3,203 matches
-
cu piatră de râu, casele negustorilor evrei, oameni de treabă care dădeau pe datorie, erau văruite în alb, cu aceiași clopoței deasupra ușii. Ritmul bătăilor inimii i se acceleră fără voie. Se apropia de ulița care ducea la casa părintească. Salcâmii și stejarii cu frunze dese, gardurile, unele din piatră, scânduri sau nuiele împletite (ale celor mai sărmani), de mirare, erau la fel ca înainte, numai că păreau mai mici. *** Firesc, primele lui amintiri erau legate de casa părintească. De fapt
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
încadrand sub formă de semicerc localitățile din partea de SV a comunei. Pentru evitarea ecial elevii. VALEA OANEI, PAR OHIA COȘEȘTI, COMUNA IVĂNEȘTI, JUDEȚUL VASLUI este curățată de pictor Mihail Șeicărescu. fenomenelor s-a procedat la împădurirea lor cu plantații de salcâm sau brazi, acțiune la care au participat atât locuitorii comunei, dar în mod sp Privind in ansamblu, relieful comunei Ivănești se caracterizează prin următoarele forme: 1. Văi înguste și lungi formate asimetric pe firul pârâielor care le strabat; adaptate la
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
nuc (Carya Ovata). Nu lipsesc nici făgetele (Fagus grandifolia) sau pădurile de arțar (Acer saccharophorum, Acer negundo). În afara speciilor foarte întâlnite de stejar (Quercus alba, Q.rubra, Q.borealis), aceste păduri includ numeroase alte specii de arbori: platan (Platanus orientalis), salcâm (Robinia pseudacacia), arborele de lalea (Liriodendron tulipifera), magnolia (Magnolia acuminata). În sud apar specii de influență tropicală: chiparosul de mlaștină (Taxodium disthicum), unele specii de pini de nisip (Pinus rigida, P.palustris), chiar palmieri, bambuși. Fauna pădurilor de foioase nord-americane
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
care se Întîmplă zi de zi și oră de oră acolo unde natura evoluează În ritmurile ei pe cît de sincopate, tot pe atît de ferme. Schema Trebuia să aleg ceva semnificativ pentru chemarea de afară, am hotărît să folosesc salcîmii nforiți. O imagine puternică prin penetranța miresemei. La Început, m-a tentat ca În contrast să plec de la asistență ca public mai degrabă pasiv (cuvîntul pare să fi intrat În ultima vreme Într o derivă spre conotația englezească mai activă
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
a augmenta absența, mergea mai bine: cu totul absenți. Analiza finală Odată obținută forma finală, am constatat că, fără să urmăresc acest lucru, s-a conturat o opoziție fermă Între un gen de prezență incontestabilă, manifestă și autentică, aceea a salcîmilor Înfloriți, și aceea artificială, adesea silnică și de aceea extrem de ușor coruptibilă și oricînd convertibilă În contrariu, a ființei umane. În majoritatea ipostazelor În care se găsesc, oamenii sînt mai curînd Împinși de nevoie și nu de acea firească dorință
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
cumană (și tătară) intrate în română până la sfârșitul secolului 14, numite împrumuturi preosmanlii, și cuvintele mai recente, din turca osmanlie. Acestea din urmă au pătruns între secolele 15 și 17 și sunt, mai ales, nume de plante (dovleac, dud, pătlăgea, salcâm), animale (bursuc, catâr), termeni referitori la casă (dulap, odaie, saltea, tavan), la îmbrăcăminte (basma, ciorap) și la feluri de mâncare (ciorbă, sarma), la meserii (dulgher) și la comerț (amanet, cântar). Viața intelectuală a rămas străină de contactul secular cu turcii
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
în floare străluceau ca făclii aprinse. Cucul își trimitea chemarea de undeva, din fundul văii, o chemare asemănătoare, ori poate ecoul ei, răspundea din apropiere. Primăvara a venit cu zarzări și cireși înfloriți... Apoi, a înflorit liliacul, a înflorit și salcâmul... toate, toate după rânduiala lui Dumnezeu. La piciorul dâmbului, în poiană, la marginea pădurii, se înălța casa pădurarului. Acoperământul din draniță, pe care, de atâta vechime, a crescut mușchi verde, sclipea în bătaia asfințitului. Era o casă veche, bătrânească, moștenită
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
O pasăre zvâcni dintr-un tufar de cătină, fâlfâind aerul cu aripile într-un șuierat ascuțit, și se afundă în crâng. Tufișuri și hățișuri, clătinându-se de vietăți, mărginesc drumeagul până sus. De departe, acolo sus se vede pâlcul de salcâmi înalți... Acolo îi cimitirul. Satul viu... cu toții, trăiesc învecinați cu morții lor. Pe coasta dealului, un țăran își ară ogorul. În plug, boii cu spume sub jug și la gură, răsuflau adânc, sufereau... dar, trăgeau mai departe credincioși stăpânului, într-
