7,884 matches
-
CastelulRegina Maria” care amintea de vremurile când acest ținut al Cadrilaterului a fost pământ românesc. Aici își ridicase regina Maria un castel care de fapt era un complex format din mai multe clădiri cu pereții albi și acoperiș din olană roșie, ridicate la malul Mării Negre pe trei terase, construite într-o combinație arhitecturală: maură, mediteraneană și dobrogeană specifică zonei bulgărești, zonă populată în general pe atunci ca și acum, cu mulți cetățeni de etnie turcă. Castelului i se mai zicea și
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347442_a_348771]
-
prindă ceva culoare. Aveau pielea ca de găină din cauza răcelii apei. Adia un vânt din nord care adusese curenți reci din larg și răcise apa. Buzele Cristinei erau vineții. - Stai jos să te mai încălzești. Ești ca o vânătă în loc de roșie. Îți este frig? Sau ești emoționată că ți-a dispărut instructorul de înot, își tachină Ana colega de cameră în continuare. - Nu..., brr..., m-ie frig pur și simplu, cu toate că nisipul încă mai este cald un pic. - Dacă te întinzi
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
coș plin cu fructe, spre supărarea caprei care-i azvârli cu ciudă o copită drept în rât: “Fir-ai tu să fii de nespălat!” O, ce zarvă!... Ce râsete!... Ce hărmălaie!... În balconul cerului apăru și doamna Lună, zâmbitoare și roșie la față, tolănită într-un fotoliu de nori negri de abanos. Își înveli picioarele cu un pled de nourași albi și din două coșuri începu să arunce peste noi cu beteală. Râdea cu hohote dolofana și arunca cu beteală, încât
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
Acasa > Poezie > Amprente > UMBRE CE DOR Autor: Andrei Toader Publicat în: Ediția nr. 2043 din 04 august 2016 Toate Articolele Autorului Ochii tăi plini de mister, buzele-ți, roșii de ger, Îmi șopteau , în tandru sărut, povesteau ,un refren de demult. Anii trec , trec plini de dor, mă cuprinde o teamă de zbor, Gândul meu e călător, vreau să mor... Unde ești ? De ce-ai plecat? Ce-am greșit
UMBRE CE DOR de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350266_a_351595]
-
nu vrei să-mi răspunzi, Te simt iar în brațe, dar și din somn tu fugi. M-am stins agale, Doamne, cu visul meu hoinar, Visând a mea iubire, pe patul de spital. Ochii tăi, plini de mister, buzele-ți roșii, de ger, Îmi șopteau , în tandru sărut, povesteau, un refren de demult. Referință Bibliografică: UMBRE CE DOR / Andrei Toader : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2043, Anul VI, 04 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Andrei Toader : Toate Drepturile
UMBRE CE DOR de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350266_a_351595]
-
IUBEȘTE, IARTĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 368 din 03 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Ne-am întâlnit pe internet, roman, cap. 12 Dimineață însorită și plină de viață. Am neglijat destul de mult grădina. Îmi cumpăr răsad de roșii pe care îl plantez pe trei rânduri. Porumbul se ridicase ca la o palmă de pământ și am pus mâna pe sapă. Curăț pomii de ultimele crengi crescute mai dezordonat dar și de cele uscate. Am și un petecuț de
CINE IUBEŞTE, IARTĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361757_a_363086]
-
la un loc. Brânză în folii subțiri și transparente, câteva feluri de salam, șuncă presată, mușchiuleț, cașcaval în vid, câteva borcane mici în care nu înțelegea ce este, măsline, salată de icre, câteva recipiente cu ceva roșu în ele, ouă, roșii și ardei gras, unt, lapte bătut sau smântână ... Se uita și nu-i venea să creadă. Nu i-a văzut privirea, dar nici zâmbetul lui ironic care s-a transformat, mai apoi, în înțelegere și compasiune. - Înțeleg că-ți este
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361827_a_363156]
-
de aur și-l legau la mâna copiilor în dimineața zilei de 1 martie, înainte de răsăritul soarelui. Se credea că, în felul acesta, copiii erau apărați de rele și de boli și că aveau să fie sănătoși, precum argintul, și roșii la față, precum culoarea roșie din șnur. Fetele își atârnau firul împletit la gât, în credința că nu vor fi arse de soare vara, conform zicalei: ,, Cine poartă mărțișoare / Nu va fi pârlit de soare”. Obiceiul mărțișorului, simbol ancestral al
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]
-
sfârc mă-mpunge: “hai de mă strivește!” Îi fac pe plac și-un tremur de sprânceană Fiorii din adânc îi prevestește. Ne împletim nesațul cu odihna, În ritmuri sacadate se trec zorii; Năvală, contopire și-apoi tihna Pudorii scrise-n roșii obrăjorii. Te-ntinzi alene, e deja amiază Și-s mai boțite albele-așternuturi, Pe guri flămânde,-n loc de prânz se-așează, Și ele, nesătule, noi săruturi. 29.08.2012 *** Imagine: held by nothing by damnengine Referință Bibliografică: Fără trupu-ți leneș
FĂRĂ TRUPU-ŢI LENEŞ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365396_a_366725]
-
