2,350 matches
-
contexte sociale. În SSPT, frica este cauzată de cele mai multe ori de un stimul specific, dar situațiile sînt legate de un eveniment traumatic anterior, aflat dincolo de limitele experiențelor obișnuite. TOC se poate distinge de fobiile specifice mai ales prin prezența comportamentelor repetitive stereotipice (compulsii) și a gîndurilor străine ego-distonice (obsesii). În fine, se poate pune un diagnostic de tulburare psihotică dacă rezistența fricii la posibilitatea îndreptării este de intensitate maniacală. Evaluarea Pe lîngă diagnostic, trebuie să se facă și o evaluare completă
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
și impulsuri care survin în mod repetat în mintea subiectului. Acestea sînt identificate drept produse ale gîndirii proprii, sînt percepute drept supărătoare și necugetate, iar subiectul încearcă să le contracareze, să le ignore sau să le suprime. Compulsiile sînt comportamente repetitive sau stereotipe care survin ca reacție la o obsesie, pentru a împiedica apariția unui eveniment puțin probabil sau a unui sentiment de disconfort. Adesea, rezistența este evidentă, dar, în cazurile cu un istoric îndelungat, ea poate fi minimă. Diagnosticul de
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
compulsiv al spălatului repetat este implicată mai degrabă teama de pericol decît responsabilitatea (Jones și Menzies, 1997a) și s-a demonstrat că manipularea unor asemenea așteptări, în cazul subiecților care se spală foarte des, sau a responsabilității, în cazul verificărilor repetitive, are un efect direct asupra simptomelor (Lopatka și Rachman, 1995; Jones și Menzies, 1997b). Factorii cognitivi ai responsabilității, fuziunea dintre gînd și acțiunea și teama de pericol au fost în mare măsură ignorate de susținătorii tulburărilor de spectru în cazul
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Persoanele care suferă de TOC au fost împărțite în trei mari grupe. Cele care manifestă atît obsesii, cît și compulsii reprezintă majoritatea; cele care manifestă numai gînduri obsesive sînt mai puține la număr, iar cele care se angajează în comportamente repetitive, fără a avea obsesii, sînt destul de rare. Totuși, un asemenea sistem de clasificare nu reflectă faptul că persoanele care au doar gînduri obsesive prezintă adesea compulsii mentale, cu scopul de a neutraliza sau suprima gîndurile obsedante, jucînd același rol ca
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
celor care manifestă obsesii și compulsii evidente, Arts și colaboratorii săi (1993) au remarcat o serie de diferențe, comparînd 26 de pacienți ce prezentau manifestări exclusiv la nivel mental cu 48 de pacienți care prezentau atît obsesii, cît și comportamente repetitive; s-a observat că membrii primului grup erau mai deprimați, procentul celor căsătoriți era mai mare, nivelul de educație era mai scăzut, debutul simptomelor avusese loc mai tîrziu și apelau mai des la medicație decît cei din al doilea grup
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
de a întreba sau de a mărturisi, 28% nevoia de simetrie sau precizie, iar 18% acumularea de obiecte. În cazul unui alt grup de pacienți internați, Noshirvani și colaboratorii săi (1991) au semnalat prevalența spălării în rîndul femeilor ca act repetitiv și o recurență mai mare a verificării în cazul bărbaților. În comparație cu pacienții la care debutul se produsese mai tîrziu, ritualurile de verificare aveau o recurență mai însemnată decît ritualurile de spălare în cazul celor cu un debut precoce. A fost
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
pacienții erau expuși la ideile obsesive prin audierea unor casete și evitau neutralizarea cognitivă, au înregistrat rezultate favorabile în patru cazuri. Mai recent, Freeston și colaboratorii săi (1997) au repartizat aleatoriu 29 de pacienți cu TOC care nu manifestau comportamente repetitive pe o listă de așteptare pentru monitorizarea evoluției tulburării, respectiv într-un program complex de terapie cognitiv-comportamentală care implica un model cognitiv al obsesiei, restructurarea cognitivă a premiselor disfuncționale, folosirea benzilor înregistrate cu șabloane muzicale repetitive, expunere in vivo, prevenirea
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
care nu manifestau comportamente repetitive pe o listă de așteptare pentru monitorizarea evoluției tulburării, respectiv într-un program complex de terapie cognitiv-comportamentală care implica un model cognitiv al obsesiei, restructurarea cognitivă a premiselor disfuncționale, folosirea benzilor înregistrate cu șabloane muzicale repetitive, expunere in vivo, prevenirea răspunsului și a recidivelor. S-au înregistrat progrese semnificative reflectate de scorurile obținute pe Yale-Brown Obssesive Compulsive Scale (YBOCS), prin autoevaluarea simptomelor și a anxietății; 77% dintre pacienții care au urmat tratamentul pînă la capăt (N
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
