KorAP: Find »[drukola/base=rimă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...81 82 83 ...135 >

3,374 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365

de cunoștere și de energie. De aceea directorul institutului este și președintele consiliului, deși e detestat de două treimi din membri. — O specialistă mi-a spus că nimeni nu e cu adevărat vindecat. Noakes o privi cu coada ochiului pe Rima și zise pe un ton scăzut: — Specialista aceea are slujba de a îndeplini tot ce alții încearcă să împiedice. De aceea concepția ei despre funcțiile noastre curative este în mod necesar pesimistă. — Dacă tot ce zici e adevărat, de ce să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
personalului. Mîncăm viermi crescuți în sticle. între mese cîntăm Pastorala lui Beethoven ore în șir, cu Ozenfant pe post de dirijor, în timp ce ecranele ne arată filme vechi color cu adolescenți goi dansînd printre flori și soare care nu mai există. Rima se opri din mîncat și Lanark privi cu teamă fereastra. Un soare orbitor se odihnea la orizont unei mări de nori, iar un vultur trecea în zbor. Lanark arătă cu degetul și spuse: — Asta nu-i? Nu-i un...? Noakes

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
Cu arătătorul și degetul mare împreunate schiță gestul unei cruci în aer, deasupra capetelor lor, și ieși în grabă, cu gesturi de evadat, astfel încît ar fi grosolan să-i strige mulțumesc sau la revedere. Crezi că e nebun? întrebă Rima. — Nu. A fost mult prea cumsecade. — Da, e bun, dar pariez că el nu vindecă pe nimeni. Asistentele aduseră prînzul și le spuseră să-l ia și să nu le mai aducă mîncare. Lanark și Rima mîncară un sfert din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
că e nebun? întrebă Rima. — Nu. A fost mult prea cumsecade. — Da, e bun, dar pariez că el nu vindecă pe nimeni. Asistentele aduseră prînzul și le spuseră să-l ia și să nu le mai aducă mîncare. Lanark și Rima mîncară un sfert din salam, puțină brînză și cîteva smochine; apoi o ajută să meargă pînă la baie, unde se îmbăie iar el o spălă pe spate. Se întoarseră în pat, băură coniac și se sărutară aproape adormiți. Argintul începea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
Ai ajuns în Unthank prin apă, în afara jurisdicției consiliului. Dorești să consulți un oracol? — Bineînțeles, dacă e de vreun ajutor. Plasticul alb și rece al micului radio se înfierbîntă ca un fier înroșit. Lanark îl lăsă să cadă pe cuvertură, Rima țipă, el îl împinse cu mîneca pe podea, unde explodă cu un bubuit. Spațiul din jurul patului se umpluse de un fum albastru și dens, înțepător. Rima stătea întinsă uitîndu-se lung la Lanark. El își trase degetele fripte din gură și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
radio se înfierbîntă ca un fier înroșit. Lanark îl lăsă să cadă pe cuvertură, Rima țipă, el îl împinse cu mîneca pe podea, unde explodă cu un bubuit. Spațiul din jurul patului se umpluse de un fum albastru și dens, înțepător. Rima stătea întinsă uitîndu-se lung la Lanark. El își trase degetele fripte din gură și o întrebă dacă se simte bine, dar detonarea îi amorțise timpanele. Răspunsul ei veni de undeva de departe și era întrerupt de o voce care spunea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
El își trase degetele fripte din gură și o întrebă dacă se simte bine, dar detonarea îi amorțise timpanele. Răspunsul ei veni de undeva de departe și era întrerupt de o voce care spunea: Ajutor ajutor, nu mă aude nimeni? Rima întrebă cine era, și după o clipă vocea îi vorbi direct în ureche. Era asexuată și hotărîtă, dar cu o ciudată undă de lipsă de emfază, de parcă tot ce spunea nu putea fi uitat între ghilimele. Zise Mă bucur că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
puțin amuzantă, dar lipsa detaliilor o face mai scurtă, și pentru că am locuit cîndva în țara ta, o să îți dea informații despre problemele economice. Oracolul începu cu o voce masculină, emfatică și bătrînicioasă, iar Lanark se așeză confortabil ca să asculte. Rima căscă și se cuibări lîngă spatele lui. După cinci minute, observă că adormise. PROLOG De la o vîrstă fragedă, am dorit să mă ocup doar de lucrurile de care eram sigur, și aidoma tututor gînditorilor, am ajus să-mi pierd încrederea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
în lumea în care l-am abandonat, zăcînd pe un pat de spital, susținut de perfuzii. Dacă e așa, am speranța de a reveni la viață sau de a muri cu totul. Și acum îți voi povesti despre Duncan Thaw. Rima se mișcă ușor și murmură: — Da, continuă. Oracolul începu să vorbească. Vocea îi pătrundea atît de adînc în creier, încît povestea părea mai curînd amintire decît narațiune. Nu era amînată de mese sau de dusul la toaletă sau de somn

