5,422 matches
-
să apară cu deosebită claritate "modelele autorității" inerente și caracteristice oricărei societăți. În cazul Franței contemporane, mai cu seamă, se impune să menționăm încărcătura de responsabilitate și de respectabilitate socială cu care au fost învestite două personaje simbolice pentru civismul republican: învățătorul și ofițerul, directorul de școală și comandantul militar. Idealul de regenerare morală de la începutul celei de a III-a Republici i-a asociat în aceeași misiune: învățătorul să instruiască viitorii soldați, ofițerul să completeze educația cetățenilor, și unul, și
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Pentru a aprecia persistența tenace a aceluiași vis al regăsirii, prin instaurarea unei ordini politice și sociale, a purității originare inspirate din marile modele ale Antichității clasice, trebuie să-1 citim pe Saint-Just, mai precis trebuie să citim Fragmentele despre instituțiile republicane 49. Nu întîmplător, încă din preambulul lucrării este evocat "Dumnezeul protector al nevinovăției". Dintr-odată este definit obiectivul esențialmente moral căruia i se subordonează orice plan de reconstrucție instituțională. "O constituție liberă este bună, scrisese Saint-Just în Spiritul Revoluției, în măsura în care
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
află, într-un fel mai general, și "simplitatea" armonioasă a inimilor cărora se speră a le fi restabilit definitiv pulsul precipitat. Așa cum se exprimă ele la sfirșitul secolul al XVIII-lea și la începutul secolului următor, amintirea grandioasă a Romei republicane și evocarea nostalgică a vechiului creștinism medieval par a se întîlni în planul unei aceleiași exigențe moralizatoare. Nici una nici cealaltă nu se afirmă însă fără a recupera o a treia dimensiune a imaginarului politic: visul satelor, Arcadia, Pămîntul văzut ca
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
în evoluția sa decît un inevitabil proces de corupție și de degradare. Pe de altă parte, este ignorată chiar de cei care plănuiesc să construiască o societate viitoare după un model oferit de trecut, dar a cărui configurație tradițională (Instituțiile republicane a lui Saint-Just este în acest sens un foarte bun exemplu) înlătură cu fermitate orice evoluție, orice adaptare virtuală, legiferează în atemporal, plasează într-o realitate neschimbată Cetatea de mîine. Vis al limpezimii, al comuniunii, al efuziunii și al armoniei
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
pentru exercițiul virtuților sociale", cum spune Callot d'Herbois, întâlnire care, prin ritualul, prin frecvența sa, impune "practici morale", manifestări incipiente ale disciplinei colective, prin toate acestea dorindu-se ca sărbătoarea națională să devină "învățătoarea națiunii". Datorită ei, însuși spiritul republican al "sfintelor instituții" republicane pătrunde în sufletul omului. Exprimînd voința de a aduna, de a unifica, de a elimina manifestările individuale sau colective ce țin de diversitate, de nonconformism, sărbătoarea trebuie să domine existența fiecăruia, pentru a-1 face să
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
cum spune Callot d'Herbois, întâlnire care, prin ritualul, prin frecvența sa, impune "practici morale", manifestări incipiente ale disciplinei colective, prin toate acestea dorindu-se ca sărbătoarea națională să devină "învățătoarea națiunii". Datorită ei, însuși spiritul republican al "sfintelor instituții" republicane pătrunde în sufletul omului. Exprimînd voința de a aduna, de a unifica, de a elimina manifestările individuale sau colective ce țin de diversitate, de nonconformism, sărbătoarea trebuie să domine existența fiecăruia, pentru a-1 face să se piardă în imensa
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
tradițională încă neștirbită, dar și de independența, de libertatea de a dispune de sine însuși, de autonomia persoanei, de un individualism liberal, în care se angajase o bună parte din mediile "luminate". Doctrinarii sărbătorii văzute ca factor întemeietor al evlaviei republicane ar fi trebuit să acorde mai multă atenție unor aprecieri ale lui Condorcet, care arată că sărbătorile poartă în ele "germenii unei distrugeri profunde", acele "vechi realități constitutive" pe care făuritorii lor doreau "să le facă veșnice", prezentîndu-le "în numele Domnului
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Pierre Laboi: "Micuțule francez, tmărul meu prieten, frate, copilaș, ascultă-mă: ți-am vorbit mai înainte despre ceea ce este mai mare și mai sfint pe lume, despre Patrie." În mod firesc, la toate nivelurile de învățămînt, pedagogia patriotică a Franței republicane utilizează cuvinte din vechiul vocabular creștin, simbolurile vechii liturghii, termenii de dogmă, sfințenie, mîntuire, moștenire, jertfă. În patria ce trăiește, în istoria ei eroică, în sentimentul Franței, mai spune Michelet, deslușim însuși chipul Domnului". Pornind de la aceste afirmații, e greu
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