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Fa Anucă, faaa...!“ Sus, în limpezimea cerului, un norișor alb însângerat pe margini, de soarele la asfințit, se mistuia văzând cu ochii. În văzduh se simți aerul proaspăt și răcoros al toamnei. La o aruncătură de băț, apare pâlcul de salcâmi înalți. Acolo‟i cimitirul. Satul, viu... cu toții trăiesc învecinați cu morții lor. Soarele de sus de pe cer, parcă nepăsător, privește trecerea lor, sus pe deal, ca ceva firesc pentru el, dar înfricoșător pentru om... Sultan rămase legat de unul din
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
i cimitirul. Satul, viu... cu toții trăiesc învecinați cu morții lor. Soarele de sus de pe cer, parcă nepăsător, privește trecerea lor, sus pe deal, ca ceva firesc pentru el, dar înfricoșător pentru om... Sultan rămase legat de unul din cei doi salcâmi înalți, care țineau loc de poartă. Anuca, urmată de Pârvu, intra în cimitir, cu bunul simț al țăranului, cu respectul românului pentru morți. În cimitir, vântul mângâia ierburile și frunzele salcâmilor înalți, cu foșnetul lor ca un cântec abia șoptit
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
om... Sultan rămase legat de unul din cei doi salcâmi înalți, care țineau loc de poartă. Anuca, urmată de Pârvu, intra în cimitir, cu bunul simț al țăranului, cu respectul românului pentru morți. În cimitir, vântul mângâia ierburile și frunzele salcâmilor înalți, cu foșnetul lor ca un cântec abia șoptit... abia auzit. E „lira frunzei de salcâm“, care cântă în șoaptă povestea celor adormiți aici... Cruci negre și putrede, unele culcate pe-o rână, apar printre ierburi înalte, printre crengi uscate
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Anuca, urmată de Pârvu, intra în cimitir, cu bunul simț al țăranului, cu respectul românului pentru morți. În cimitir, vântul mângâia ierburile și frunzele salcâmilor înalți, cu foșnetul lor ca un cântec abia șoptit... abia auzit. E „lira frunzei de salcâm“, care cântă în șoaptă povestea celor adormiți aici... Cruci negre și putrede, unele culcate pe-o rână, apar printre ierburi înalte, printre crengi uscate, verdeață și bălării. Acolo‟s străbunii satului... Acolo‟i o lume, care a fost... În jur
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Deși părea liniștită, în ochii ei lucea o văpaie de mistuire lăuntrică. Acolo, sub movilița de pământ, năpădită de bălării... acolo, își dormea somnul veșniciei mama ei. Prezența ei, pe acest pământ, a fost scurtă ca un fulger. Pâlcul de salcâmi se clătină în răstimpuri, încet-încet. O mare liniște curgea prin ea, ca un râu de câmpie. În genunchi, cu mâinile pe mormânt murmură...- Mamă, mamă, care mi-ai dat viață, sacrificându-ți-o pe a ta, aș vrea să mă
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
urmărea necontenit. Nu știa ce e moartea, dar când se gândea la ea îi era frică. Amintirea agoniei lui îi mai stăruia încă în minte. - Odihniți-vă în pace, mamăică și matale bunicule... Dumnezeu să vă aive în paza Sa !.. Salcâmii se clătinau încet-încet, fără vreo adiere de vânt... așa se clatină ei mereu... fără vânt. Anuca se întristă când se gândi la toate lucrurile astea; la mama ei, la bunicul ei, la mirosul acela de crizanteme, care devenise atât de
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
o piatră în oglinda apei liniștite. Plecă... plecă luând cu ea scânteia de viață care țâșnea din amintirea mamei și bunicului ei. Din poarta cimitirului, mai aruncă o privire tristă către mormintele înghițite de desișuri... După ce trecu de cei doi salcâmi, afară din cimitir, atunci simți cum aerul se schimbă brusc și cum i se topea greutatea pe care o avusese pe inimă; capul nu-i mai vâjâia... uitase de coșmar. Se îndepărtă... cu Sultan la pas. Își întoarse privirea. Cimitirul
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
noi ne continuăm drumul mai departe... Era o dimineață de SF Duminică, o zi de primăvară minunată. Era atât de frumos, și plăcut de-ți venea să oprești timpul în loc. Natura verde parcă ne îmbrățișa și ne binecuvânta. Peste tot salcâmi și liliacul înflorit. Păsările cântau de zor. Soarele răsărea și îți trimitea razele lui luminoase, parcă te mângâia. Toate parcă se întreceau unele pe altele ... Parcă erau un cor Ceresc. Toate parcă-L slăveau pe Creatorul Dumnezeu. Simți-am o
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
