, în care se împletesc în mod straniu, istoriile ultimelor două secole, încremenite haotic într-un colaj misterios. Plimbarea cu tramvaiul 16 este o călătorie cu luntrea pe Archeon, șoferul fiind o tristă călăuză. Drumul
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE CRONICĂ DE ELENA ADRIANA RĂDUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365950_a_367279]
-
până în momentul de față un punct de vedere autorizat, decât la nunta Ebei, atunci când a vorbit despre preocupările de perspectivă ale soțului ei. Convinsă de faptul că menirea unei asemenea familii conduce implicit spre un abonament la Parlamentul European, parcă regretând, de vreme ce știa prea bine că ei i-a reușit atât de ușor, proaspăt scăpată de văl, mireasa a declarat că ginerică încă nu se gândește să candideze. Foarte frumos. Numai că, uite, mentalitatea comerțului de troc sau pecuniar cu asemenea
DESPRE SENSIBILITĂŢI DEMOCRATICE (10) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365994_a_367323]
-
de căutarea zadarnică a ei. Registrul nostalgic se schimbă în următoarea poezie, intitulată „Buchețele violete”, și e firesc așa, pentru că e vorba de liliacul înflorit al cărui parfum este irezistibil. Liliacul este floarea care tezaurizează, mici secrete, „idile scurte, chiar regrete”, aidoma unei margarete care este oracolul iubirii. Imediat poeta se prinde în vârtejul unui vals (și ne poftește și pe noi) - în poemul „Invitație la vals”. Valsul care este un dans vrăjit, este „Zbor de dor / Sau dor de zbor
FLOAREA TINEREŢII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366048_a_367377]
-
câine. Bert, soldatul răzvrătit are parte de un adevărat galop de sănătate; alergări în lung și în lat, cu mască și fără mască, târâș sau în salturi, la deal și la vale, prin ierburi, pe terenul mlăștinos sau printre copaci, neregretând nicicum cele spuse la adresa comandantului grupei a treia, stăruindu-i în minte o singură întrebare ce nu o putea rosti, încercând să o exprime prin priviri ori de câte ori i se ivea ocazia: „ai înviat labagiule ?! Nu prea înviase. Starea de șoc
VIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365288_a_366617]
-
voce cunoscută ; i s-a tăiat răsuflarea. A salvat-o îmbrățișarea cu sărbătorita. Aceasta, simțind-o cum i se înmoaie, într-un leșin incipient, a sprijinit-o scuturând-o totodată ca pentru a o trezi la realitate. Câteva secunde a regretat că acceptase să fie complicea Toloșicăi. Oricâtă ranchiună îi purta și ea Dorei, Erica nu merita să fie atrasă în urzeala țesută de prietena ei, mai ales după ce reușise să-și redirecționeze intensitatea sentimentelor către o altă persoană. Ca o
V. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365254_a_366583]
-
trece în fișa medicală că are suflu sistolic. Oricum, ceva este în neregulă cu bătăile inimii ! Ar fi calea de scăpare.... acolo s-au întâmplat și se pot întâmpla atâtea nenorociri... Refuzul îi este categoric. Atât de categoric încât medicul regretă cele spuse crezând că are de-a face cu vreun pui de comunist fanatic. Motivul nu este, nici pe departe fanatismul. Faptul că trăiește „în Epoca de Aur” nu îl face să se simtă nici mândru nici înciudat și nici
XXV. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365392_a_366721]