4,832 matches
-
asigurări Înainte de război, care ne-au vândut la Yalta sau pe care i-am așteptat 50 de ani... Americanii au venit În cele din urmă, dar atacând Jugoslavia, „uitând“ că rezistenței ei Îi datorează victoria Împotriva Germaniei și că tot sârbii au salvat-o de la moarte pe Albright... Concluzia? Și pe vremea lui Ștefan cel Mare, și mai apoi, și astăzi, și mâine, vom fi singuri. Sau cu sârbii... În Jugoslavia, NATO poartă un război În toată regula, mai puțin cinstea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
uitând“ că rezistenței ei Îi datorează victoria Împotriva Germaniei și că tot sârbii au salvat-o de la moarte pe Albright... Concluzia? Și pe vremea lui Ștefan cel Mare, și mai apoi, și astăzi, și mâine, vom fi singuri. Sau cu sârbii... În Jugoslavia, NATO poartă un război În toată regula, mai puțin cinstea, inclusiv mediatic, căci de la Machiavelli Încoace, scopul scuză mijloacele, chiar minciuna generalizată, menită a arunca praf În ochii credulilor. Inclusiv Încercarea de a fisura unitatea sârbilor sau de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Sau cu sârbii... În Jugoslavia, NATO poartă un război În toată regula, mai puțin cinstea, inclusiv mediatic, căci de la Machiavelli Încoace, scopul scuză mijloacele, chiar minciuna generalizată, menită a arunca praf În ochii credulilor. Inclusiv Încercarea de a fisura unitatea sârbilor sau de a smulge Muntenegrul. Inclusiv Încercarea de asasinat al unui șef de stat. Inclusiv Încercarea de a demoraliza, prin bombardarea de-a valma a zonelor rezidențiale și a obiectivelor civile, Între care spitale și școli, pepiniere gândește el ale
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
continuarea unui pogrom antisârb. Bine gândit. Căci cine fuge dintr’o țară aflată În nevoie? Doar străinii, adică acolo albanezii, deveniți unelte ale politicii americane. Să vedem și partea bună: adică faptul că aceia care nu fug, oamenii locului, sunt sârbii; dacă mai era nevoie de o altă dovadă a dreptății lor. Cine va plăti toate acestea? Desigur nu NATO, ajuns acum să caute doar credeți-mă cum să iasă basma curată, ci tot noi, balcanicii... Și atunci, zecile de milioane
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Și atunci, zecile de milioane de dolari cheltuiți de NATO zilnic, vreau să spun În fiecare noapte, erau buni la altceva. Dacă n’ar produce profit pentru americani, ca deunăzi În Irak, plătit, de astă dată cu sânge sârb. Sânge sârb, al unui popor eroic, devenit iarași a câta oară? victimă a politicii Apusului, ca’n toată istoria sa, Începând cu fatidicul Kosovo Polije. NATO, În ultima zvâcnire a agoniei, poartă un război nu Împotriva zisei și damnatei de el dictaturi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
tot radioactivizând, ajunge În cele din urmă plumb, Îi dispare acest caracter, generator printre altele de leucemie. Au murit de ea - nu știu câți, zice-se vreo zece - soldați NATO, aflați În spatele catapultei radioactive când cu Jugoslavia. Nu vreau să știu câți sârbi, dar și albanezi ori bosniaci aflați În fața ei, aceia trăitori pe pubela radioactivă, au murit și vor muri de acum Încolo. Dar, indiferent de partea baricadei, cu toții sunt victimele unui pragmatism dus la extrem. Unul de robot. Culmea e că
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ducem unei bătrâne. Iar a cercetat-o, iar a pus-o în bordul mașinii, a zâmbit, ne-a dat liber, dar tot nedumerit a rămas. Am avut ce discuta pe acest motiv. Altă dată ne întorceam spre casă. De vama sârbilor am trecut cum am trecut, dar când să trecem pe la vama noastră, pe soțul meu, care nu prea avea ce să prezinte la control că nu prea cumpărasem cine știe ce și care era renumit ca fiind foarte amabil, au năvălit
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
să trecem. Mie, căreia nu-mi prea plăceau lucrurile acestea, de multe ori îi spuneam soțului meu: Aș dori să vină vremea să trec prin vamă cu mâinile în buzunar fără niciun fel de marfă și să mă întorc de la sârbi tot fără marfă. Poți trece și acum, dar de unde ai dinari, dacă n-ai ce să vinzi? Mă întreba soțul. Atunci nu mi s-a-mplinit dorința. De-abia în zilele noastre putem circula în alte țări cum am visat eu odată
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
