12,084 matches
-
efortului fizic invers), în timp ce teritoriile importante din punct de vedere vital, inima și creierul, se caracterizează prin variații mici ale fluxului sangvin ce le asigură nutriția și oxigenarea. 4. Fiziologia respirației și a metabolismului 4.1. Fiziologia funcției respiratorii Funcția respiratorie se realizează prin respirația externă, care efectuează schimbul de O2 și CO2 dintre organism și mediu și respirația internă, care efectuează schimburile de gaze între celule și lichidul interstițial. Legătura între aceste etape respiratorii o realizează sângele, care transportă O2
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
4.1. Fiziologia funcției respiratorii Funcția respiratorie se realizează prin respirația externă, care efectuează schimbul de O2 și CO2 dintre organism și mediu și respirația internă, care efectuează schimburile de gaze între celule și lichidul interstițial. Legătura între aceste etape respiratorii o realizează sângele, care transportă O2 și CO2 de la pulmoni la țesuturi și invers, în cea mai mare parte sub forma unor compuși chimici labili care fizează și cedează ușor cele două gaze respiratorii. Ventilația pulmonară aduce prin inspirație aer
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
lichidul interstițial. Legătura între aceste etape respiratorii o realizează sângele, care transportă O2 și CO2 de la pulmoni la țesuturi și invers, în cea mai mare parte sub forma unor compuși chimici labili care fizează și cedează ușor cele două gaze respiratorii. Ventilația pulmonară aduce prin inspirație aer cu concentrație mare de O2 și elimină prin expirație aer cu conținut mare de CO2. Inspirația este un proces activ în care se măresc cele trei diametre ale toracelui datorită contracției mușchilor inspiratori (intercostalilor
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
are o pondere mai mare ridicarea și rotația externă a coastelor prin contracția mușchilor intercostali externi). Ca urmare a creșterii diametrelor toracice, scade presiunea din spațiul pleural, iar plămânii urmează expansiunea toracică și se destind. Drept consecință presiunea din căile respiratorii scade sub cea atmosferică și aerul pătrunde în plămâni. În inspirația forțată gradientul presional este mai mare și corespunzător pătrunde în plămâni o cantitate suplimentară de aer. Expirația este în mod obișnuit un proces pasiv, toracele revenind la dimensiunile de
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de aer. Expirația este în mod obișnuit un proces pasiv, toracele revenind la dimensiunile de repaus prin elasticitatea sa, odată cu relaxarea musculaturii inspiratorii. Are loc micșorarea diametrelor cutiei toracice și retracția pulmonilor. Ca urmare presiunea intrapulmonară și cea din căile respiratorii devine superioară celei atmosferice iar aerul introdus prin procesul inspirației este eliminat la exterior. În cursul efortului fizic sau în unele ipostaze fiziopatologice procesul expirator poate deveni activ prin contracția mușchilor intercostali interni care produce tracțiunea coastelor în jos, dar
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
dar și surfactantului pulmonar, substanță tensioactivă secretată de pneumocite ce se opune atât colabării cât și supradistensiei (menține forma alveolelor pulmonare). La adult complianța pulmonară (distensia maximă a plămânilor) normală are valoarea de 220 ml/1 cm H20. Frecvența mișcărilor respiratorii în condiții de repaus este de 45/min la nou-născut, 20/min la copilul de 10 ani, 20/min la adolescentul de 15 ani iar la adult este de 16/min la bărbat și 18/min la femeie. O inspirație
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
are valori medii de 4,8 l la bărbat și 3,2 l la femeie. Este proporțională cu înălțimea și este mai mare la indivizii antrenați, scăzând odată cu vârsta și în afecțiuni pulmonare. Debitul respirator/minut este produsul dintre frrecvența respiratorie pe minut și volumul curent și are valoarea medie de 8 litri/minut în condiții de repaus. Pulmonii nu se golesc complet nici după o expirație forțată, rămânând într-o ușoară distensie. Cantitatea de aer restantă (1500 cm3) poartă numele
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
VR). În pulmoni există 200 cm3 de aer ce nu pot fi eliminați decât prin deschiderea cavității toracice și constituie volumul de aer minimal, ce prezintă importanță în medicina legală. Suma volumelor pulmonare constituie capacitatea pulmonară totală (CPT). Transferul gazelor respiratorii se realizează la nivelul membranei alveolo-capilare. Mecanismul acestui transfer are la bază gradientul de presiune parțială a O2 și CO2 de o parte și de alta a membranei, difuziunea având loc în sensul acestui gradient. Capacitatea de difuziune a membranei
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
a O2 este de 100 mm Hg în aerul alveolar și 40 mm Hg în sângele venos iar presiunea parțială a CO2 este de 46 mm Hg în capilarele pulmonare și 40 mm Hg în alveole. Transportul sangvin al gazelor respiratorii În sânge O2 este transportat în cea mai mare parte sub formă combinată cu hemoglobina (97,5%) și în mică măsură sub formă dizolvată (1%). Combinația cu hemoglobina, reversibilă, poartă numele de oxihemoglobină iar proporția sa în sângele circulant crește