trimitea razele lui luminoase, parcă te mângâia. Toate parcă se întreceau unele pe altele ... Parcă erau un cor Ceresc. Toate parcă-L slăveau pe Creatorul Dumnezeu. Simți-am o bucurie de nedescris în inimă și în Suflet. Razele soarelui, parfumul salcâmilor și-a liliacului împreună cu cântatul păsărelelor ne făceau să fim fericiți și bucuroși. Nu găsesc cuvinte potrivite să pot reda aceste momente trăite, de neuitat. Eu nu sunt cu studii superioare să am cuvinte alese. Am IV clase primare și
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
propagandei. Depășeam unele grupulețe, eram depășiți de altele, înregistram automat livezi, lespezi albe, borne kilometrice, țigani cu femeile lor pitice după ei, când deodată Clara ne-a arătat niște pete de culoare fluorescentă în dreapta drumului, la capătul unei liziere de salcâmi. La început crezusem că erau italieni cu corturile, dar regiunea nu prea era căutată de turiști. Petele se vedeau tulbure, ca o flacără de nuanțe 55 schimbătoare sau cum vezi marea, de foarte departe, printre colți de stâncă. Predomina un
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
grăbit pasul ca să-i ajungă din urmă pe niște țipi de la Bălcescu cu chitarele-n spate, iar eu și Clara am luat-o peste câmp și am mers vreo sută de metri până la lizieră, de fapt o adevărată pădurice de salcâmi tineri. în spatele lor apăru un dâmb arcuit, probabil ridicat cine știe când ca însemn de hotar sau poate chiar ca mormânt. Ne-am urcat pe el și, de sus, am putut să vedem la picioarele noastre o uimitoare, feerică văioagă
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
cafenii îl răspândeau, ca minuscule paiete, pretutindeni. Asemenea fluturi stilizați desenasem în frize, în clasele mici, și străduindu-mă să-i colorez cu cele mai sclipitoare dintre cele douăzeci și patru de creioane colorate, frumos mirositoare, din trusa mea. Și păduricea de salcâmi părea acum mai largă și mai încîlcită. Cu părul încins de căldură, am traversat câmpul și am ajuns iarăși pe șosea. Ne-am întors spre tabără. Conacul, în încremenirea parcului dinainte, părea de sticlă. Am privit statuia din mijlocul heleșteului
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
La auzul acestor vorbe, toate gazele din împrejurimi se adunară și începură să se certe. O albinuță arțăgoasă spuse că vara e cel mai frumos și plăcut anotimp, deoarece atunci sunt cele mai frumoase și parfumate flori: de tei, de salcâm și multe alte flori. — Ba nu!!! Toamna e cel mai frumos anotimp, deoarece atunci se coc cele mai multe fructe și legume! spuse un viermișor micuț și încăpățânat. Creaturile se certară tare, mai tare și până la urmă au decis să voteze cine
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
Crede-mă, e înaltă cât cinci oameni unul deasupra celuilalt; eu am văzut-o. La mică distanță, cea de-a doua insuliță era acoperită de o îngrămădire de ruine cu neputință de înțeles, înăbușite într-o încâlceală de tufișuri și salcâmi. Crengile și rădăcinile se revărsau în apă. — Acesta era palatul ei particular, al lui Cleo, regina noastră, spuse bătrânul preot. Era o mare regină: glasul ei era fermecător, conversația inteligentă și ușoară. Cei care i-au văzut în zilele acelea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Îmi fi terminat studiile În 1975 și nu În 1974. Goana trenului accelerat, pe coridor un negru, având Într-o plasă un pește afumat și o lămâie, lumina verde a unui semafor, clănțănitul roților trecând peste macaze, oaia legată sub salcâm, singură, În poiana care despărțea calea ferată de pădure, lumina fâșâitoare a expresului venit din sens opus, pomii arzând de toamnă În amurg... Din crevasele Înghețate ale unei planete Îndepărtate, de sub grosimile de mii de kilometri ale acestor ghețuri veșnice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
ajunge cu tramvaiul 17 și 22. Pompierii sunt la Gara de Est. Pe strada Țepeș Vodă, la numărul zece, pe gard cresc zorele albastre. Îți place să le sugi. Au o zeamă dulce. Sunt la fel de gustoase ca și florile de salcâm. Multă lume face clătite cu flori de salcâm. După ce sugi nectarul zorelelor albastre, intri agale În curte. Nu este câine rău. Aici stă colegul tău Demeșco Liviu. Mama lui lucrează la fabrica de marmeladă și tatăl lui este tătar. Are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
la Gara de Est. Pe strada Țepeș Vodă, la numărul zece, pe gard cresc zorele albastre. Îți place să le sugi. Au o zeamă dulce. Sunt la fel de gustoase ca și florile de salcâm. Multă lume face clătite cu flori de salcâm. După ce sugi nectarul zorelelor albastre, intri agale În curte. Nu este câine rău. Aici stă colegul tău Demeșco Liviu. Mama lui lucrează la fabrica de marmeladă și tatăl lui este tătar. Are motocicletă IJ cu ataș. În ataș cară mălai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]