o sete de armonie pian - royală, astfel trecurăm de o portală, profesorul își amintea de școala unde o iubise pe Lala, lăcașuri vechi de rugăciuni, spitalul, plimbarea pe ultimul drum, spăimoase lătrături, zăvozi, , vechili, vânători, boieri, voievozi, fete cuminți, mai roșii-n obraji ca maharadjahii din Pendjab, sfeșnice galbene plângând pe mese, bunica-mi spunea o altă poveste. Coșmarul vieții sale era să cadă în gol de undeva și a căzut, brațe vânjoase l-au prins abia la cote mai joase
STĂRI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365495_a_366824]
-
păstrează locuințe vechi din lemn, precum și multe obiceiuri strămoșești, iar locuitorii se numesc moți, denumire ce vine de la chica, moțul de păr pe care îl purtau în trecut bărbații din bazinul Arieșului. Bazinul râului cuprinde o regiune minieră foarte importantă - Roșia Montană, Baia de Arieș și Bucium - bogată în aur, argint și alte minerale. Orașul Câmpeni este un oraș cu mare încărcătură istorică, datorită luptelor sociale ale moților din secolele XVII - XIX; este o localitate cu o mare rezonanță emoțională în
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
loc minunat, cu multă liniște și aer curat. Oamenii de aici erau cinstiți, aveau o demnitate cu care se puteau mândri. Moții nu puteau fi călcați în picioare. Părinții găsiseră aici oameni cu principii și valori autentice. Dovadă că la Roșia Montană în vremurile de curând trăite, ca de altfel și în alte părți ale țării, au existat luptătorii anti-comuniști din munți și eroii din decembrie 1989 care au luptat pentru libertate și dreptate, pentru respectul față de om, păstrând în suflete
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
ale țării, au existat luptătorii anti-comuniști din munți și eroii din decembrie 1989 care au luptat pentru libertate și dreptate, pentru respectul față de om, păstrând în suflete un puternic sentiment patriotic. Tatăl meu administra extracția sării, inspecta extracția aurului de la Roșia montană - o localitate minieră situată în Valea Roșiei, străbătută de râul Roșia bogat în minerale, în special fier care îi dădea o nuanță roșiatică. Localitatea avea o existență milenară, fiind cunoscută încă dinaintea cuceririi Daciei, amintită de istoricul grec Herodot
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
și eroii din decembrie 1989 care au luptat pentru libertate și dreptate, pentru respectul față de om, păstrând în suflete un puternic sentiment patriotic. Tatăl meu administra extracția sării, inspecta extracția aurului de la Roșia montană - o localitate minieră situată în Valea Roșiei, străbătută de râul Roșia bogat în minerale, în special fier care îi dădea o nuanță roșiatică. Localitatea avea o existență milenară, fiind cunoscută încă dinaintea cuceririi Daciei, amintită de istoricul grec Herodot, de eruditul imperiului roman Plinius cel Bătrân, de
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
În galeriile minelor au fost descoperite între anii 1786 și 1855 Tăblițele Cerate prin care se confirmă existența acestei mine de aur din anul 131 d. Cr., atestând documentar și una dintre cele mai vechi localități europene numită Alburnus Maior - Roșia Montană de azi, Abrudul fiind numit Alburnus Minor. Dar, la Roșia Montană s-au găsit urme evidente de minerit înaintea cuceririi Daciei de legiunile romane. Se spune că înfrângerea Daciei în 106 d. Cr. a adus imperiului Roman tone de
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
Tăblițele Cerate prin care se confirmă existența acestei mine de aur din anul 131 d. Cr., atestând documentar și una dintre cele mai vechi localități europene numită Alburnus Maior - Roșia Montană de azi, Abrudul fiind numit Alburnus Minor. Dar, la Roșia Montană s-au găsit urme evidente de minerit înaintea cuceririi Daciei de legiunile romane. Se spune că înfrângerea Daciei în 106 d. Cr. a adus imperiului Roman tone de aur și argint, considerată cea mai mare pradă de război din
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
care sunt în viață și pentru generațiile viitoare. Cred că țara noastră ar avea de câștigat prin exploatarea eficientă și folosirea proceselor tehnologice moderne, prin încheierea unor contracte clare, pe baza unor legi clare, ținându-se cont de faptul că Roșia Montană este o suprafață minunată de pământ cu floră carpatică și cu o populație densă în satele respective. Oare nu se pot face lucrări cu propuneri și soluții de extragere a metalelor prețioase fără să se folosească substanțe toxice pentru
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
„Munții noștri aur poartă Noi cerșim din poartă-n poartă!” (spusă cu durere de moți, scrisă de Octavian Goga) În zilele care au urmat după trecerea mea prin Roșia Montană am rămas aproape complet atașat de ea. Mă obseda insistența companiei „Gabriel Resourses”, care de 15 ani urmărește, pândește și atacă vicios Roșia Montană pentru a o răpune și a devora-o. Mă obseda comportamentul unei părți din mass-media
