3,930 matches
-
conținutul care, fie că este reflectat în mod favorabil, sau nu, îi aduce pe oameni în fața caselor de bilete. Acest conținut este mai puternic decât politica sau decât economia. El este cel care conduce politica și economia."46 Sau, după cum remarca în anul 1961 poetul Carl Sandburg: "Cum, Hollywood-ul este mai important decât Harvard-ul? Răspunsul este că, deși nu e la fel de imaculat precum Harvard-ul, Hollywood-ul ajunge mai departe."47 Chiar și sporturile pot juca un rol în transmiterea valorilor. "Se făurește
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
Majoritatea europenilor sunt conștienți că diplomația multilaterală este posibilă chiar și fără o balanță militară multipolară și ar fi bucuroși să-și împartă puterea blândă cu Statele Unite, dacă și noi ne-am arăta gata de consultare în abordările noastre. După cum remarca în timpul războiului din Irak un observator britanic solidar, "anumite contradicții supărătoare la culme au stat în ultimele luni la baza distrugerii deliberate a sistemului internațional de securitate. Căutarea întâietății nelimitate de către Statele Unite este sortită eșecului. Securitatea și prosperitatea Americii depind
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
de politica Franței în Irak, reprezentanții Congresului au schimbat denumirea din "French fries" (cartofi prăjiți) în "freedom fries" (cartofi ai libertății). Tot mai puțini savanți primesc burse Fulbright pentru a ține cursuri ca profesori-invitați la universitățile din America. Un istoric remarca "ce departe ne aflăm de timpurile când istoricii americani purtați de curiozitatea față de lumea de dincolo de granițele academiei și ale Statelor Unite erau capabili să comunice cu publicul despre chestiunile naționale și internaționale care continuă să ne afecteze pe toți."208
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
În echipă” (Op. cit., pag.79), „tratament adecvat și diferențiat” pentru „talente și cei aflați În ratrapaj” (Op. cit.pag. 273), „noile educații” (Op. cit.,pag.105), „copii defavorizați” (Op. cit.,pag.112), „egalizare a șanselor” (Op.cit.,pag.272), etc. Același autor face următoarea remarcă: „...Învățătorii și profesorii sunt pregătiți să lucreze cu elevii buni și mult prea puțin pregătiți să abordeze elevii talentați și elevii cu dificultăți de Învățare. Fiecare dintre aceste două categorii are dreptul la un tratament pedagogic adecvat. În nici unul din
EDUCAȚIE ŞI DIVERSITATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Dumitru BĂRBUŞ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2124]
-
caracterul relativ al actualității schimbărilor economice evocate și înrădăcinarea lor în procesele de lungă durată. Istoria antropologiei oferă de altfel observației asemenea replieri intelectuale în fața unor noțiuni integratoare ale realităților politice și economice, precum colonizarea, decolonizarea sau dezvoltarea. Aceste câteva remarci lasă deci neatinsă întrebarea privind interesul antropologiei pentru ceea ce se înțelege prin mondializare oricât de vag ar fi acesta. Nu ar putea fi vorba de o tematică sau de un obiect special care ar veni să se juxtapună noilor domenii
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
adică paternalismul patronal, după termenul uzual înțeles în sensul lui cel mai puternic -, trebuie să observăm că această coerență s-a descompus progresiv înainte chiar de închiderea bazinelor de huilă și de dispariția conjugării muncă-rezidență pe care a provocat-o104. Aceste remarci trebuie replasate în cadrul mai general al mutațiilor globale care privesc, în derularea lor, nu numai un context național, ci din ce în ce mai mult ansamblul lumii. Subiecții sunt determinați să-și evalueze pozițiile proprii și pe cele ale anturajului lor într-o înlănțuire
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
fațete revendicative principale, mai mult sau mai puțin întrepătrunse, anume democrația, ancorarea locală, conservarea mediului și a naturii. Aceste largi ansambluri ar merita fără îndoială o analiză aprofundată și atentă. Fără a pretinde acest lucru, vom avansa aici doar unele remarci de ordin general. Înainte de toate, ele vin în continuitatea importanței tot mai mari căpătate, în seria marilor conferințe internaționale care se țin de zece ani, de organizațiile așa-zise "nonguvernamentale", care ar trebui să emane de la "societatea civilă" și să
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
zonă de concentrare puternică, concentrarea maximă fiind înregistrată la Boundji, cu 3 locuitori pe km2. Zona de savană este relativ mai populată decât zona forestieră, în cea mai mare parte inundată. O distribuție de acest gen a populației necesită unele remarci de ordin general. Această regiune, la fel ca majoritatea Africii, se opune în acest punct celorlalte țări subdezvoltate (Asia, în special), unde suprapopularea este unul dintre cele mai grave elemente situaționale. Această suprapopulare se traduce în două teme care pentru
