6,418 matches
-
formei subtile a scrisorii care mă realizează ca subiect". Pe scurt, Friedgard vrea scrisori. În concordanță cu un traseu al gândirii alienării care merge de la Hegel la Școala de la Frankfurt, Friedgard refuză atingerea cioraniană care o "obiectualizează" (verdinglicht) și se revendică, prin scrisul epistolar, ca subiect al propriei sale libertăți, ca eu liber. Ce blestem pentru Cioran să se pomenească, în plină detentă erotică, castrat cu armele înseși ale filozofiei! Neplecând, nu-i rămâne decât să ofteze mai departe îndrăgostit ― deja
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Marcellus, de plafoane și fațade de bazilici, de secvențe din Forumul lui Iulius Cezar, de frize și panouri de la Palazzo Massimo... Și când spun "imaginile sale" nu e vorba de lucrări făcute de Bernea "acolo" și care, astfel, și-ar revendica nemijlocit înrudirea cu sursa de inspirație. Grădini, coloane, prapuri, peisaje, hrane, biserici ― toate temele predilecte ale picturii sale intră în contact, prin juxtapunerea în pagină, cu imagini vechi de sute și mii de ani. Cum de a avut Horia curajul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Ion Palade, nemulțumită de frații ei și de sora Maria, pentru că nu au acceptat-o la moștenirea averii tatălui lor („am rămas și am trăit în lipsă și în nevoi toată viața mea”, va explica ea), după moartea surorii ei, revendică „dreptate și să se giudece pentru cele ce au rămas de la răposații frații miei ce s-au săvârșit stărpi anume, logofeteasa Maria Manolăchioae și Costantin Păladi păharnic și Nicolai Păladi ban”. În izvodul „de moșii și alte lucruri, vii și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cheltuiala a 11 stânjeni moșie”, Paraschiv și acest Hurjui fiind rudele cu care se judecă. Între 1833 și 1835 se înregistrează mai multe nemulțumiri ale unor negustori tecuceni, „Vasile Uță și Marcu Dimitriu, supuși rosienești”, primul cu obârșie umbrăreșteană. Ei revendică dreptul lor de stăpânire pe o „parte de moșie ce să numește bătrânul Liman” din moșia Umbrărești și pe întreg bătrânul iuzbașa Năstasă Iepure, în cele din urmă răzeșii umbrăreșteni reușind să-și răscumpere de la cei doi „neguțitori” tecuceni, supuși
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
apară cu această pretenție. Ca în fiecare caz din speța dată, părțile prezintă varii dovezi, de interes istoric astăzi fiind și „mărturia din 1784, ce este pe numele Morăreștilor”, neam rămuros la Umbrărești în perioada respectivă și de la care se revendică cu drept de stăpânire Diaconu Darie, dar și „țădula hotarnică din 1817 octomvrie 28 [...] cu spiță din dos de alegere ce au făcut bătrânului preotului cu neamurile sale din partea din gios a moșiei Umbrărești răzășască”. Este actul prin care se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe Diaconu Darie pe motivul că-i „cere dijmă”, deși locuiește - scrie Ion Trușan - „de mic copil și are moșie din vechi bătrâni”, fără să fi fost supărat cândva „nici cu o ceriri de dijmă sau altă asupriri”. El își revendică dreptul de stăpânire în virtutea faptului că e băștinaș și „la cheltuiala moșii am tras împreună analogul ce m-au agiuns pe 10 stânjeni din bătrânul Manea cu toți ceilalți răzăși.” Până la urmă, cei doi se înțeleg și renunță la înfățișarea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a timpului dat ne este oferit de procesul derulat între „Năstasă Hagiu și o Catrina, soția răposatului Dumitrache Borș din satul Umbrărești”. În anul 1837, Catrina reclamase pe vecinul ei la privighetorul ocolului și la judecătorie, obținând câștig pentru ceea ce revendicase, dar cu drept de recurs din partea învinuitului, respectiv Năstasă Hagiu. Acesta arată în recursul său că „după hotărâtura făcută de răposatul ban Petrache Negrea, la 1817 octomvrie 20, a toată moșia Umbrăreștii, de pe care s-au dat tuturor răzășilor țădule
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care pot fi considerabile, făcând insuficientă însăși ideea unui "nucleu dur". Sentimentul de ură dezvoltat față de școală nu este o simplă rezultantă a situației socio-economice și a unui fel de "ură de clasă" care ar preexista școlii. Sentimentul de ură, revendicat de mulți adolescenți ("urăsc"), nu preexistă total intrării în lumea școlară, el se construiește și prin interacțiunile cotidiene, în care două elemente ni se par esențiale, după ce am studiat în profunzime fiecare dintre unitățile din eșantionul folosit: segregarea internă în
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
propună în mod pozitiv o politică coerentă. În încercarea sa de a reda lecțiile diplomatice ale trecutului, Morgenthau s-a împărțit între critica timpurie (1946) a idealiștilor, care confundaseră politica cu știința, și propria sa încercare de a detrona idealismul, revendicînd superioritatea științifică a realismului (1948, 1960). Rezultatul a fost o teorie care trebuia să creeze legături conceptuale între legile eterne ale naturii umane, trecînd prin ideea statului ca actor unitar, și o teorie necesară a balanței puterii. Este un efort
