11,123 matches
-
fost consecințele acestora? Influențe din afara granițelortc "Influențe din afara granițelor" În Anglia, Începând cu 1883, interesul pentru eugenie fusese susținut de mai multe grupuri aparținând clasei mijlocii cu orientări politice ce variau de la liberale și socialiste până la profund conservatoare 14. Grupul restrâns al adepților eugeniei din cadrul comunității științifice s-a transformat Într-o mișcare populară care milita pentru reformă socială ca răspuns la ceea ce se putea constata ca fiind efectele negative ale industrializării și urbanizării, de la standardele de viață ale clasei muncitoare
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
educate din clasa de mijloc, cu orientări feministe 44. În consecință, și critica, dar și soluțiile lor pentru redresarea efectelor disgenice ale emanicipării sociale, economice și politice a femeilor se refereau, de fapt, la un strat social specific și foarte restrâns. Mai mult, cei care formulau aceste critici trăiau ei Înșiși Într-un mediu specific clasei de mijloc și, ca atare, promovau valori specifice statutului lor. În particular, accentul pus de eugeniști pe separarea după criterii de gen a sferei publice
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
32. Alexandru Roșca, psiholog al Universității din Cluj, a oferit o analiză sofisticată a factorilor culturali care stăteau la baza diferenței aparente dintre inteligența femeilor și cea a bărbaților. Argumentul său pleca de la observația că femeile reprezentau o minoritate extrem de restrânsă numeric printre mințile luminate ale trecutului. De cele mai multe ori, continua Roșca, femeile Își câștigaseră locul În istorie datorită „Frumuseței lor, o soartă tragică, șsauț filantropie”33. Raționamentul său Își propunea totuși să conteste concluzia că aceste fapte ar fi dovezi
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
O dată cu formarea noului guvern al Partidului Național-Țărănesc ș...ț s-au Îmbunătățit șansele de a implementa un program mai amplu. Noii guvernanți par să nutrească dorința sinceră de a reorganiza serviciile sanitare pe baze moderne și constructive... Membrii unui grup restrâns, prin care se numără și profesorul Moldovan, liderul tehnic al ministerului, au beneficiat fie de educație În străinătate, fie de experiență valoroasă În România (s.n.)22. Pe lângă acest proiect, Fundația Rockefeller a mai alocat fonduri pentru dezvoltarea unor centre locale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
interpretau scăderea ratei nașterilor În mediul urban ca pe un rezultat al modului abuziv În care femeile din clasa de mijloc apelau la avort ca metodă contraceptivă. De aceea, argumentele Împotriva avortului se Îndreptau, de fapt, Împotriva unui grup-țintă mai restrâns: cel al populației urbane cu un nivel de educație superior și În special cel al femeilor din clasele superioare. În privința mortalității infantile, ratele au rămas În perioada interbelică foarte mari În comparație cu media europeană, plasând România pe locul doi, după Ungaria
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Boudon și Bourricaud în Dictionnaire critique de la sociologie la rubrica intitulată semnificativ „Elite (s)” (pp. 213-220). De fapt, Pareto pleca de la două definiții distincte ale elitei: o definiție cu caracter general ce reclamă pluralul și una cu o aplicație mai restrânsă, ducând la noțiunea de elită conducătoare, care se potrivește mai bine cu singularul. Aceste două definiții apar atât în Les Systèmes socialistes, cât și în Traité de sociologie générale (1916) și nu există nici o schimbare de concepție între aceste două
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
le-au câștigat. Și așa mai departe, pentru toate domeniile de activitate ale oamenilor. Vilfredo Pareto, Traité de sociologie générale (1916), traducere în limba franceză, Oeuvres complètes, tomul XII, Droz, Geneva, 1968 (prima ediție italiană a apărut în 1916). Definiție restrânsă În afara definiției generale, bazată exclusiv pe un criteriu de excelență, găsim la Pareto și o definiție mai restrânsă, având la bază o simplificare dihotomică a ierarhiei sociale, în care elita este asimilată unei clase sociale. Criteriul de selecție ce permite
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
sociologie générale (1916), traducere în limba franceză, Oeuvres complètes, tomul XII, Droz, Geneva, 1968 (prima ediție italiană a apărut în 1916). Definiție restrânsă În afara definiției generale, bazată exclusiv pe un criteriu de excelență, găsim la Pareto și o definiție mai restrânsă, având la bază o simplificare dihotomică a ierarhiei sociale, în care elita este asimilată unei clase sociale. Criteriul de selecție ce permite această asimilare este prezentat cu cea mai mare claritate în Les Systemès socialiste. Pentru aceasta, trebuie ca „oamenii
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