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de flori diverse. Nu vom intra în detaliile transformării acestor locuințe: această tendință de a separa camera de dormit, salonul / sufrageria și bucătăria și aceste preocupări pentru originalitate și pentru estetic ar necesita explicații ample. Ne vom mulțumi cu câteva remarci generale. Două trăsături pot caracteriza coliba de tip vechi: • ea este strict individuală: fiecare, bărbat sau femeie, posedă o locuință proprie; de la vârsta de 14-15 ani, băiatul își va ridica propria colibă, părăsind-o pe cea a mamei lui, în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
fiecare dintre ele, am precizat: prețul de cumpărare, amplasarea și natura magazinului, proprietatea în cadrul gospodăriei. Nu am terminat încă analiza, destul de lungă, a acestui inventar, însă ne vom mulțumi cu câteva rezultate generale bazate pe valoarea monetară de cumpărare. Două remarci generale, pentru început: ponderea slaba a producției artizanale, care nu reprezintă decât 8,5% din valoarea monetară totală; darurile (pe care nu le-am scăzut în calculele noastre) sunt neglijabile (mai puțin de 1% din ansamblu). Paturi și piese de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
raporturilor interindividuale; mai mult, această acumulare de obiecte de veselă și de haine (aproape 60% în total) presupune o anumită originalitate în natura fenomenului consumului. Vom regăsi deci aceste bunuri pe tot parcursul analizei noastre. Să ne mulțumim cu o remarcă. O tendință foarte netă apare în statutul de proprietate: mobilele, cuverturile, lămpile, piesele de veselă tind din ce în ce mai mult să intre în proprietatea colectivă a grupului conjugal (numai hainele rămân strict individuale). Ele se diferențiază de obiectele fabricate în cadrul autosubzistenței (plase
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
orice dezvoltare. ▪ La nivelul producției, diversificarea culturilor, depășirea activităților de cules (prin definiție, pasive) în contextul exploatării arborelui de cafea prin asocierea lor la culturile "țărănești", adică având un ciclu al cultivării anual și necesitând o practică rațională articulată. Ultimele remarci asupra acestor activități agricole: ▪ O supraproducție de manioc (fiecare femeie are trei câmpuri, reprezentând plantațiile anului în curs și ale celor doi ani precedenți); în general, 2/3 din recoltă putrezesc pe câmp. De ce? Femeile speră să-și poată vinde
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
activității grupului sau prin sabotarea ei, prin gesturi stridente de nemulțumire, prin conflicte nejustificate, prin tulburarea activității din clasă etc.). Adepții Analizei Tranzacționale fac distincția precum s-a văzut anterior între stroke-uri pozitive, valorizante (ca: expresiile de considerație, de afecțiune, remarcile apreciative/laudative, replicile de încurajare etc.) și stroke-urile negative, devalorizante (ca: remarcile nepoliticoase, jignirile, desconsiderația, disprețul, insultele, scandalurile, încăpățânările, confruntările, conflictele etc.). Acceptând aceste premise, se pare că în condițiile nevoii de stroke-uri, de semne de recunoaștere, în lipsa celor pozitive
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
conflicte nejustificate, prin tulburarea activității din clasă etc.). Adepții Analizei Tranzacționale fac distincția precum s-a văzut anterior între stroke-uri pozitive, valorizante (ca: expresiile de considerație, de afecțiune, remarcile apreciative/laudative, replicile de încurajare etc.) și stroke-urile negative, devalorizante (ca: remarcile nepoliticoase, jignirile, desconsiderația, disprețul, insultele, scandalurile, încăpățânările, confruntările, conflictele etc.). Acceptând aceste premise, se pare că în condițiile nevoii de stroke-uri, de semne de recunoaștere, în lipsa celor pozitive (premiale), mulți oameni sunt nevoiți (sau se văd nevoiți) să caute aproape
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Nu-i mai surprinde nimic. Totul li se pare lipsit de sens, caraghios, inutil, stupid. Drept urmare, râncezesc. Fac adesea aluzii ironice, chiar sarcastice. Se menajează, lăsându-i întotdeauna pe alții să facă mai mult decât ei. Fac, în multe situații, remarci severe și demoralizante. Ei nu se entuziasmează niciodată, nu participă niciodată din plin, nu se angajează total. d. Dezordonații. Mai degrabă, par dezordonați (pentru cei din exterior), dar au o ordine numai de ei știută. Sunt, în multe cazuri, intuitivi
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a-i lăsa să aibă ultimul cuvânt și a le da de înțeles că vom vorbi cu ei atunci când se vor calma. Perfidul. Se referă la acea categorie de oameni care folosește atacul ascuns: se angajează în comentarii răutăcioase, făcând remarce nerelevante (dar agasante) care derutează oamenii. Această categorie are un umor sarcastic, un ton mușcător și clasica rotire a ochilor. Ei speculează teama celorlalți de ridicol sau de umilință publică. Perfizii atacă atunci când îi supără turnura evenimentelor; când acțiunile celorlalți