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
capitolele 6-10). Fără a putea fi redus nici la societățile interne, nici la lipsa totală de guvernare, sistemul internațional ar trebui înțeles ca o societate singulară în genul său, comparabilă mai degrabă cu unele societăți primitive explorate de antropologi. Bull revendică această concepție aparte asupra societății internaționale de la "tradiția grotiană", numită astfel după olandezul Hugo Grotius, un faimos jurist internațional al secolului al XVII-lea. Școala engleză a relațiilor interna-ționale poate fi caracterizată deopotrivă prin încercările sale timpurii de a împărți
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
abordările hegeliano-marxiste în general și legea dezvoltării inegale propusă de Lenin în special, au o valoare euristică, dar sînt prea deterministe și anistorice (Gilpin 1981: 48-9). Totuși, scriitorii neomarxiști ce fac parte din tradiția dependenței a lui Cardoso sau se revendică de la vreo teorie critică se consideră ei înșiși ca făcînd parte dintr-un "marxism istoricist care respinge noțiunea de lege obiectivă a istoriei" (Cox 1981: 248). Uneori, Gilpin atrage într-adevăr atenția asupra similarităților între realism și marxism în abordarea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de conservare a speciei. Un caz aparte este acela în care resursele care urmează să fie împărțite sunt chiar de la nivelul acoperirii nevoilor primare. În astfel de situații, se conturează în fapt o parte a leului, cetățenii de sex masculin revendicându-și o mai mare pondere din sprijinul public. Reprezentările de gen pot fi ascunse sub ceea ce s-ar numi prezumția de neintenționalitate, ele apărând ca un efect neașteptat al raporturilor de putere din societate. Așa se explică modul în care
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
de susținere acute, care, dacă nu sunt satisfăcute, duc la moarte sigură, în timp ce bătrânele sunt mai ales reprezentate ca bunici, persoane de ajutor pentru familiile lor. Imaginea bărbaților bătrâni este nefavorabilă față de cea a femeilor bătrâne. Dar partea leului este revendicată chiar și așa: bărbații sunt reprezentați ca având o mai mare nevoie de suport din partea celorlalți, față de ei se transmite pre--judecata că, în cazul văduviei, se descurcă mai greu decât femeile singure. După cum se știe, femeile trăiesc, în România, în
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
și natură versus cultură au fost abordate în partea a doua a studiului, cu aplicație pe problematica accesului femeilor la pozițiile de putere. Atât dubla zi de muncă (invizibilitatea muncii casnice), cât și modelele comportamentale ale mediului politic românesc se revendică din apeluri la o conceptualizare dualistă a acestor dimensiuni în legătură directă cu dualismul feminin/masculin. Drept urmare, femeile se confruntă cu lipsa de timp, experiență, energie și putere financiară, îngreunându-se posibilitatea de avansare în carieră. În plan politic, se
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
nu demult destinate doar cugetării masculine. Se resimte puternic o nevoie de egalitate, de democratizare a relațiilor ce erau puse mai mult sub semnul dihotomiei, al unui antagonism structural, ancestral. Femeia dorește a fi „cu forțe și însușiri egale”109, revendică virtutea ca unic criteriu de diferențiere între oameni: „Numai virtuțile au fost acelea care i-au deosebit pe oameni încă de la început, căci de născut ei toți se nasc și s-au născut de o potrivă”110, rostește una dintre
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pentru propovăduirea idealului pe care îl reprezintă. Virginia ilustrează, ca și alte personaje feminine pozitive, obiectul râvnit de concupiscența și lăcomia masculină. Pentru a o avea aproape, conducătorul cetății, Apiu, uneltește un plan macabru: prin vorbele supusului său, Claudiu, o revendică pe fată, ca fiind o sclavă a acestuia, furată în copilărie, și nu fiica lui Virginius. Tatăl îndurerat se vede pus în situația nu doar de a-și ceda copila, ci de a îngădui pentru ea un destin rușinos, o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
culege fructele acestor bunuri. Privitor la bunurile proprii, fiecare soț poate încheia diferite acte juridice, în timpul căsătoriei, fie cu terții, fie cu celălalt soț (cu excepția vânzării art.1307 Codul civil). Un soț poate dona celuilalt soț, bunuri proprii 59, poate revendica de la celălalt soț un bun propriu, poate să ceară restituirea bunurilor proprii printr-o acțiune personală, dacă există între soți un raport juridic care cuprinde obligația de restituire, și poate cere să se constate că anumite bunuri sunt proprii (art.