și acum, dar de unde ai dinari, dacă n-ai ce să vinzi? Mă întreba soțul. Atunci nu mi s-a-mplinit dorința. De-abia în zilele noastre putem circula în alte țări cum am visat eu odată. Ce m-a impresionat la sârbi a fost promptitudinea cu care rezolvau unele nereguli. Ajunsesem la Vârșeț. Cumpărasem dintr-un magazin niște ginși pentru fete. La casierie am observat că mi-a dat rest mai puțin cu câțiva dinari. I-am spus casieriței atât cât am
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
fi fost vinovați de această situație. Ulterior când am mai mers în Germania, am mers singură cu autocarul și călătoria a fost mult mai plăcută. Începeam să cunosc și felul de viață al nemților diferit de al nostru și al sârbilor. Nivelul de viață era mult mai ridicat. În magazine găseai tot ce pofteai, mărci să fi avut, moneda lor de-atunci. Sortimentele de carne și semipreparatele erau cu nemiluita. Se făceau reclame la fel și fel de articole, încât eu
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
că în timpul acela nu știam nici despre acest carnaval prea multe, deoarece televiziunea nu ne oferea atâtea și atâtea date, fapte, informații, aspecte câte ne oferă azi. De nemți nu ne-am putut apropia cum ne-am apropiat de sârbi, cu toate că nu-i cunoscusem nici pe unii nici pe ceilalți înainte de a veni în țara fiecărora, pentru că în timp ce sârbii sunt mai comunicativi, nemții sunt mai distanți, mai reci sau poate așa îi considerăm noi. Mircea Vulcănescu în „Dimensiunea românească a
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
atâtea date, fapte, informații, aspecte câte ne oferă azi. De nemți nu ne-am putut apropia cum ne-am apropiat de sârbi, cu toate că nu-i cunoscusem nici pe unii nici pe ceilalți înainte de a veni în țara fiecărora, pentru că în timp ce sârbii sunt mai comunicativi, nemții sunt mai distanți, mai reci sau poate așa îi considerăm noi. Mircea Vulcănescu în „Dimensiunea românească a existenței” spunea că românii au admrat și criticat alte popoare și îmi dau seama că această afirmație a sa
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
să zicem, Petöffi, noi ne îngăduim să cerem ultimativ despărțirea de "cadavrul din debara" Eminescu, doar astfel putând... intra în Europa. Ca să te respecte alții, se cuvine, înainte de toate, să te respecți pe tine însuți. Apoi, am îndoieli că bulgarii, sârbii, maghiarii, au trimis atâtea lăcrămații preventive (inclusiv oficiale!) la Juriul NOBEL, nu cumva prestigioasa distincție să onoreze vreun condeier ne-agreat de tabăra adversă. N-o fi românească zicala "să moară capra vecinului!", dar ilustrează perfect conduita intelectualilor noștri, mari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
nici n-am știință despre vreo autoritate culturală din afara României care să fi emis astfel de apreciere în ce ne privește. Probabil nici nu-i nevoie, câtă vreme ne-o facem cu mâna noastră. Dar să vedem cât de bulgari, sârbi, maghiari, sunt laureații în toate domeniile? Elias Canetti s-a născut la Rusciuk (Russe) și a fost bulgar până la vârsta de... 6 ani. După care a emigrat cu familia în Anglia, unde s-a format, impus și consacrat. E.P. Wigner
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
literaturii române. Care literatură, cum spune Negrici, este inferioară celor din țările vecine datorită întâi de toate avatarurilor nefericitei noastre istorii naționale. N-aș crede că am avut o istorie mai amară decât a bulgarilor (500 de ani sub turci), sârbilor (350 de ani sub turci), ungurilor (150 de ani de ocupație otomană), ci, mai degrabă, că-i "mică" literatura română fiindcă-i la modă s-o privim noi înșine prin ochean întors. A devenit voluptate națională și probă a rafinamentului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
s-o mai lungească, iar namila asta de om pare să se lase prinsă. - Ne-atacă ungurii, băieți. - Fir-ar mămițica lor a dracului, fac, după ce că suntem vai de capu’ nostru, ăștia ne mai lipseau. - Ne-atacă și rușii și sârbii, băieți. Ne-atacă toți din toate părțile, și-ncep să se-nchidă granițele. - Țiganii și hoții și barbarii și vandalii, se zbuciumă părințelul. Strânge din pumni cu ochii ieșiți din orbite, gata să lovească până la ultima suflare În spectrul lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
