3,827 matches
-
arbori + arbuști: 2 tei + 3 molizi + 5 simforicarpos, 3 tei + 2 molizi + 5 spirea, 1 mesteacăn + 2 tei + 5 forsiția. Grupări compacte: 3 molizi, 5 fagi, etc. Grupări transparente: 2 pini + 1 mesteacăn, 2 sălcii + 3 frasini. Grupări “lirice”: 2 sălcii pletoase + 1 anin alb, 1 mesteacăn + 2 frasini pletoși. Grupări “monumentale”: 3 stejari, 3 platani, 3 brazi, 3 exemplare de tuia gigantică. Grupări “pitorești”: 2 pini + 1 tei, etc. Pâlcurile sunt grupări mai mari de arbori și arbuști și se
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
rupeau picioarele între lostopenele, răsucite în sus ca niște farfurii uriașe, chiar și acolo unde fusese apă, pe fundurile iazurilor. Pe Zeletin era numai nisip alb iar pe albia Bârladului mai erau din loc în loc ochiuri de apă sub umbra sălciilor. Animalele erau costelive și răgeau de foame și sete, iar în păduri se strângeau frunzele verzi pentru a fi uscate și date la oi, capre sau vaci. Caii mureau pe câmpuri. Săteni și târgoveți bejeneau prin Ardeal sau Oltenia, unii
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Acestea au rămas astăzi doar o amintire, deoarece unul dintre scopurile colectivizării agriculturii a fost uniformizarea terenului prin distrugerea sistematică a pădurilor. Totodată au dispărut păduricile de salcâmi (a lui Gheorghe Coca, Toader Capraru, ș.a.) și o bună parte din sălciile din lunca Berheciului, acestea fiind înlocuite doar prin plantările antieroziune de la Tarnița, Taula și Valea Iepei. În evul mediu, pământurile de la Oncești țineau din zare în zare, cuprinzând, deopotrivă, păduri, teren arabil, imaș, luncă și fânaț. Odată cu înmulțirea membrilor familiilor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pumnalul dacic „sica”. Cosorul a fost înlocuit de foarfecele cu rac care se folosește și astăzi. Pentru înfigerea în pământ a aracilor de vie, se folosește „chitonogul”, urmașul țărușului primitiv de plantat. Legatul viței de vie se face cu „mlajă” (salcie) tăiată din luncă. Uneltele folosite se confecționau în fiecare gospodărie: mustuitorul, coșărcile sau sacii de vie. Dogarii confecționau călcători, căzi, ciubăre, butoaie și putinici. Ciubărul era prins cu un „căluș” de lemn de mijlocul unui drug și se purta pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pentru albine, denumită urdiniș. În felul acesta, stupul era gata să primească roiul. Acest adăpost a primit denumirea de stup, cuvânt care în limba latină însemna butuc sau trunchi de copac, cuvânt sinonim cu știubei - trunchi de plop sau de salcie. Tot stupi s-au numit și cei confecționați din împletituri de răchită sau din curpeni de viță sălbatică. Aceștia erau construiți sub forma unor coșuri țuguiate, largi în partea de jos și adunate în partea de sus, sub formă de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
satelor, constituind un loc de refugiu în perioadele zbuciumate din istoria neamului. Unii termeni din domeniul silvic sunt de origine dacică (copac, codru, gorun), slavă (stejar, crâng, gârniță 1), dar mai ales de origine latină (fag, frasin, tei, carpen, plop, salcie, ulm). Din aceste cuvinte au derivat numeroase nume proprii, ca de pildă: Păduraru, Plopeanu, Ulmeanu sau Stejar, cândva întâlnite frecvent și prin comuna noastră. PĂDUREA. În copilărie, destinul m-a purtat în localitatea unde părinții mei încercau să ia viața
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
devenit o zonă arabilă cu producții modeste. Din punct de vedere floristic, lunca este, (de fapt, a fost) mult mai bogată. Datorită umidității mari a solului, în imediata apropiere a albiei râului se dezvoltă o vegetație arborescentă, de esență moale: salcia (Salix alba), răchita (Salix fragilis) și plopul (Papulus alba, Papulus vigru), cătina roșie (Tamarix ramasissima) - înainte de desțelenirea luncii era răspândită pe suprafețe mari, cătina albă mare (Hippaphae rihamnvides), cu dosul frunzei argintiu și cu fructe portocalii toamna, și măceșul (Rosa
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care se spune că sug „sângele rău”). Din punct de vedere floristic, lunca este, (de fapt, a fost) mult mai bogată. Datorită umidității mari a solului, în imediata apropiere a albiei râului se dezvoltă o vegetație arborescentă, de esență moale: salcia (Salix alba), răchita (Salix fragilis) și plopul (Papulus alba, Papulus vigru), cătina roșie (Tamarix ramasissima) - înainte de desțelenirea luncii era răspândită pe suprafețe mari, cătina albă mare (Hippaphae rihamnvides), cu dosul frunzei argintiu și cu fructe portocalii toamna, și măceșul (Rosa