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
nu demult destinate doar cugetării masculine. Se resimte puternic o nevoie de egalitate, de democratizare a relațiilor ce erau puse mai mult sub semnul dihotomiei, al unui antagonism structural, ancestral. Femeia dorește a fi „cu forțe și însușiri egale”109, revendică virtutea ca unic criteriu de diferențiere între oameni: „Numai virtuțile au fost acelea care i-au deosebit pe oameni încă de la început, căci de născut ei toți se nasc și s-au născut de o potrivă”110, rostește una dintre
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
pentru propovăduirea idealului pe care îl reprezintă. Virginia ilustrează, ca și alte personaje feminine pozitive, obiectul râvnit de concupiscența și lăcomia masculină. Pentru a o avea aproape, conducătorul cetății, Apiu, uneltește un plan macabru: prin vorbele supusului său, Claudiu, o revendică pe fată, ca fiind o sclavă a acestuia, furată în copilărie, și nu fiica lui Virginius. Tatăl îndurerat se vede pus în situația nu doar de a-și ceda copila, ci de a îngădui pentru ea un destin rușinos, o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Individul se Îndoiește În permanență de mai multe lucruri: de sentimentele sale, de capacitatea de a se face plăcut, de a atrage atenția sau afecțiunea celuilalt, de sinceritatea sau de fidelitatea celuilalt... Această senzație acută de lipsă Îl determină să revendice iubirea: caută la celălalt o compensare a acestui vid dureros, cere mereu mai mult, se dovedește pretențios, suspicios sau acuzator. Pe scurt, Îl face pe celălalt responsabil de propria lui lipsă de maturitate afectivă sau de Îndoielile pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
complexitatea organizată” (S. Kaufman, 1993). Desigur că se referea la complexitatea organizată despre care vorbea Herbert Simon (1983), dezvoltând o idee a lui Denis Weaver introdusă în urmă cu 20 de ani. Care sunt aceste științe ale complexității ce își revendică, explicit sau implicit, rădăcinile din cibernetică și Teoria Generală a Sistemelor a lui von Bertalanffy? O listă provizorie a lor este dată în continuare. De ce provizorie? Deoarece procesul de constituire a lor este în plină desfășurare și ne putem aștepta
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
ș.a. fac apel din ce în ce mai frecvent la conceptul de agent și la metodele derivate din acesta. Se vorbește deja despre o teorie a agenților și a sistemelor multiagent ca un domeniu relativ autonom al IA, deși există și alte discipline care revendică acest lucru. Fără să existe încă o unitate de vederi în ceea ce privește definirea agenților, cercetările în această direcție avansează atât de rapid încât se poate spune că se conturează deja o concepție unitară și unificată asupra agenților, astfel încât ei să poată
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
nedeterminare ale răspunsului. Compararea structurilor, a formelor și a pozițiilor formelor permite observarea unor linii de evoluție, cu proprietăți liniare sau neliniare, cu puncte catastrofice ori fractale etc. La acestea vom adăuga metoda rețelelor, fără scalare, o metodă care Își revendică originea din sistemul conceptual al psihologiei cibernetice. Nu celulele Îmbătrânesc, ci relațiile dintre ele. Nu oamenii se schimba, ci relațiile dintre oameni (Prigogine). Tocmai de aceea omul trebuie cunoscut ca o intra-relație și În interrelație. Este necesară, așadar, abordarea
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
de milioane de dolari in joc. “Comitetul 300″ și proiectul “Aquarius”. Promovarea unei “noi culturi” sau a unei “culturi paralele”, care să aibă dimensiuni globaliste și drept grupă-Țintă tineretul, a fost un proiect al “Comitetului celor 300″, grup care se revendică din descendența “Lojei Iluminaților”, creată inițial, În Bavaria, de Adam Weishaupt, În 1776. Considerată dispărută Încă din 164 secolul trecut, loja se pare că, În realitate, s-a restructurat În mai multe rânduri, reușind să pătrundă până În structurile organizațiilor globaliste
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
noștri, suntem tentați mai curând să examinăm problema „specificului” nu ca pe un handicap, ci ca pe o motivație, ca pe o invitație la scris și o șansă a originalității așezate pe același plan cu alte experiențe culturale ce se revendică de la un „filon” comun de primă instanță. Cu alte cuvinte, în problema specificului pledoaria noastră se înscrie în conceptul mai nou de „pluralism cultural românesc” - care ar evoca la limită „multiculturalismul” în accepțiune europeană, aș zice, dar văd deja cum
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]