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (8) – DIN NOU LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365141_a_366470]
-
durere de moți, scrisă de Octavian Goga) În zilele care au urmat după trecerea mea prin Roșia Montană am rămas aproape complet atașat de ea. Mă obseda insistența companiei „Gabriel Resourses”, care de 15 ani urmărește, pândește și atacă vicios Roșia Montană pentru a o răpune și a devora-o. Mă obseda comportamentul unei părți din mass-media românească ce se prostituează la solicitarea gabrielenilor și ca foarte mulți ce cunosc ce fel de guvernanți avem văd cei treizeci de arginți cu
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (8) – DIN NOU LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365141_a_366470]
-
o răpune și a devora-o. Mă obseda comportamentul unei părți din mass-media românească ce se prostituează la solicitarea gabrielenilor și ca foarte mulți ce cunosc ce fel de guvernanți avem văd cei treizeci de arginți cu care au trădat Roșia Montană, Munții Apuseni! Obsesiile acestea m-au împins la mai multă informare, pentru a-mi consolida poziția de voluntar în campania împotriva acestui proiect. Mi s-a părut competente și de reținut afirmațiile profesorului universitar Ioan Aurel Pop, rectorul Universități
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (8) – DIN NOU LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365141_a_366470]
-
comunitatea științifică din România s-a pronunțat și, după enumerarea celor ce fac parte din comunitatea științifică și se opun proiectului, continuă: implementarea proiectului va duce la dispariția în cvasitotalitate a resurselor valoroase, a patrimoniului cultural și natural al sitului Roșia Montană, afectând ireparabil mediul”. Așa va fi. Am citit multe dintre argumentele comunității științifice din România și m-au convins prin demonstrațiile lor științifice de consecințele dezastruoase ale proiectului RMGC (Roșia Montană Gold Corporation) și observ cum se izbesc nu
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (8) – DIN NOU LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365141_a_366470]
-
resurselor valoroase, a patrimoniului cultural și natural al sitului Roșia Montană, afectând ireparabil mediul”. Așa va fi. Am citit multe dintre argumentele comunității științifice din România și m-au convins prin demonstrațiile lor științifice de consecințele dezastruoase ale proiectului RMGC (Roșia Montană Gold Corporation) și observ cum se izbesc nu atât de limitarea intelectuală a guvernanților, cât mai ales de lipsa lor de caracter și rapacitatea, avându-l în frunte pe jucătorul Băsescu Traian. Despre ultimul dintre aceștia, și la propriu
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (8) – DIN NOU LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365141_a_366470]
-
ales de lipsa lor de caracter și rapacitatea, avându-l în frunte pe jucătorul Băsescu Traian. Despre ultimul dintre aceștia, și la propriu și la figurat, istoricul Ioan Piso, directorul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei și președintele Fundației Culturale „Roșia Montană” scrie: „se vede cu ochiul liber că toate autoritățile statului - de la ultimul milițian de acolo și până la Traian Băsescu - toți se transformă în activiști de propagandă și în agenți de sprijin ai mineritului după proiectul RMGC. Iar domnul Băsescu
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (8) – DIN NOU LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365141_a_366470]
-
și ticălosul numărul unu din România. În articolul din ziarul „Cotidianul” îi amintește prim-ticălosului cum, în 2009, înainte de-a fi reales, a semnat „Raportul Comisiei Prezidențiale pentru Conservarea Patrimoniului Național” în care este consemnată și conservarea patrimoniului de la Roșia Montană și se cere interzicerea mineritului intensiv și cu cianuri. Timpul a trecut de la acea semnătură și profesorul adaugă: „Domnul Băsescu se poartă de parcă ar avea puternice interese materiale (personale, desigur) în proiectul minier de la Roșia Montană”. Paranteza cu personale
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (8) – DIN NOU LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365141_a_366470]
-
și conservarea patrimoniului de la Roșia Montană și se cere interzicerea mineritului intensiv și cu cianuri. Timpul a trecut de la acea semnătură și profesorul adaugă: „Domnul Băsescu se poartă de parcă ar avea puternice interese materiale (personale, desigur) în proiectul minier de la Roșia Montană”. Paranteza cu personale, desigur îi aparține semnatarului și răzbunarea domnului Băsescu nu a întârziat, răzbunarea lui este recunoscută. În cazul de față, piratul răzbunător s-a folosit de doctorul veterinar Kelemen Hunor, pe care la aranjat pe funcția de
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (8) – DIN NOU LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365141_a_366470]