de ultraregalist, contele Ferdinand de Bertier și enigma Congregației, Leș Presses continentales, Paris, 1948. 17. Este de-a dreptul curios să constați că în perioada revoluționară, de mai multe ori, complotul masonic a fost denunțat ca foarte periculos pentru instituțiile republicane. Astfel, "Journal des hommes libres" din 18 februarie 1797 denunță inaugurarea unei loji masonice în Laval, pe care o vede drept un refugiu pentru "părinții emigranților, pentru șuanii care s-au întors, pentru cei care au arborat cocarda albă". Redeschiderea
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
anarhiste franceze. 48. În ceea ce-1 privește pe J.-J. Rousseau, am urmărit îndeaproape analiza, după noi. foarte importantă a lui Jean Starobinski, Jean-Jacques Rousseau, transparența și obstacolul, Gallimard, Paris, 1971. 49. Antoine Louis-Leon de Saint-Just, Fragmente despre instituțiile republicane, precedată de Spiritul Revoluției, Union generale D'editions, Paris, 1963. 50. Vezi foarte frumoasa carte a lui Fernand Baldensperger, Mișcarea ideilor în emigrația franceză, Pion, Paris, 1924, vol. II. Vezi, în volumul al II-lea, capitolul consacrat "profeților trecutului" din
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Paris (teză a I.E.P. condusă de R. Girardet, multig.). 77. Citat de Bernard Icard, op. cit. Citatele din Albert Malet sînt din primele ediții ale manualului său, ediții eșalonate între 1902 și 1913, potrivit succesiunii claselor. 78. Eugen Weber, Formarea Hexagonului republican, în Jules Ferry, întemeietor al Republicii, Ed. de l'Ehess, Paris, 1985, p. 223 sq. 79. Memoriu despre știința omului. Toate religiile, afirmă Saint-Simon, fiind "fondate pe baze științifice", orice reorganizare a "sistemului științific" va avea drept consecință "reorganizarea și
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
de libertinaj și de violență, care merge până la utilitatea omuciderii: acesta ar restitui Naturii materia de care are nevoie pentru propria activitate creatoare. Întâlnim aici, inserat în dialogul al cincilea, celebrul discurs Francezi, încă un efort dacă vreți să fiți republicani (Français, encore un effort si vous voulez être républicains), care constituie cea mai importantă luare de poziție politică a lui Sade, trasând astfel cadrul unei societăți guvernate conform legilor imuabile ale Naturii. Considerată multă vreme un obscen manual de libertinaj
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
său de lucru, pune la punct ultimele detalii ale discursului de închidere pe care îl va ține în cadrul Congresului anual al partidului. Hotelul este ocupat aproape în totalitate de membrii cabinetului său, oameni politici și deputați. Dintr-odată, explozia. Armata Republicană irlandeză pusese o bombă la etajul trei. Margaret Thatcher este în afara oricărui pericol, dar patru persoane au fost ucise, alte treizeci rănite, dintre care un ministru și un deputat. După stupoarea generală, fidelă imaginii sale, primul ministru britanic anunță că
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
la imnul național britanic, constituie "Morala" PnΩ. Situația inițială-Pn1 este amplu expusă și contrastează cu caracterul lapidar al Complicației Pn2 (Dintr-o dată explozia") provocată și subliniată de organizatorul narativ introductiv al macro-propoziției Pn2. Macro-propoziția Pn3 cuprinde o evaluare retrospectivă ("Armata Republicană Irlandeză pusese o bombă la etajul 3"). Rezolvarea-Pn4 întocmește bilanțul victimelor insistînd asupra faptului că, în conformitate cu PnΩ, Doamna Thatcher este în viață. Situația finală-Pn5 este asumată, în prima frază a textului (discurs narativizat: "...anunță că...") precedată de o evaluare: "fidelă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
educație religioasă în școlile publice din SUA. De asemenea, încercarea de a crea o istorie naționalistă și celebraționistă a eșuat ca urmare a dezbaterilor pe tema standardelor naționale și a obiecției grupurilor de dreapta față de controlul federal. În 1989, președintele republican George Bush a propus, în Goals 2000, standarde academice naționale și teste naționale de cunoștințe, ceea ce ar fi condus la crearea un curriculum național. Din nefericire pentru conservatori, pierderea alegerilor din 1992 a însemnat și renunțarea la idealurile conservatoare pentru
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
discuți despre Noica cu juna profesoară de socialism științific merită toți banii! Nu râd de tine, și eu am pățit-o cu profesorul de la disciplina asta! Era în 1974, iar Ceaușescu tocmai primise o funcție nouă, cea însoțită de sceptrul republican, după formula inspirată a lui Dali. Profesorul de socialism, Dumnezeu să-l ierte!, ne-a povestit la curs ce important este acest lucru pentru România. N-am avut ce face și am cerut permisiunea să pun o întrebare. Primind-o
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