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
parțială a CO2. Forma combinată se găsește în eritrocite, bicarbamați și carbamați (combinații ale CO2 cu hemoglobina - carbohemoglobina - sau ciu alte proteine). Constituirea carbamaților depinde de pH și de gradul de saturare al hemoglobinei. Respirația tisulară reprezintă schimburile de gaze respiratorii de la nivel celular. Degradarea oxidativă a substraturilor energogenetice necesită O2. Acest gaz, după disocierea oxihemoglobinei, trece din capilarele arteriolare (unde pO2 este aproximativ 95 mm Hg) în lichidul interstițial (în care pO2 este în jur de 40 mm Hg) și
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
pontini apenustic și pneumotaxic (echilibrează durata inspirului cu cea a expirului). Activitatea centrilor bulbo-pontini (centrii primari) este influențată de neuroni mezencefalici, diencefalici, limbici și corticali. Centrii bulbopontini sunt învecinați cu centrii cardiovasculari astfel că frecvența contracțiilor cardiace și frecvența mișcărilor respiratorii se modifică întotdeauna în același sens. Inspirația produce distensia plămânilor și implicit excitarea unor mecanoreceptori pulmonari subpleurali, peribronhiali, bronhiali și alveolari. De aici pleacă impulsuri pe cale vagală care ajung la centrul pneumotaxic pontin, ce inhibă centrul respirator, urmând expirația. Acest
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
respirator, urmând expirația. Acest proces de feedback negativ poartă numele de reflexul Hering-Breuer sau reflexul inhibitor al respirației. Se pare că există și un reflex Hering-Breuer inversat provocat de excitarea mecanoreceptorilor prin colabarea plămânilor, care stimulează inspirul. La realizarea reflexelor respiratorii participă și impulsurile generate de către receptorii din zonele endocardoaortică și sinocarotidiană. Când presiunea arterială crește, scade amplitudinea și frecvența mișcărilor respiratorii, iar când presiunea arterială scade efectul asupra respirației este contrar. Mecanismele umorale. CO2 și H+ stimulează direct centrii respiratori
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
există și un reflex Hering-Breuer inversat provocat de excitarea mecanoreceptorilor prin colabarea plămânilor, care stimulează inspirul. La realizarea reflexelor respiratorii participă și impulsurile generate de către receptorii din zonele endocardoaortică și sinocarotidiană. Când presiunea arterială crește, scade amplitudinea și frecvența mișcărilor respiratorii, iar când presiunea arterială scade efectul asupra respirației este contrar. Mecanismele umorale. CO2 și H+ stimulează direct centrii respiratori crescând frecvența respirațiilor. Oxigenul influențează indirect activitatea centrilor respiratori, chemoreceptorii zonelor reflexogene periferice fiind stimulați de scăderea concentrației O2 din sânge
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
respiratori, chemoreceptorii zonelor reflexogene periferice fiind stimulați de scăderea concentrației O2 din sânge, consecutiv find stimulată ventilația. Acești chemoreceptori pot fi stimulați și de creșterea concentrațiilor CO2 și H+. Parasimpaticul și acetilcolina provoacă bronhodilatația și ca urmare scăderea frecvenței mișcărilor respiratorii iar simpaticul și catecolaminele au efecte opuse. Adaptarea respirației la efort Efortul fizic necesită un consum de oxigen de 30 de ori mai mare decât în repaus. Proporțional cu intensificarea arderilor, se produce o cantitate mai mare de CO2 care
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de CO2 care trebuie eliminată. Debitul respirator/minut crește de la valoarea de repaus până la 60 l/min în eforturi medii și până la 180/min în cele maxime. Creșterea debitul respirator/minut se face pe seama celor doi termeni ai produsului, frecvența respiratorie și volumul curent. În timpul efortului dinamic frecvența mișcărilor respiratorii crește la 30-40/min, chiar la 60/min în eforturi maximale. Creșterea frecvenței respirațiilor reprezintă însă un mijloc de adaptare neeconomică pentru organism și se produce mai ales în eforturi intense
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de la valoarea de repaus până la 60 l/min în eforturi medii și până la 180/min în cele maxime. Creșterea debitul respirator/minut se face pe seama celor doi termeni ai produsului, frecvența respiratorie și volumul curent. În timpul efortului dinamic frecvența mișcărilor respiratorii crește la 30-40/min, chiar la 60/min în eforturi maximale. Creșterea frecvenței respirațiilor reprezintă însă un mijloc de adaptare neeconomică pentru organism și se produce mai ales în eforturi intense aerobe-anaerobe. La 50-60 respirații/min scade amplitudinea respirațiilor (implicit
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