satisfăcătoare, dar slaba motivație, nemulțumirile legate de relația cu terapeutul și o durată mai mare a bolii anticipează progrese imediate (după tratament) reduse în cazul fricii obsesive, în vreme ce nivelurile de depresie mai ridicate anterioare tratamentului anticipează progrese reduse în privința comportamentelor repetitive. Pe scurt, severitatea simptomelor pare să constituie cel mai important factor anticipator, pacienții cu simptomele cele mai severe înregistrînd cele mai reduse progrese. Rolul depresiei ca factor anticipator al rezultatelor rămîne incert; unele studii relevă progrese mai mici la pacienții
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
dacă pacientul le folosește fiindcă disconfortul asociat cu stimulii este mai mare decît se aștepta, se impune o evaluare comportamentală mai detaliată și o gradație mai lentă a progresului. În cazul în care pacientul manifestă gînduri obsesive neînsoțite de comportamente repetitive, elaborarea programului de tratament și implementarea lui se desfășoară conform acelorași principii ca și tratamentul pacienților cu ritualuri comportamentale. Sînt indentificate gîndurile intruzive, precum și răspunsurile mentale neutralizatoare care le însoțesc. Obsesiile sînt ordonate ierarhic, iar pacientului i se cere să
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
exemplu, unui pacient cu gînduri supărătoare care începe să se roage ca reacție la aceste gînduri i se cere să asculte gîndurile înregistrate fără a apela la reacția sa specifică de neutralizare. În cazul celor care se angajează în comportamente repetitive, se dovedește adesea util ca, la primele ședințe de tratament, pacientul să experimenteze o reducere a anxietății sau disconfortului și să primească sarcini asemănătoare, sub formă de temă pentru acasă. Pe măsură ce se instalează obișnuința cu fiecare gînd, trebuie introduse procedee
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
ai familiei care îi cunoșteau problemele) despre gîndurile deplasate ale acestora. Aceste metode, care au avut drept scop punerea la îndoială a convingerii pacientei în legătură cu gîndurile nedorite au condus la progrese considerabile, obținute prin terapia bazată pe expunere. Spre deosebire de comportamentele repetitive manifeste, actele mentale neutralizatoare sînt mult mai greu de identificat și de controlat. Astfel, terapeutul se va baza mai mult pe autoevaluarea de către pacient a modalităților de a se opune neutralizării mentale. Eșecul instalării obișnuinței cu gîndul supărător este un
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
obicei, ritualurile sînt asociate cu un gînd obsesiv. De exemplu, spălarea, cu rolul de a evita contaminarea, survine ca urmare a gîndurilor legate de o posibilă contaminare. În unele cazuri, nu există nici o asociere aparentă între gîndul intruziv și comportamentul repetitiv, ca în exemplul ocolirii crăpăturilor din trotuar pentru ca membrilor familiei să nu li se întîmple nimic rău. Alte persoane nu manifestă compulsii, fiind afectate numai de gînduri obsesive, iar altele nu prezintă obsesii, ci numai ritualuri compulsive. Elementul comun al
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
pot fi dozați în așa fel încît șansele de reușită să fie maxime. 3.1. Gîndurile obsesive Principiile expunerii și prevenirii răspunsului sînt aplicate și în tratamentul gîndurilor și imaginilor obsesive, cu diferența că în acest caz nu există comportamente repetitive de înfrînat. Aceasta nu înseamnă că o persoană care manifestă gînduri supărătoare nu efectuează ritualuri pentru a-și reduce anxietatea și disconfortul, ci doar că ritualurile pot fi, la rîndul lor, tot acte mentale. De exemplu, dacă o persoană cu
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
tot mai sim?it? �n domeniile economic ?i social, dar ?tiin?a trecea tot că o aventur? iar inven? ia că un apanaj al geniului, pentru c? Universitatea r?m�nea organizat? dup? un model cvasiprofesional, esen?ialmente normativ ?i repetitiv care l?să pu?în loc libert??îi de spirit sau talentului creator. Se impunea o alt? imagine a ?tiin?ei, fondat? pe cercetare, �n contextul �n care cre?tea convingerea c? nivelul ?tiin?ific atins de c?tre o na
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
realitate social?. Saint-Simon nu era departe de a crede c?, gra?ie industriei, pentru prima dat? �n istorie, societatea va deveni cu adev?raț uman? c?ut�nd s? satisfac? nevoile colective. Cu toate c? opera �i este stufoas? ?i repetitiv?, importan?a ei nu trebuie subestimat?, din cel pu?în patru motive: � Saint-Simon predic? deschis �n favoarea constituirii unei ?tiin?e a omului, la fel ca ?i Ideologii. Dar pledoaria să se �nscrie �ntr-o reflec?ie mai ampl? asupra ?tiin
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
veleit??ile reformatoare ale statului imperial Universitatea napoleonian? � cu facult??ile ?i ?colile sale � n-a fost abolit? sub Restaura?ie ?i ea a r?mas organizat?, la mijlocul secolului al XIX-lea, dup? un model cvasiprofesional, esen?ialmente normativ ?i repetitiv (cum se poate vedea �n drept sau �n medicin?) ce las? pu?în loc libert??îi de spirit sau talentului creator. ?tiin?a trece drept o aventur?, iar inven?ia r?m�ne apanajul geniului, ambele fiind cel mai adesea izolate