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ne face să intrăm în defensivă. În același timp, este recomandabil: • să arătăm o curiozitate amuzantă; • să fim asertivi, să punem întrebări directe, centrate pe detalii; • să încercăm să ne dăm seama dacă aluziile acestora sunt tachinări prietenoase, inofensive sau remarce răutăcioase, menite să ne pună într-o lumină proastă; • să pregătim o relație firescă pe viitor, făcându-i să înțeleagă faptul că preferăm o relație directă și o comunicare deschisă, onestă. Atoateștiutorul (Rigidul). Desemnează acea categorie de oameni care arareori
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
își asumă riscul de a fi înșelată de partenerul competitiv, ce-și va însuși un beneficiu cât mai consistent" (p. 96). "Alegerea cooperativă presupune că celălalt nu va exploata poziția vulnerabilă în care subiectul se plasează prin însăși decizia lui", remarcă Brenda Kershenbaum și Samuel Komorita (apud idem). Față de amenințări, care blochează relațiile de cooperare (deși încearcă să le stimuleze) și facilitează pe cele competitive, promisiunile au meritul (dacă sunt ținute) să extindă cooperarea. Spre deosebire de amenințări, acestea promisiunile nu provoacă (cel
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
această incomodă emoție, pe invidios îl încearcă chinul neputinței (de care vorbește Francesco Albertoni). Odată constatat dezavantajul personal, sunt declanșate stări sufletești precum: furie, tristețe, ciudă, resentiment, chiar ură. Nimic nu împiedică mai mult bucuria și fericirea oamenilor ca invidia, remarca R. Descartes încă din secolul al XVII-lea (1984). Invidiosul "contestă superioritatea celorlalți, fără a putea invoca o motivație clară, scrie Ph. Braud (2008); el deplânge caustic ceea ce, din solidaritate sau din fraternitate, ar trebui, dimpotrivă, să aprecieze" (p. 148
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
umor A dedramatiza prin sublinierea elementelor comice, a dedramatiza prin derizoriu, a păstra zâmbetul, a tachina, a căuta un aspect pozitiv cu orice preț Ascultarea superficială A reacționa la detalii, a solicita repetarea relatării, a da din cap, a face remarci grosolane ("a fost greu într-adevăr"), a ofta Egocentrism A întrerupe ca să vorbim despre propria persoană, a vorbi despre propria persoană după relatare, a întrerupe, pentru a pune întrebări (Sursa: B. Rimé, 2008, p. 256) Rezumând, putem spune că pentru
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
departe, în ce condiții... 56 Este un fapt exploatat fără milă de mass-media. De altfel, întreaga industrie a reclamelor poate fi văzută ca pe o "vastă și complicată mașină de creat invidie" (Epstein, 2008, p. 27). 57 J. Epstein (2008) remarcă, în context, faptul că, pe lângă alte ocupații și cerințe de natură să faciliteze apariția invidiei, viața universitară este un domeniu "greu încărcat cu minele de câmp ale invidiei" (p. 25). Se simte în aer mirosul invidiei la Harvard, Yale, Princeton
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de excelență și de performanță nu mai are limită. Nimic nu-l mai moderează. Nimic nu-i mai frânează entuziasmul. Scăpând oricărui control, el este dominat de un soi de hipertrofie", observă M. Lacroix (2009 p. 56). De altfel, așa cum remarca și J. Baudrillard, societatea actuală este o societate a hipertrofiilor. Nu ne miră faptul că și idealul cerut de ea este unul hiperdimensionat. Ne aflăm în fața unor norme de excelență tot mai constrângătoare. Suntem somați de o voce invizibilă și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
conținutul acestuia, rupturile de stil și logică. De obicei copilul tace în timp ce părinții prezintă istoria simptomului. Apoi aceștia evocă istoria copilului (vorbind despre copilul real, dar și despre cel imaginar). Câteodată copilul intervine în discursul părinților pentru a corecta o remarcă, pentru a atrage atenția (mai mult sau mai puțin asupra lui), sau pentru a cere să plece. Maniera de intervenție a copilului în dialogul părinte-clinician este întotdeauna pertinentă și trebuie notată atent. Modul de comunicare între copil și clinician. Schematic
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cotidianizare", din dublul motiv că noțiunea de "rutină" are defectul de a adăuga o tonalitate peiorativă, complet străină de spiritul lui Weber, pentru care ea ar trebui să exprime doar procesul de banalizare a excepționalului. Deși ținem cont de această remarcă privitoare la spirit, vom admite că nu pot fi schimbate, în cadrul a una sau două cărți, uzanțele stabilite de generații (Weber, 1996). Pierre Bourdieu arată că eficacitatea acestui proces este de a "naturaliza" dimensiunile cele mai excepționale ale "socialului", înscriindu
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
schimbat de două sau trei ori statul său pentru că nu a dat satisfacție tuturor acestor cereri, am vrut să arăt că ele sunt contradictorii. De ce mi-am dat eu seama, bunule Dumnezeu! Nu puteam să păstrez pentru mine această neplăcută remarcă? Iată-mă discreditat pentru totdeauna; și acum este înțeles că sunt un om fără inimă și fără simțăminte, un filozof sec, un individualist, un burghez și, pentru a spune totul într-un cuvânt, un economist de la școala englezească sau americană
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]