al concentrării funcțiilor conducătoare în mâinile unor minorități trebuie considerat ca impunându-se de la sine: problemele unei grupări sociale oarecare nu sunt niciodată gestionate în mod egal de totalitatea membrilor ei, nici chiar atunci când este vorba despre o comunitate relativ restrânsă. Acest punct de vedere normativ tinde să devină de-a dreptul de neagreat, atunci când este însoțit de un dispreț sfidător față de toți cei care țin de „masă”. Totuși, merită să fie luat în considerație - chiar dacă, până la urmă, va fi contestat
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
început, experiența noastră cotidiană ne obligă să recunoaștem că, de la o anumită dimensiune, pentru a se menține și a se dezvolta, un grup trebuie să elaboreze reguli, forme și organe de care nu avea nevoie înainte. Invers, „unele cercuri mai restrânse prezintă calități și potențialități de acțiuni reciproce pe care le pierd în mod inevitabil atunci când numărul membrilor crește” (Simmel, 1990, p. 81). Așadar, variațiile de ordin pur cantitativ au două tipuri de consecințe. Pe de o parte, anumite forme de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
în culise (Pareto, 1916, § 2253). Continuarea argumentației arată că Pareto include în această „clasă guvernantă” o elită guvernamentală și una neguvernamentală, care îi este strâns asociată. „Clasa guvernantă nu este omogenă. Ea însăși are un guvern și o clasă mai restrânsă sau un lider, un comitet care, efectiv și practic, domină (ibidem, § 2254). Pareto: reziduurile și derivațiile Pentru a înțelege rolul atribuit de Pareto elitei guvernamentale și relația specificată de el între elită și restul populației, este absolut necesar să evocăm
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
a da „acestei clase denumirea de elită”) nu are sens decât dacă se poate preciza cum au fost atribuiți acești indici și cum sunt evaluate domeniile de activitate. De exemplu, trebuie selectat „scriitorul de avangardă recunoscut într-un cerc foarte restrâns, membrul Academiei Franceze sau scriitorul cu tirajele cele mai mari”? Cu alte cuvinte, ce grup de referință a fost ales și pe seama cui a fost lăsată grija judecării excelenței? În plus, ce loc trebuie acordat diferitelor domenii? În lipsa unui răspuns
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
un nou clasament, la care s-a ajuns după mai multe etape. Această operație a permis identificarea unui număr restrâns de lideri în măsură să ia deciziile sau să intervină în mod eficient în luarea deciziilor. Aceștia constituiau nucleul relativ restrâns al „factorilor de decizie”, ce formau o rețea destul de densă, caracterizată prin interacțiuni frecvente și numeroase. Notabilii mai puțin importanți aveau mai multe contacte cu masa populației, dar mult mai puține relații între ei. Pretutindeni unde se luau decizii, se
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
mai bune dintre marile școli, atestat de o absolvire cu succes sau, în limbajul inițialelor, o absolvire dans la botte (în vârful elitei acestor școli). Prin intermediul marilor corpuri ale statului, persoanele formate în câteva institute de învățământ superior cu acces restrâns, care au dobândit aptitudinea de „a câștiga cele mai dificile curse cu obstacole”, au „pentru toată viața certitudinea că fac parte din elită” (ibidem, pp. 278-279). Trecerea cu ușurință și frecventă din funcțiile publice în sectorul privat are ca rezultat
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
sistemele de indicatori de referință, în prezent considerăm că indicatorii dezvoltării mileniului (ONU) constituie sistemul de măsurare cu cea mai ridicată vizibilitate, alături de sistemele de indicatori structurali și de incluziune socială implementați în cadrul UE și deci cu o aplicabilitate mai restrânsă spațial, pe aceștia din urmă alegând să îi tratăm distinct, ca exemplificare a modului în care au fost preluați și completați în România. Obiectivele de dezvoltare ale mileniului, rezultat al conferințelor internaționale și summit-urilor mondiale desfășurate pe parcursul anilor ’90
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
socială structurat pe mai multe nivele, având un set comun de indicatori pentru țările-membre (de nivel primar și secundar), propus într-o variantă extinsă de studiul lui Atkinson et al.. (2002) și adoptat de Comisia Europeană într-o variantă mai restrânsă. Indicatorii comuni sunt completați de un set specific național (indicatori de nivel terțiar selectați de statele membre). O critică frecventă în cazul sistemelor de măsurare este orientarea lor excesiv instrumentalistă, fără o teorie care să îi fundamenteze, preocuparea fiind doar
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
domeniilor în care a fost adoptat conceptul i se adaugă și larga utilizare, în special în managementul organizațiilor sau cel al proiectelor/programelor. Conceptul de s. a fost preluat în managementul afacerilor începând cu anii ’60, însă numai în spațiul restrâns al planificării resurselor pentru a răspunde mai eficient evoluțiilor instabile pe piață. Începând cu anii ’80, succesul unor mari companii, în condițiile unui mediu economic mai puțin favorabil, a constituit modelul de studiu în domeniul s. organizaționale. În mare parte
