2,662 matches
-
superioare a Siretului și pe podul acesteia, unde, abia în anul următor, 1966, am descoperit câteva mici fragmente de oase calcinate, care aparțineau, desigur, unei necropole a dacilor liberi, așa cum se întâmplase și la Văleni. În anul 1966, concomitent cu săpăturile din așezare, am inițiat un sondaj în zona în care am descoperit cele câteva fragmente de oase calcinate, loc denumit de localnici „Groapa lui Ghiță”, nume provenit de la existența unei ravene, care s-a adâncit foarte mult în timp, ravenă
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
care a dus la descoperirea celui de al doilea cimitir din sec. II-III d. Chr., aflat pe aceeași terasă, spre nord, la circa 300-400 m distanță, descoperire realizată pe baza aceleiași metode de cercetare. În anul următor, 1967, am continuat săpăturile în cimitirul I din sec. II-III d. Chr. și în cel de al doilea, abia descoperit la sfârșitul campaniei de cercetări din anul anterior, unde am găsit aceeași situație ca în cimitirul I. Aici au fost deschise, în campania arheologică
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
și ne-au creat posibilitatea să cercetăm un al patrulea cimitir, cu morminte de înhumație și de incinerație, din sec. IV d. Chr. Aici au fost descoperite 102 morminte de incinerație și de înhumație, în decursul a 12 campanii de săpături, din 1967 până în 2003. În anul 1988, într-un context favorabil, creat de Biserica Romano-Catolică, care a inițiat o cercetare multidisciplinară privind populația din Moldova, în special din zona Romanului, ce aparține acestei confesiuni, condusă de regretatul istoric Ion Dumitriu
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
a adăugat un nou membru al colectivului, prof. Domnița Hordilă, muzeograf la Muzeul de Istorie din Roman. Rezultatele acestor cercetări vor face obiectul celui de al treilea volum „Săbăoani” (Fig. 19) (Plan general II). Așadar, încă din prima campanie de săpături efectuată în cimitirul din sec. II-III d. Chr. descoperit în anul 1966, în punctul „Groapa lui Ghiță” am putut cerceta primele morminte care aparțin perioadei de sfârșit a epocii bronzului. Pe toată suprafața cimitirului din sec. II-III d. Chr., cercetat
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
II-III d. Chr. descoperit în anul 1966, în punctul „Groapa lui Ghiță” am putut cerceta primele morminte care aparțin perioadei de sfârșit a epocii bronzului. Pe toată suprafața cimitirului din sec. II-III d. Chr., cercetat în două mari campanii de săpături - 1967-1968 s-au descoperit mai multe morminte de înhumație și de incinerație, care aparțin acestei perioade și, pe bună dreptate, pot fi puse în legătură cu așezarea descoperită și cercetată parțial prin campaniile de săpături din anii 1965-1966, așezare care se află
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Chr., cercetat în două mari campanii de săpături - 1967-1968 s-au descoperit mai multe morminte de înhumație și de incinerație, care aparțin acestei perioade și, pe bună dreptate, pot fi puse în legătură cu așezarea descoperită și cercetată parțial prin campaniile de săpături din anii 1965-1966, așezare care se află în partea de est a cimitirului, la o distanță de circa 500 m., în locul denumit de localnici „La Izlaz”. II. CORPUSUL DESCOPERIRILOR II. A - Necropola epocii bronzului a - Catalog Mormântul I (Pl. 1
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
trei gropi cu resturi menajere, care datează de la sfârșitul epocii bronzului, respectiv Cultura Noua I și Noua II. Așadar, aproape toată zona de la poalele terasei înalte a Siretului, pe o distanță de circa 2 km cât a fost cercetată prin săpături sistematice, a fost locuită în perioada de sfârșit a epocii bronzului, dar numai în punctul „La Izlaz” s-au descoperit cele mai timpurii materiale din această epocă, respectiv din Cultura Monteoru, care ar avea tangențe cu unele vase descoperite în
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
partea de nord, la 450 de m de necropolă și celelalte două, în partea de sud, la 500 de m depărtare. Între acestea există posibilitatea să se afle și alte grupuri de morminte, care nu pot fi depistate decât prin săpături sistematice. Același lucru și în ceea ce privește zona sudică a terasei, deasupra celeilalte așezări din această epocă, respectiv așezarea de la „La Bisericuță II”. Confirmarea vine și de la faptul că ceea ce am descoperit noi în grupurile de morminte de înhumație și de incinerație
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