am zis s-o luăm la plesneală, ce-o ieși și ce s-o nimeri și cine s-ar fi gândit? De anu’ trecut de la Paști am plecat din Caracal. Am fost În Germania și Austria, am fost și la sârbi și la unguri la muncă, da’ dacă știam, veneam direct aici de vara trecută. - Zlate ce face? - Ie vai de steaua lui, ie amărât tare. Nu mai are nici turiști, nu mai vine nici dracu’ la el. Stă cu gura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ce? Să-i muncească iarăși pe nimica și pe chestia asta iar s-au luat la ceartă, care cui să-i ia gâtu’ și până la urmă Laur l-a lăsat În plata lui și dus a fost. A fost la sârbi la sapă, pentru cinșpe mărci pe zi, un mare chin și-o mare amărală, da’ tot era mai bine decât oriunde În țara asta de rahat. Acolo s-a Împrietenit cu Neli și cu frate-său. Ei sunt de prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
frate-său. Ei sunt de prin Făgăraș, Încă n-a ajuns cu Neli pe-acolo, da’ nu se știe dacă la iarnă. Până atuncea mai e destul, vere, cine știe ce s-o mai alege? Pe frate-său l-au lăsat la sârbi. O căzătură alcolistă, vere, atâta că turna În el de douăj’ de ori mai mult decât Zlate ca să se sature. Atârna la el și la Neli, le-a făcut praf toată bruma de agoniseală, așa că au răsuflat ușurați când s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
razie și i-au trimis Înapoi În țară pentru furăciunile făcute de alții și ce dracu’ să facă aici dacă pe el nici la spital nu-l primeau? După două săptămâni a fugit peste graniță cu Neli, din nou la sârbi, pentru cinșpe mărci, de dimineașă până se Întunecă. Păi bineînțeles că nu merită. N-a știut el cum merge sezonu’ prin părțile astea, că de dimineață până la prânz Îți iei tot atâta fără să dai la sapă. Numai de-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
mare față de "celălalt" necunoscut, comparativ cu reprezentanții culturilor naționale colectiviste, protejîndu-și aria de securitate simbolică personală. Comparația tipică pe care o putem realiza este aceea dintre reprezentanții popoarelor balcanice, preponderent colectiviste și cei ai popoarelor nordice, considerate individualiste. Astfel, un "sîrb", un "grec" sau un "român" vor fi, de exemplu, în "mult mai multă siguranță" atunci cînd se întîlnesc cu un personaj cunoscut în prealabil, fie și fugar, iar paleta expresivității relaționale coboară deseori în conduite ("îmbrățișări", "pupături", "dialog pe un
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
o secțiune pur românească, probabil cea care merge de la Silistra la Galați, și cealaltă va trebui să-și extindă jurisdicția pe malul bulgăresc. România nu ține absolut deloc la această onoare; însă ea vrea, pe de altă parte, ca funcționarii sârbi și bulgari să nu aibă nici ei, la rândul lor, nimic de-a face în apele și pe malurile românești. Toate deciziile Comisiei Mixte sunt luate cu majoritate de voturi și sunt obligatorii pentru statele care au votat "contra". Astfel
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
nu trebuie să ne ascundem, dar disciplina era disciplină. S. B.: Cei care aduceau produsele astea erau din Constanța sau din Timișoara; cei din Constanța aduceau Assos-ul și Kent-ul, din port, iar cei din Timișoara aduceau Week-end, de la sârbi, dacă vă aduceți aminte, erau țigările alea cu pachetul cu alb și cu galben. M. M.: Le știu, Assos-ul, bune țigări; Papastratos, nici nu mai zic. Auziți, micul trafic era, dar nu se exagera, adică nu se făceau presiuni
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
învățămîntul cu predarea în limbile minorităților naționale. Vocabular român - maghiar. București, EDP, 1991, 200 p. (Mîș). [106] MORĂRESCU, SIMION; MORĂRESCU, ELVIRA; KISS, ELVIRA. Limba română. Manual pentru clasa a IV-a. învățămîntul cu predarea în limbile minorităților naționale. Vocabular român - sîrb. București, EDP, 1991, 200 p. (Mîș). [107] MORĂRESCU, SIMION; MORĂRESCU, ELVIRA; KISS, ELVIRA. Limba română. Manual pentru clasa a IV-a. învățămîntul cu predarea în limbile minorităților naționale. Vocabular român - slovac. București, EDP, 1991, 200 p. (Mîș). [108] MORĂRESCU, SIMION
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
periodic maghiar apare la Sibiu, în 1790, și ulterior se mută la Cluj: "Erdelyi Magyar Hir-Vivo". Faptul că inițiativele sunt concomitente, atât cea maghiară, cât și cea română (și vom vedea că ele sunt aproape simultane cu încercările grecilor și sârbilor), ilustrează că burgheziile intelectuale ale naționalităților de aici sunt pregătite pentru astfel de transformări și că revoluția burgheză din Franța dăduse semnalul redeșteptării lor. Sașii din Transilvania vor fi cei dintâi care vor îmbrățișa cu interes noul mijloc de informare
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]