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
să caute influențarea procesului politic din UE. Corporațiile transnaționale O companie sau corporație transnațională (CTN) este acea companie care deține sucursale sau subsidiar în afara țării de origine (Willets, 2005, p. 429). Această exigență are scopul de a individualiza sfera mai restrânsă a CTN în raport cu multitudinea de companii care intră în relație cu actori politici din străinătate - spre exemplu, o companie care desfășoară activități de import-export poate întreprinde activități transnaționale de lobby pe lângă guverne străine. În cazul CTN însă, caracterul transnațional al
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
existență nu se știa (de pe continentul african, sud-american sau asiatic). În acea perioadă existau unele contacte politice între comunități, dar ele nu pot fi caracterizate ca fiind relații internaționale propriu-zise, viața politică concentrându-se în mare măsură în jurul unor comunități restrânse. O a doua etapă se distinge prin apariția sau întemeierea unui sistem de state, caracterizat de existența unor contacte suficiente între două sau mai multe state și a unui impact suficient al fiecăruia asupra deciziilor celuilalt (celorlalte), astfel încât toate să
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
nu s-a sfârșit, după cum afirma un neoliberal marcant precum Francis Fukuyama, după încetarea „războiului rece”. Politicul nu poate fi gândit ca un moment înghețat. În probleme precum relațiile Nord-Sud în condițiile globalizării sau relațiile cetățeanului cu un stat din ce în ce mai restrâns în manifestarea suveranității sale, marxismele se pot dovedi în continuare un teren fertil pentru formularea temelor de reflecție și a problemelor. Influența teoriilor marxiste în științele sociale este greu de estimat - dar împreună compun, în mod cert, una dintre cele
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
toate subiecte de cercetare pentru feminismul constructivist. Feminismul constructivist inovează studierea relațiilor internaționale și prin accentul pus pe rolul limbajului, discursului, normelor în modelarea realității și în construirea ei ca un „adevăr” acceptat, deci validat de o anumită comunitate, mai restrânsă sau mai largă. Relațiile internaționale sunt așadar o practică socială, alcătuită din fapte sociale, constituite și comunicate, deci existând, prin limbaj, norme, valori, și acceptarea lor intersubiectivă, între părțile participante. Abordarea istorică a internaționalului are și aici rostul ei - generează
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cei doi autori, balanța de putere este un concept cu sensuri multiple - ca rezultat al multiplelor transformări istorice succesive pe care le-a suferit conceptual. Hedley Bull, pe de altă parte, susține o altă diferențiere a sensurilor conceptului, mult mai restrânsă. Însă toți autorii deosebesc trei dimensiuni ale conceptului de balanță de putere: o dimensiune descriptivă, una normativă și una acțională. Balanța de putere reprezintă o stare de lucruri în care nici o putere nu se află într-o poziție preponderentă și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
relațiilor internaționale, modul în care este privită securitatea definește în bună măsură liniile directoare și programele de cercetare a diferitelor teorii din domeniu. Realismul și liberalismul, cele două mari curente de gândire considerate clasice ale domeniului, folosesc amândouă o înțelegere restrânsă a securității, în care aceasta este definită, simplu, ca fiind situația în care un stat nu este implicat și nici amenințat de vreun război. A fost discutată deja, în capitolele anterioare afirmația realistă potrivit căreia, dată fiind natura anarhică și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Hawaii există date statistice folositoare: tabele de frecvențe, distribuția democrației pe națiuni, criteriile folosite, regresiile și covariațiile stabilite între democrații etc. ( HYPERLINK "http://www.hawaii.edu/powerkills/MIRACLE.HTM" http://www.hawaii.edu/powerkills/MIRACLE.HTM). O dată în plus, spațiul restrâns nu permite o abordare completă a diferitelor semnificații ale celor două concepte. Este suficient să notăm că în viziunea lui Doyle, de exemplu, pentru a trece testul „democrației”, un stat trebuie să satisfacă simultan diferite condiții, cum ar fi: guvernare
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
companii, reușesc să acopere piețele naționale. Influența hipermarketului la nivel național depășește sfera interesului economic deoarece: siguranța alimentară a unei țări nu este în responsabilitatea acesteia; potențialul național de producție și procesare nu mai poate fi valorificat decât pe arii restrânse, acolo unde corporațiile transnaționale nu pot ajunge sau nu sunt rentabile; aduce șomaj în agricultură și falimentul pentru procesatorii de mici dimensiuni; impune sau promovează modele noi de alimente (și alimentație) în locul celor tradiționale; conservanții prezenți în cvasitotalitatea produselor procesate
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]