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
margini de care doar egoismul se teme. L-a zvîrlit într-un vagon de clasa a doua, și astfel ai fost creat tu. Lanark întinse brînză pe o felie de pîine de secară și zise: Asta n-o înțeleg. Capul Rimei se agită printre valurile de păr blond risipite pe pernă. Fără să-și deschidă ochii, murmură: — Continuă povestea. CARTEA A DOUA CAPITOLUL 21. Copacul Dormitorul din față era plin de praf, perdelele murdare, cărțile și hîrtiile erau puse peste pieptenii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
pogoară nu durerea, ci o dulceață nimicitoare. CARTEA A PATRA CAPITOLUL 31. Nan Lanark deschise ochii și se uită gînditor prin salon. Fereastra era din nou acoperită de jaluzelele venețiene, și unul dintre paturile din colț era ascuns după paravane. Rima stătea lîngă el și mînca smochine dintr-o pungă de hîrtie cafenie. — A fost extrem de nemulțumitor. Pot respecta un om care se sinucide după a ce a ucis pe cineva îevident, trebuia să facă asta), dar nu un bărbat care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
să respingă mîncarea. O asistentă o să vă aducă hainele. Vă puteți îmbrăca și să stați în clubul personalului. — Nu-i nevoie, zise Lanark. Nu le-am împărtăși părerile într-un caz ca acesta. — Ești de acord? o întrebă Munro pe Rima. — Desigur, dar mi-ar făcea plăcere să văd clubul personalului. — Dac-aș putea avea încredere în voi, aș prefera să rămîneți aici. Salonul e retras și compania voastră ar face-o pe femeie să se simtă ca acasă. Aș fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
văd clubul personalului. — Dac-aș putea avea încredere în voi, aș prefera să rămîneți aici. Salonul e retras și compania voastră ar face-o pe femeie să se simtă ca acasă. Aș fi încîntată să vă ajut, doctore Munro, zise Rima strălucind de bucurie, dar vreți să faceți și dumneavoastră ceva pentru noi? Luați legătura lui monsiniorul Noakes și spuneți-i să ne mai aducă mîncare. O să ne vină mai ușor să nu pomenim de mîncare, cînd o să avem cîte ceva

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-ți pare bine că nu sînt ca tine? îl întrebă ea jignită. — Foarte bine. Atunci, demonstreaz-o, te rog. Auziră cum tehnicienii își iau aparatele și pleacă din salon. Mai rămăseseră doar cîțiva doctori în spatele paravanelor, și o soră veni la Rima și Lanark cu brațul încărcat de haine și două rucsacuri umflate. Doctorul Munro dorește să vă îmbrăcați în acest moment. Zice că în rucsacuri aveți mîncare pentru drum, și că puteți începe să mîncați cînd doriți. Rima puse mîna pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
soră veni la Rima și Lanark cu brațul încărcat de haine și două rucsacuri umflate. Doctorul Munro dorește să vă îmbrăcați în acest moment. Zice că în rucsacuri aveți mîncare pentru drum, și că puteți începe să mîncați cînd doriți. Rima puse mîna pe veșmintele femeiești și le mîngîie cu vîrfurile degetelor. Erau blonde și catifelate. Buzele i se curbară într-un zîmbet însuflețit. — O să mă îmbrac în baie, zise ea sărind goală din pat. Alergă spre ușa de la capătul salonului