care poate ajunge și la 2,4 l la bărbat. Creșterea volumului curent se face mai mult pe seama volumului inspirator de rezervă decât pe seama volumului expirator de rezervă și are loc în eforturi aerobe, de durată. Transportul sangvin al gazelor respiratorii. Saturația în O2 a sângelui arterial nu se modifică în timpul efortului, în schimb în sângele arterial scade concentrația O2 și crește cea a CO2, ceea ce face să apară acidoza (contribuie și acidul lactic produs de mușchi), ceea ce stimulează ventilația. În ceea ce privește
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
serotonină) rol în reglarea pH-ului (au caracter amfoter, adică se comportă ca baze în mediu acid și ca acizi în mediu bazic) rol în reglarea presiunii coloidosmotice rol în menținerea echilibrului hidroelectrolitic rol în coagularea sângelui, în transportul gazelor respiratorii, în imunitate rol energetic (proteinele pot fi utilizate ca substrat energogenetic, oxidarea unui gram de proteină furnizând 4,1 calorii) Proteinele structurale ale corpului uman se caracterizează printrun proces de turnover, adică o dinamică a sintezei și catabolizării, care variază
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
cu cât suprafața cutanată este mai mare și cu cât obiectele din jur sunt mai reci. Conducția și convecția. Prin aceste procese fizice căldura este transferată corpurilor cu care organismul vine în contact direct (aerul înconjurător și cel din căile respiratorii, hainele, conținutul tubului digestiv și cel al aparatului urinar, etc.). Evaporarea apei (prin transpirație și pe calea mucoaselor respiratorii) ajunge să fie principala cauză de termoliză când temperatura mediului înconjurător depășește 35˚C. Mecanismele fiziologice care controlează impactul acestor procese
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
Prin aceste procese fizice căldura este transferată corpurilor cu care organismul vine în contact direct (aerul înconjurător și cel din căile respiratorii, hainele, conținutul tubului digestiv și cel al aparatului urinar, etc.). Evaporarea apei (prin transpirație și pe calea mucoaselor respiratorii) ajunge să fie principala cauză de termoliză când temperatura mediului înconjurător depășește 35˚C. Mecanismele fiziologice care controlează impactul acestor procese fizice asupra organismului sunt reprezentate de vasodilatația cutanată ce are loc într-un mediu cald (prin piele se pierde
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
diferențe constă în existența unor ATP-aze miozinice diferite în cele două tipuri de fibre (izoenzime rapide și respectiv lente). Fibrele lente, de tip I, au capacitate mare de respirație aerobă și corespunzător un număr mare de capilare, mitocondrii și enzime respiratorii; datorită cantității mari de mioglobină se mai numesc și fibre roșii. Tensiunea maximă este atinsă într-un timp mai lung (de exemplu mușchiul solear necesită 100 ms pentru a atinge tensiunea maximă). Fibrele lente sunt capabile să mențină contracția mult
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
individuală și se manifestă prin contracții spontane, controlate de impulsuri nervoase. Ca exemple de mușchi netezi multiunitari se pot da mușchii ciliari, mușchii irisului, mușchii piloerectori și mușchii netezi ai vaselor mari. Celulele musculare netede sunt dispuse circular în căile respiratorii și vasele sangvine, contracția mușchilor netezi având ca efect scăderea diametrului tubular și creșterea rezistenței la curgerea aerului și respectiv a sângelui. Dispoziția acestor celule musculare ia forma unui strat dublu (circular și longitudinal), întâlnit de exemplu la musculatura netedă
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
ani. Majoritatea acestora (70,3%) au declarat că sunt sănătoși. Totuși, 8% au declarat că au fost diagnosticați cu boli cardiovasculare, 4,2% cu boli endocrine de nutriție și metabolism, 3,4% cu boli digestive și 3,3% cu afecțiuni respiratorii. Structura bolilor diagnosticate de medic raportate de subiecți reflectă relativ cauzele de mortalitate de la nivel național, în România bolile cardiovasculare menținându-se de mulți ani ca primă cauză de mortalitate. După cum se poate observa din Tabelul 71 incidența cazurilor diagnosticate
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
de vârstă și incidența bolilor diagnosticate (Pearson χ2 = 384,976, df = 15, p < 0,001). Astfel, subiecții din grupele de vârstă superioare, peste 50 de ani, au raportat mai frecvent afecțiuni diagnosticate de medic, în special hipertensiune și diabet. Afecțiunile respiratorii și cele digestive sunt mai puțin dependente de vârsta subiectului. Bolile diagnosticate de medic Clasificare după BMI Total Subponderali Normali Supraponderali Obezi Sănătos 6,5 57,4 30,9 5,1 100 Diabet, hipotiroidie, spasmofilie, anemie 3,8 38,0
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
spasmofilie, anemie 3,8 38,0 32,9 25,3 100 Hipertensiune arterială, boli cardiovasculare, arterită 0,7 26,8 49,0 23,5 100 Ulcer, dischinezie biliară, colon iritabil 7,7 44,6 41,5 6,2 100 Afecțiuni respiratorii 8,1 45,2 40,3 6,5 100 Alte afecțiuni 7,4 46,6 31,4 14,7 100 Total 6,1 52,2 33,2 8,6 100 Tabelul 71. Bolile diagnosticate de medic în funcție de clasificarea după BMI
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]