respectiv sarmaților. Descoperirile din mai multe necropole birituale au dus, odată cu cercetările de la Gabăra-Moldoveni, Săbăoani și mai ales cele de la Văleni, la acceptarea unanimă a ideii că și mormintele de înhumație din necropolele dacilor liberi din Moldova aparțin aceleiași populații. Săpăturile de la Săbăoani, în necropola I, au contribuit din plin la acceptarea acestei ipoteze de către majoritatea cercetătorilor, fiind confirmată de prezența în principalele necropole carpice a mormintelor de înhumație alături de cele de incinerație. Numărul relativ mare al mormintelor de înhumație față de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
39. Înhumat, descoperit la adâncimea de 0,35 m, distrus în cea mai mare parte de lucrările agricole. După dimensiunile oaselor și a craniului, care se păstrau mai bine, aparține unui copil. Din păcate, a fost distrus de către lucrători în timpul săpăturii. Nu s-a descoperit niciun fel de inventar. Orientarea probabilă este NNV-SSE. Mormântul nr. 40. Incinerat în urnă. Descoperit la adâncimea de 0,50 m (fundul urnei), fiind distrus de lucrările agricole. Se mai păstrează doar o mică parte din
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
partea de NV. Aceasta a doua necropolă a fost depistată în anul 1967, când au început și cercetările sistematice. În campania acestui an au fost trasate patru secțiuni perpendiculare pe buza terasei Siretului având dimensiuni diferite, legate de sistemul de săpături. În prima secțiune, notată cu SI, au fost descoperite șapte morminte, iar în cea de a doua, SII, de asemenea 7 morminte, în secțiunea III - (SIII) 24 de morminte și în SIV încă 12 morminte. Așadar, în campania anului 1967
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
morminte. Fiecare grup constituind o entitate care poate avea elemente atât din perioada de început a necropolei, cât și din cea de sfârșit. c12 - Concluzii Cea de a doua necropolă a dacilor liberi de la Săbăoani, cercetată în două campanii de săpături sistematice, cuprinde un număr de 149 de morminte de incinerație și de înhumație. Unul din aceste morminte, de incinerație, aparține epocii bronzului, celelalte au fost datate în sec. II-III d. Chr. Necropola se află la circa 400 m în partea
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
au fost descoperite opt pietricele - patru albe și patru negre, nefinisate; strachină cenușie, lucrată la roată, pastă fină, fundul inelar, buza evazată. În afară de aceste vase care au putut fi reconstituite s-au mai descoperit câteva fragmente ceramice, probabil antrenate de săpăturile efectuate pentru amenajarea gropii inițiale sau a celei pentru reînhumare, care provin de la două vase eneolitice; un vas borcan lucrat la mână și o cană lucrată la roată din sec. II-III d. Chr., precum și mai multe fragmente care provin de la
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
necropolă din sec. IV d. Chr.. Această necropolă, situată în partea sud-vestică a așezării „La Izlaz”, la marginea ei, deasupra celui mai puternic izvor din această zonă, de unde provine și denumirea „La Izvoare”, a fost cercetată în 10 campanii de săpături sistematice, din anii: 1966-1990-1997; 2003, prin 24 de secțiuni - SI - XXIII și XXVII. În prima secțiune - SI/1966 au fost descoperite două morminte de înhumație (M. 4 și 5), în a doua secțiune - SII/1990, s-au descoperit alte trei
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
vrând-nevrând, nu vor putea înfrunta veșnicia. Ca oricărui om simplu, le este frică de ceea ce nu vor scăpa, adică de moarte. Într un fel sau altul, ea îi va întâlni. Degeaba Ceaușescu nu mai circulă pe străzile unde se fac săpături în subteran, degeaba și-a baricadat străzile din jurul locuinței, degeaba a înțesat stăzile cu polițiști, degeaba le-a mărit salariile cu 20%, degeaba a cerut să i se facă un tunel subteran de la București la Snagov, blindat cu plumb (motiv
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
această tendință spre construcții uriașe, care necesită investiții de sute de milioane, cu o rentabilitate cel puțin îndoielnică, continuă. La Canalul Dunăre-Marea Neagră se vor relua lucrările la varianta Poarta Albă-Năvodari, pe vechiul traseu de tristă și tragică amintire, în săpăturile căruia s-au îngropat multe vieți de nevinovați, deținuți politici unde și eu am excavat multe sute de metri arși de pământ , a cărui construcție a fost, cândva, oprită ca nerentabilă. Se mai vorbește de o lucrare care să facă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
este cea la care se referă Soljenițîn în deschiderea Arhipelagului GULAG: o informație, apărută în revista "Priroda" ("Natura") a Academiei de Științe în 1949, despre descoperirea unor fosile de câteva zeci de milenii, făcută pe râul Kolîma, cu prilejul unor săpături. Însă tot inițiații pot să înțeleagă cine sunt "participanții la săpături" capabili să mănânce "pe loc, cu plăcere" triton smuls din gheață. " Adevărul este întotdeauna mai sfios, el tace în fața presiunii insolente a minciunii", spune Soljenițîn 13. Se formase un