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
o butelcă plată cu cognac, în celălalt, o trusă de prim ajutor și o lanternă electrică. Plecarea din aces loc mult prea cald și izolat părea tulburător de apropiată. Lanark se ridică în picioare și-și luă hainele în baie. Rima stătea în fața unei oglinzi, pieptănîndu-și părul peste umeri cu mișcări egale și lente. Era îmbrăcată într-o rochie scurtă, de culoarea chihlimbarului, cu mîneci lungi, și cu sandale din piele galbenă, iar Lanark rămase pe jumătate hipnotizat de silueta ei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
eu sînt umbra. Nu te bucuri că sîntem deosebiți? Ea făcu o grimasă și ieși spunînd: — E greu să strălucești fără să fii încurajat. Cînd reveni în salon, doctorii și asistentele plecaseră, iar paravanele fuseseră date la o parte, și Rima vorbea cu femeia întinsă în patul din colț. Veni lîngă ele, observînd un cap mic, chel și ridat ieșind din cuvertură. Mama stătea pe jumătate îngropată într-un morman de perne. Era puțină la trup și părul castaniu avea scîntei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
puțină la trup și părul castaniu avea scîntei argintii; tinerețea și bătrînețea se îmbinau deopotrivă pe fața ei mică și suptă. — E ciudat să te văd din nou, misteriosule, zise ea zîmbind palid. El o privi orb. — E Nancy, zise Rima. Nu ți-o amintești pe Nan? El se așeză lîngă pat aproape izbucnind în rîs la o asemenea surpriză. — Mă bucur c-ai scăpat de Elite. Nu se putu abține să nu rînjească. De cînd intrase în institut, uitase de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
uitase de Sludden și de haremul lui, iar acum, toate aceste legături amoroase i se păreau minunat de caraghioase. Arătă cu degetul spre pătuț. — Ai un copil drăgălaș. — Da! Nu-i așa că seamănă cu taică-său? — Nu fi proastă, zise Rima cu blîndețe. Nou-născuții nu seamănă cu oamenii mari. Dar cine-i tatăl? Toal? — Bineînțeles că nu. — Cine-i, atunci? — Sludden. Rima se uită atentă la ce se vedea din fața bebelușului. — Ești sigură? Nan zîmbi cu tristețe. — O, da, n-am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
degetul spre pătuț. — Ai un copil drăgălaș. — Da! Nu-i așa că seamănă cu taică-său? — Nu fi proastă, zise Rima cu blîndețe. Nou-născuții nu seamănă cu oamenii mari. Dar cine-i tatăl? Toal? — Bineînțeles că nu. — Cine-i, atunci? — Sludden. Rima se uită atentă la ce se vedea din fața bebelușului. — Ești sigură? Nan zîmbi cu tristețe. — O, da, n-am fost logodnica lui ca Gay sau amanta lui cea vulgară, ca Frankie sau ca amanta lui inteligentă, tu. Eu eram sărmana

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
mă făcea să mă bucur de ele. îmi zicea că n-a văzut niciodată o fată găurită în atîtea locuri. Nan zîmbi aproape matern și Lanark, cu un puseu de gelozie, văzu aceeași expresie moale, plină de amintiri, pe fața Rimei. Nan oftă și continuă: — Dar l-au alungat pînă și pe Sludden îgurile au făcut-o), pentru că pe măsură ce mă simțeam mai rău, aveam tot mai multă nevoie de el, și asta nu-i plăcea. Tocmai intrase în politică și avea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
alungat pînă și pe Sludden îgurile au făcut-o), pentru că pe măsură ce mă simțeam mai rău, aveam tot mai multă nevoie de el, și asta nu-i plăcea. Tocmai intrase în politică și avea mult de lucru. — Politică? strigară Lanark și Rima în cor, iar Rima zise: — întotdeauna își bătea joc de cei care intrau în politică. — Știu, dar cînd ai dispărut tu, te-a înlocuit cu o protestatară, o blondă babană care cînta la chitară și tot ne spunea că taică

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
Sludden îgurile au făcut-o), pentru că pe măsură ce mă simțeam mai rău, aveam tot mai multă nevoie de el, și asta nu-i plăcea. Tocmai intrase în politică și avea mult de lucru. — Politică? strigară Lanark și Rima în cor, iar Rima zise: — întotdeauna își bătea joc de cei care intrau în politică. — Știu, dar cînd ai dispărut tu, te-a înlocuit cu o protestatară, o blondă babană care cînta la chitară și tot ne spunea că taică-său e comandant de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
serios. Mi-a zis că e o crimă să aduci copii pe lume înainte de a fi salvată printr-o revoluție. Dorea să ucid copilul înainte de a se naște, dar n-am vrut să accept asta. Dă-mi-o, te rog. Rima puse fetița în brațele lui Nan. Bebelușul deschise ochii, scoase un mîțîit nemulțumit și adormi din nou la pieptul ei. M-a făcut egoistă și avea dreptate, presupun. înainte de a-l cunoaște pe Sludden, n-am întîlnit pe nimeni care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
calmam imediat și mă simțea împlinită. Atunci îmi părea rău de Sludden. Părea un copil lacom și zănatec, alergînd după sîni și mame care-l să-l hrănească, un copil care nu se sătura niciodată. Și tu ai simțit asta, Rima? — Nu, răspunse Rima scurt. — De ce-l plăceai atît de mult? — Era genul deștept și amuzant. Era singurul dintre noi fără nici o boală. — Nu avea nici una pentru că el era boala, zise Lanark. El era cancerul care-i afecta pe toți care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]