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
alte crize, istoricul Victor Duruy 4. Un nou pas în această analiză etnopsihologică făcea Catherine Durandin, examinînd piesele unui dosar delicat și complex, în care descoperea teme obsedante ale istoriei românilor, o istorie adînc marcată de o nefericire esențială, multiplă, repetitivă. Asupra acestei însușiri atrăsese deja atenția A. D. Xenopol în marea lui sinteză istorică, pe frontispiciul căreia se putea citi melancolica sentință a cronicarului: "Nu sunt vremile sub cîrma omului, ci bietul om sub vremi". Cugetarea costiniană va fi fost pentru
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
viața, iar Orientul Mijlociu o disprețuiește, filmele se complac în expunerea unor scene în care nenumărați arabi sînt masacrați. Reacția scontată este aceea de aclamare a unor asemenea masacre ca pe o purificare de un rău iremediabil, dar brutalitatea și caracterul repetitiv al masacrelor realizate cu mijloace tehnice sofisticate indică faptul că adevărații sălbatici sînt occidentalii care produc asemenea filme barbare și simpliste, pregătind publicul pentru scene reale cum a și fost războiul-genocid dus de Statele Unite în Irak. Interpretate astfel în vederea stabilirii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
prin cuvinte și și-a dobândit deplin legitimitatea odată cu narațiunile polifonice ale postmodernismului. Acest text fragmentar se consolidează pe trei posibile niveluri ale semnificației, observabile prin tot atâtea tipuri de lectură. Corelarea povestirilor și conectarea lor prin elemente și împrejurări repetitive; suprapunerea si fixarea lor într-un cadru matricial, comun cele 7 narațiuni, în care contextele recurente și protagoniștii lor vor evidenția metamorfoza aceluiași scenariu, apoi, lectura textelor prin descifrări succesive, aproape mistice, ca într-o decriptare ce face posibilă revelarea
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
inevitabil conectată istoriei obiective a Irlandei, prin urmare volumul vorbește și despre fracturile identitare și dramele colective/individuale conturate la acest nivel. Intenția scriitorului de a cartografia, în dinamica micro-universală, teritoriile spiritului și ale vieții reale (cu toată fluiditatea ei repetitivă) se concentrează într-un parcurs firesc al existenței umane, de la copilărie la maturitate și bătrânețe. Această traiectorie traversează etapele bizare sau dureroase ale devenirii și se desfășoară, oarecum straniu, însă perfect adaptat stilului joyceean, între două borne ale morții. Prima
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
mult decît un capitol solar dintr-o istorie europeană adesea convulsivă și întunecată. Este o poveste adevărată, deci posibil un mit ce se scrie și acum, în prezent. Europa Centrală, teritoriul în care secolul al XX-lea și-a propagat repetitiv extremismele și ororile, și-a concentrat echilibrul și seninătatea în acest ținut al pluralității pașnice, confirmată de numeroase documente istorice, cronici, statistici, afirmată și în opere beletristice, memorii, jurnale de călătorie. Despre Banat se poate vorbi sau scrie ca despre
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
experiența subiectivă a comunismului, fără excese dramatice, onest, convingător? Autenticitatea romanului are ca principal resort consistența limbajului și a narațiunii, originalitatea viziunii fiind generată de straturile succesive și contrastante ale materiei narative și limbajului poetic. Astfel, relatarea e abruptă, fracturată, repetitivă, iar paradoxul suprapunerii coagulează nucleul unicității acestui roman. Titlul romanului este la rândul său generator de sensuri și metafore. Animalul inimii, inima ca animal viu locuind corpurile și asigurând circuitul vital, este o referire directă la spațiul ultim al intimității
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
direcții, detaliază: "Fotografie făcută la nouă zile după moarte. Domnișoara Jeanette Glockmeyer, fiică a cărei fotografie de mai sus a fost făcută la 9 zile după moarte. Mama nu s-a putut despărți de singura ei fiică". Textul stângaci și repetitiv, încadrând momentul îndepărtat și detaliile incerte într-o ramă naivă, e contrazis de postura cât se poate de vie a fetei, de spatele ei drept, capul ridicat și ochii deschiși. În imaginea tinerei moarte, iluzia vieții e aproape desăvârșită: decorul
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
o manieră explicită, în felul în care îndepărtăm carnea pentru a ajunge la schelet. Am fost chiar obligat să procedez astfel căci lucrările lui Le Bon, Tarde și Freud consacrate psihologiei maselor au în comun faptul de-a fi diverse, repetitive și neterminate. Nici unul dintre acești autori nu și-a dus proiectele la bun sfîrșit, fie din cauza dificultăților sarcinii, fie datorită limitelor propriei vieți. Lectorul nu va trebui deci să se aștepte să găsească aici ideile fiecăruia dintre acești autori despre
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]