pe străzile Varșoviei, îmi luam bilet la paloncy (fumători) și-mi făceam drumul fără stresul fumatului prin stații, la oprire, și fără să mă ascund în WC, ca pe vremea liceului, ca să fumez, cum fac în patria noastră dragă și republicană. De Ploiești. Poate m-am lungit cu asta, dar e un mic exemplu al respectului față de persoană, față de libertatea sa, inclusiv de a-și face rău, față de slăbiciunile sale. Că nu totul e perfect se vede cel mai bine la
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
5, 43-52) care nu era scelus, ci error. Această circumstanță atenuantă nutrea speranța poetului întru anularea relegării sau a schimbării locului de exil. MOTIVE POLITICE. Regimul politic a lui Augustus avea numeroși opozanți 15 care doreau să reinstaureze sistemul politic republican. J. Carcopino 16 considera că Ovidiu era un inamic al regimului imperial și că ar fi participat la reuniuni pitagoreice clandestine. Cercul de opozanți avea o ideologie neopitagoreică, sectă filozofică suspectă prin adunările ei secrete. Nici argumentele lui Carcopino nu
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
explică acel aliquid vidi mărturisit de poet, cheia de boltă a relegării lui Ovidiu. Implicarea lui Ovidiu în această conspirație nu este probată. Tot o opinie legată de succesiunea lui Augustus susține și G. S. Owen21, care crede că cercurile republicane susțineau ca viitor împărat 22 pe Germanicus. Este, desigur, tot o ipoteză care dovedește situația precară 23 a lui Ovidiu și complexitatea vieții politice de la Roma în perioada de senectute a lui Augustus. Pentru a înțelege ponderea motivelor politice în
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Weltanschauung metafizico-religioasă era comună atât lui Augustus și susținătorilor săi cât și opozanților (nu și lui Ovidiu însă), aceasta începea să se diferențieze în mod fundamental în cazul implicațiilor politice. Augusto era extrem de hotărât să urmeze în continuare buna tradiție republicană, considerând că i-a redat republicii, oprimată de dominația facțiunii , libertatea antică: "... rempublicam a dominatione factionis oppressam in libertatem vindicavi"129. Alta era convingerea unor cercuri aristocratice de viță mai veche care se vedeau puse în umbră de personalitatea tot
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
lui Augustus, care au înăsprit progresiv spiritele opozanților: de exemplu, violarea sacralității conceptelor de patria potestas, manus maritalis, univiritas..., și din cauza cărora nu numai libertatea politică, ci și cea personală era comprimată 130. Rezultatul a fost că principiul de libertate republicană, înțeles de antici și, fără îndoială și de Augustus însuși -, ca "drept de a participa activ la viața statului" a fost înlocuit de un concept nou, înțeles de clasa aristocratică de la conducere ca "dreptul individului de a-și realiza propriul
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
ajuns, a fost nevoie de pedepse, pentru ca cei mai încăpățânați să cedeze și să iasă din adăpostul lor de mândrie și dispreț pentru a se dedica din nou vieții publice: nici măcar perspectiva penală nu avea nici un efect asupra rigidității spiritului republican al clasei conducătoare. E posibil ca reticența de a colabora cu regimul augustan să se datoreze unui fel de egoism personal sau unui "individualism" comparabil, cum s-a vrut să se creadă 143, celui renascentist, sau unei atitudini declarat sau
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Antonii epistulae, Bruti contiones 247. Numele lui Brutus implica un întreg program politic 248. După cum se știe, unchiul său era Cato din Utica, la școala căruia a crescut și căruia i-a adus elogii funebre pentru că a murit apărând ideile republicane. Se căsătorise cu Porcia, fiica lui Cato și văduva lui Bibulo, hrănită așadar în spirit anti-Cezar. Era adeptul doctrinelor stoice pentru care asasinarea tiranului era o datorie socială, fără să conteze că tiranul îi era rudă, soț sau chiar tată
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
asasinarea tiranului era o datorie socială, fără să conteze că tiranul îi era rudă, soț sau chiar tată. La acestea se gândea Ovidiu când făcea referire la Brutus și la "discursurile" sale; și nu numai Ovidiu ci și toți romanii republicani sau de orientare republicană 249. Mai mult, M. Junius Brutus își construise o genealogie care, pe de o parte îl făcea urmaș al primului Brutus, care pusese capăt guvernării regilor, iar pe de altă parte urmaș al lui Servilius care
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
datorie socială, fără să conteze că tiranul îi era rudă, soț sau chiar tată. La acestea se gândea Ovidiu când făcea referire la Brutus și la "discursurile" sale; și nu numai Ovidiu ci și toți romanii republicani sau de orientare republicană 249. Mai mult, M. Junius Brutus își construise o genealogie care, pe de o parte îl făcea urmaș al primului Brutus, care pusese capăt guvernării regilor, iar pe de altă parte urmaș al lui Servilius care a curmat viața lui
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]