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se arată dimineața, porumbul semănat întâi va fi frumos. Duminica Floriilor ce precede Paștele, este începutul săptămânii mari și ne amintește de intrarea Mântuitorului în Ierusalim, este ziua ce desparte anii trecerii pământești ai Domnului de ultima săptămână de viață. Salcia (iova) este sfințită la biserică, și pusă la icoane. Este păzitoare de rele și un leac împotriva bolilor - credincioșii se încing cu iovă sfințită să nu- i doară șalele. Copii sunt atinși cu crenguța de salcie ca să crească și să
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ultima săptămână de viață. Salcia (iova) este sfințită la biserică, și pusă la icoane. Este păzitoare de rele și un leac împotriva bolilor - credincioșii se încing cu iovă sfințită să nu- i doară șalele. Copii sunt atinși cu crenguța de salcie ca să crească și să înflorească precum salcia. Când e furtună, pentru a feri casa de trăsnete, se aruncă în foc mâțișori de salcie. Legenda spune că Maica Domnului, auzind că Iisus era răstignit pe cruce, a încălțat opinci, a luat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sfințită la biserică, și pusă la icoane. Este păzitoare de rele și un leac împotriva bolilor - credincioșii se încing cu iovă sfințită să nu- i doară șalele. Copii sunt atinși cu crenguța de salcie ca să crească și să înflorească precum salcia. Când e furtună, pentru a feri casa de trăsnete, se aruncă în foc mâțișori de salcie. Legenda spune că Maica Domnului, auzind că Iisus era răstignit pe cruce, a încălțat opinci, a luat un toiag de oțel și a plecat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
credincioșii se încing cu iovă sfințită să nu- i doară șalele. Copii sunt atinși cu crenguța de salcie ca să crească și să înflorească precum salcia. Când e furtună, pentru a feri casa de trăsnete, se aruncă în foc mâțișori de salcie. Legenda spune că Maica Domnului, auzind că Iisus era răstignit pe cruce, a încălțat opinci, a luat un toiag de oțel și a plecat să-l găsească. În drum s-a întâlnit cu o broască ce a întrebat-o de ce
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și frumușei cu ochii bășicăței” pe care i-a omorât un car și tot nu plânge atât de tare. Maica Domnului a binecuvântat-o și a plecat mai departe. A ajuns la o apă pe malul căreia se afla o salcie pe care a rugat-o să se facă punte. Salcia i-a ascultat ruga, iar Maica Domnului, trecând peste ea, a binecuvântat-o să nu se facă din ea cărbuni, ci să fie dusă în fiecare an la biserică. Cea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
un car și tot nu plânge atât de tare. Maica Domnului a binecuvântat-o și a plecat mai departe. A ajuns la o apă pe malul căreia se afla o salcie pe care a rugat-o să se facă punte. Salcia i-a ascultat ruga, iar Maica Domnului, trecând peste ea, a binecuvântat-o să nu se facă din ea cărbuni, ci să fie dusă în fiecare an la biserică. Cea mai importantă sărbătoare a primăverii este Paștele. Săptămâna premergătoare acestei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
galerii, și-au găsit și ele un toponimLa Vulpăria lui Roșu. La Budăi și La Izvoare indică locuri cu surse de apă. Vegetația predominantă dintr-un anumit loc a reprezentat o sursa de inspirație pentru toponime cu ar fi: Valea Sălcii, La Nuci, În Rugărie. Toponimul „Colinele Tutovei” derivă de la Tutova, cu sensul de lent, leneș (în limba bulgară cuvântul „tutav’’ semnifică ceva lent, indolent, leneș), ceea ce se potrivește cu aspectul domol al Colinelor Tutovei. Trecutului îndepărtat aparțin toponimele de inspirație
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
iluzia. Și așa, exact când e pe punctul de a ierta, Andrei găsește în cutia de poștă o scrisoare de la amantul nenorocit, care-i taie elanul. Îl încearcă din nou gândul sinuciderii și are premoniția morții iubitei duplicitare, proiectată în salcia de lângă lac (elementele cadrului natural rămân neschimbate), copacul lăsând impresia unei femei "cu părul răsfirat peste oglinda apei" (în alt loc, sufletul e comparat cu o salcie ce-și scutură frunzele în undă). Și fiindcă tot s-a ivit prilejul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
încearcă din nou gândul sinuciderii și are premoniția morții iubitei duplicitare, proiectată în salcia de lângă lac (elementele cadrului natural rămân neschimbate), copacul lăsând impresia unei femei "cu părul răsfirat peste oglinda apei" (în alt loc, sufletul e comparat cu o salcie ce-și scutură frunzele în undă). Și fiindcă tot s-a ivit prilejul, trebuie subliniat faptul că recurența analogiilor dintre starea sufletească a personajelor și peisaj nu indică, așa cum s-a spus, o influență romantică 173, chiar dacă natura se ipostaziază
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