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
o informație, apărută în revista "Priroda" ("Natura") a Academiei de Științe în 1949, despre descoperirea unor fosile de câteva zeci de milenii, făcută pe râul Kolîma, cu prilejul unor săpături. Însă tot inițiații pot să înțeleagă cine sunt "participanții la săpături" capabili să mănânce "pe loc, cu plăcere" triton smuls din gheață. " Adevărul este întotdeauna mai sfios, el tace în fața presiunii insolente a minciunii", spune Soljenițîn 13. Se formase un zid al minciunii în URSS, în prima jumătate a secolului al
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
un fond alb, mai alb ca zăpada, dinții albi, puternici, sănătoși, mîini butucănoase, voce dogită, era soția. Vîrsta în jur de 42 de ani. Păi cum, dom'le? întrebați domniile voastre. De ce mă întrebați pe mine, mă rog? Așteptați să fac săpături! Familia aceasta, pe numele său Camacho, avea patru din cei mai frumoși copii pe care Cel de Sus i-a adus pe lume. Dar eu tot nu pricepeam deloc, ce și cum, adică cum de s-au întorlocat și ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
grupate lângă perete sau suspendate în nișe și încadrate de oase lungi, se explică prin fapte geologice și prin comportamentul urșilor înșiși (op. Cit., pp. 31 sq.). Această critică a intenționalității "depozitelor" pare convingătoare, cu atât mai mult cu cât primele săpături din peșteri erau neglijente. Totuși, e surprinzător ca același tip de "depozit" să se regăsească în numeroase peșteri, în nișe plasate la mai mult de un metru înălțime. De altfel, Leroi-Gourhan recunoaște că "modificări făcute de om sunt probabile în
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de centimetri înălțime, sunt sculptate în piatră, în os sau în fildeș. Ele au fost numite, destul de impropriu, "Venus", cele mai celebre fiind "Vernis" din Lespuges, din Willendorf (Austria) și din Laussel (Dordogne)29. Totuși, grație mai cu seamă preciziei săpăturilor, cele mai instructive sunt piesele descoperite la Gagarino și Mezin, în Ucraina. Ele provin din niveluri ale locuințelor, prin urmare par să fie în relație cu religia casnică. La Gagarino s-au găsit, lângă pereții unei locuințe, șase figurine sculptate
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
puțin antichitatea vegeculturii și raporturile ei cu cerealicultura. Unii etnologi sunt înclinați să considere vegecultura mai veche decât cultura grânelor; alții, dimpotrivă, consideră că ea reprezintă o imitație sărăcită a agriculturii. Una din rarele indicații precise a fost furnizată de săpăturile efectuate în America de Sud. În câmpiile din Rancho Peludo, în Venezuela și Momii, în Columbia, vestigii ale unei culturi de manioc au fost descoperite sub nivelul culturii porumbului, ceea ce înseamnă antecedența vegeculturii 18. Recent, o nouă dovadă a vechimii vegeculturii a
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Jericho, pp. 53 sq., 84 sq. Vezi, de asemenea, Muller-Karpe, Handbuch, II, pp. 380-381; J. Cauvin, op. Cit., pp. 44 sq. Cea mai îndelungată revoluție: descoperirea agriculturii. Mezoliticul șl neoliticul Regăsim cultul craniilor la Teii Ramad (în Siria, lângă Damasc) unde săpăturile au scos la lumina zilei calote craniene cu fruntea vopsită în roșu și cu fața supramodelată 35. Tot din Siria (Teii Ramad și Byblos), mai exact la niveluri datând din mileniul al cincilea, provin câteva figurine antropomorfe din lut. Cea
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
toate religiile Orientului Apropiat antic. Totuși nu s-au găsit figurine masculine, în timp ce imagini ale zeiței abundă; întovărășită de porumbei, cu sâni exagerați, reprezentată de multe ori în poziție ghemuită, e greu să nu recunoaștem imaginea exemplară a Zeiței-Mame41. 35 Săpăturile lui H. Contenson, rezumate de J. Cauvin, op. Cit., pp. 59 sq. Și fig. 18. 36 Săpăturile lui H. Contenson (Teii Ramad) și M. Dunand (Byblos), rezumate de J. Cauvin, op. Cit., pp. 79 sq. Și iâg. 26, 28. 37 Vezi figurinele
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
abundă; întovărășită de porumbei, cu sâni exagerați, reprezentată de multe ori în poziție ghemuită, e greu să nu recunoaștem imaginea exemplară a Zeiței-Mame41. 35 Săpăturile lui H. Contenson, rezumate de J. Cauvin, op. Cit., pp. 59 sq. Și fig. 18. 36 Săpăturile lui H. Contenson (Teii Ramad) și M. Dunand (Byblos), rezumate de J. Cauvin, op. Cit., pp. 79 sq. Și iâg. 26, 28. 37 Vezi figurinele găsite la Munhata, Tel-Aviv și Shaar-Ha-Golan, reproduse de către J. Cauvin, fig. 29-30. 38 James Mellaart, fatal
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]