totuși mai ales de către europeni. Localnicii prepară o varietate de băuturi răcoritoare din migdale, semințe de pepene, dovleci, castraveți și altele, la care se adaugă arkh-e-gulab, arkh-e-keora și bedemusk, adică apă de trandafiri distilată, pandanus dulce parfumat și flori de salcie egipteană. Folosesc, de asemenea, un sirop făcut din boabe de Grewia asiatica; un sirop de oțet aromat cu mentă; lapte bătut; lapte și apă; precum și lapte prins cu sare și apă. Cei care Își pot permite prețul răcirii artificiale a
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Geniul pustiu” este o impietate față de Eminescu și o mistificare a publicului.” (G. Ibrăileanu) • pronume relative (întrebuințate și adjectival): „Să blesteme pe-oricine de mine-o avea milă, Să binecuvânteze pe cel ce mă împilă.” (M. Eminescu) „Stau ca-ntre sălcii, noaptea, călătorul, / Și nu știu cine-i binefăcătorul.” (T. Arghezi) „În zadar mai cauți în ce-ai vrea să crezi.” (L. Blaga) • adverbe relative: „Acolo, bob de nisip în nisipul dintre pământ și cer, am simțit cum se infiltrează în mine, din
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
săpând malul nisipos." Apare atitudinea estetică fericindu-se într-o soluție care nu îndepărtează misterul și permite tranziția prin realul dogmatic al imaginarului și al posibilului imaginar în contextul unui real plauzibil. Creația se bazează pe acest context: Când o salcie pletoasă lin pe baltă se coboară,/ Când o mreană saltă-n aer dup'o viespe sprinteioară/ Când sălbaticele raze se abat din zborul lor,/ Bătând apa-ntunecată de un nour trecător", totul e ca în artele plastice. Vasile Alecsandri este
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
în ascensiune, când „Nori străbătea o umbră de argint”. Metalul alb prezidează în egală măsură elementul acvatic, argint fluid, invocarea acestuia având loc în spațiul pădurii. Pregătind, prin urmare, fluxul apelor, luna aruncă „dungi de-argint în verzii codri”, iar sălcii „argintoase tremur sinte peste râu. Argint e pe ape și aur în aer”, versul magic din Mortua est conjugă cele două elemente, argint și apă, congenere în imaginația alchimiștilor dar și a lui Eminescu. Episodul oniric al Greciei, ca și
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
1958; Cei care rămân singuri, București, 1959; O să fie nuntă mare, București, 1959; Vlaicu și feciorii lui, București, 1959; Nunta Ilonei, București, 1960; Primăvara pe Târnave, I-II, București, 1960-1963; Întâmplare de la târg, București, 1962; Limpezire, București, 1962; Pădurea de sălcii, București, 1963; Făgăduielile, București, 1964; Teatru, București, 1964; O călătorie ciudată, București, 1965; Drumul izvoarelor, București, 1965; Album de familie, București, 1967; Colocviu sentimental, București, 1967; Ce aduc zorile, București, 1968; După prăpăd, București, 1968; Lumea începe cu mine, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
căpistere (vase de frământat aluatul), molde (vase pentru must), postăvi (vase de cules fructe), coveți de pâine, teici (troace pentru hrănitul porcilor), leagăne suspendate pentru copii. - lingurăritul - lingurarii, care confecționează linguri, lingurițe, cupe, linguroaie, polonice, În lemn de esență moale (salcie, tei, plop negru), dar și În: paltin, frasin, arin alb, prun, prun, cireș și păr. - fusăritul - fusarii, meșteri În confecționarea fuselor. Etapele de lucru sunt: scurtarea și despicarea lemnului În fâșii, uscarea lemnelor În uscătoare, cioplirea cu barda, strunjirea cu
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
barda, strunjirea cu gruica la strungul cu sfoară. - lădăritul - lădarii, specializați În mobilier (mese, scaune, dulapuri, lăzi de zestre, lăcrițe și tronuri); - co(r)fari, care Împletesc co(r)fe sau coșuri din nuiele de alun, de răchită sau de salcie. Cofarii Înainte de a Începe Împletitul propriu-zis, călesc la foc lemnul de alun, apoi Îl taie În fâșii groase cu cuțitul-șine. Rudarii lucrează și furci de tors simple sau cu forme simbolice (cu aripi, cu coarne, cu măr/roată, simboluri ale
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
cunoștințele ! 1. Care sunt meseriile legate de prelucrarea lemnului precticate de rromi ? 2. Care sunt principalele unelte folosite În prelucrarea lemnului ? Știați că? - Sunt două feluri de rudari-blidari: - unii ”de fag, de frasin și cireș” ; - iar alții ”de plop și salcie”. - Salcia este un lemn mai "domnos", adică mai plin cu puterea lui Dumnezeu. Rudarii cred și azi despre salcie că este lemn sfânt! Salcia e pomul miraculos care și-a plecat crengile ca să poată trece Maica Domnului plângând să-și
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]