KorAP: Find »[drukola/base=samurai & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...81 82 83 ...96 >

2,377 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677

ieșiseră afară din oficiul de gardă se opriseră în loc și se uitau la ei bănuitori. Unul dintre ei strigă: — Oh! Omul o rupse dintr-o dată la fugă înspre ei împrăștiind nisipul de pe plajă. — V-ați întors acasă? Le strânse mâinile samuraiului și lui Nishi și pentru un timp nu le mai dădu drumul. V-ați întors acasă? Slujbașii nu fuseseră înștiințați deloc de întoarcerea solilor. Pesemne că în Japonia nu ajunsese scrisoarea pe care o trimiseseră prin Macao de la Luzon unde

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
lor neașteptată și nu știau ce să facă. Față de ziua plecării lor fastuoase, acum totul era liniștit. Japonezii erau întâmpinați doar de slujbași, de copiii care se uitau la ei din depărtare și de clipocitul valurilor ce spălau leneșe plaja. Samuraiul își îndreptă privirea înspre mare, unde în ziua aceea plutise ca o fortăreață galionul pe care se urcaseră ei. Acum, pe locul acela se întindea doar oglinda lină a mării. Pe plajă fuseseră oprite luntrie înțesate cu desagi și peste

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
din toate acestea. Însoțiți de slujbași, se îndreptară către templul unde înnoptaseră înainte de plecare. Nimic nu se schimbase. Egumenul templului își aminti de ei și îi conduse într-o cameră. Când dădu cu ochii de rogojinile cărămizii, arse de soare, samuraiul se gândi brusc la Tanaka Tarozaemon. Pe acele rogojini își petrecuseră noaptea el și Nishi împreună cu Tanaka și Matsuki. Nici Tanaka și nici Matsuki nu mai erau aici. Mormântul vrednic de milă al lui Tanaka în crângul din Veracruz. Aduseseră

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
și nici Matsuki nu mai erau aici. Mormântul vrednic de milă al lui Tanaka în crângul din Veracruz. Aduseseră cu ei în Japonia câteva rămășițe din părul și din unghiile sale. Slujbașii intrau și ieșeau din camera lor cu rândul. Samuraiul și Nishi n-aveau răgaz să-și tragă sufletul. Un mesager plecase deja din Tsukinoura pe un cal iute ca să înștiințeze Sfatul Bătrânilor de sosirea lor. La porunca venită din partea Sfatului, samuraiul și Nishi erau gata să plece către castel

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
intrau și ieșeau din camera lor cu rândul. Samuraiul și Nishi n-aveau răgaz să-și tragă sufletul. Un mesager plecase deja din Tsukinoura pe un cal iute ca să înștiințeze Sfatul Bătrânilor de sosirea lor. La porunca venită din partea Sfatului, samuraiul și Nishi erau gata să plece către castel chiar și a doua zi. Le fusese dor de tot. Mirosul camerelor japoneze, lucrurile din încăpere, măsuța joasă pe care le fusese adusă mâncarea - toate acestea erau obiecte japoneze pe care le

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
se întorseseră în Japonia cu un vas străin. — Și senior Matsuki? Slujbașul încuviință din cap. Le spuse că Matsuki fusese numit ajutor de sfetnic în Sfatul Bătrânilor. Era o mare onoare pentru un ostaș să facă parte din Sfatul Bătrânilor. Samuraiul ar fi vrut să întrebe ce era cu oprirea credinței creștine și dacă senior Shiraishi care îi trimisese pe ei în Nueva España mai avea putere în Sfatul Bătrânilor. Cu toate că aceste întrebări le stăteau pe buze, nici samuraiul și nici

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
Sfatul Bătrânilor. Samuraiul ar fi vrut să întrebe ce era cu oprirea credinței creștine și dacă senior Shiraishi care îi trimisese pe ei în Nueva España mai avea putere în Sfatul Bătrânilor. Cu toate că aceste întrebări le stăteau pe buze, nici samuraiul și nici Nishi nu le rostiră. Aveau o presimțire neagră că era mai bine să ocolească subiectul. Nici egumenul și nici slujbașii nu le povestiră nimic despre acest lucru. Se lăsă noaptea. Samuraiul își întinse capul pe pernă alături de Nishi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
aceste întrebări le stăteau pe buze, nici samuraiul și nici Nishi nu le rostiră. Aveau o presimțire neagră că era mai bine să ocolească subiectul. Nici egumenul și nici slujbașii nu le povestiră nimic despre acest lucru. Se lăsă noaptea. Samuraiul își întinse capul pe pernă alături de Nishi, dar nu putu să adoarmă, pesemne din pricină că era tulburat. Se auzea doar tumultul valurilor în depărtare. Era prima noapte petrecută în Japonia după patru ani. La gândul acesta, samuraiul văzu limpede în fața ochilor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
lucru. Se lăsă noaptea. Samuraiul își întinse capul pe pernă alături de Nishi, dar nu putu să adoarmă, pesemne din pricină că era tulburat. Se auzea doar tumultul valurilor în depărtare. Era prima noapte petrecută în Japonia după patru ani. La gândul acesta, samuraiul văzu limpede în fața ochilor cum avea să arate valea sa peste cinci-șase zile când se va întoarce el. Chipul zbârcit și poate brăzdat de lacrimi al unchiului, chipul lui Riku sorbindu-l din priviri în tăcere, chipul copiilor sărindu-i

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
Vă scriu pe fugă. Am ajuns la Tsukinoura. Toate sunt bune. De îndată ce ne isprăvim treaba o să mă întorc iute, iute. V-aș scrie mai multe, dar...” Nishi se întoarse în așternut, pesemne că nu putea nici el să adoarmă. Când samuraiul tuși ușor, Nishi zise în șoaptă: — Încă... nu-mi vine să cred că suntem acasă. — Nici mie, scăpă samuraiul un oftat. A doua zi după-amiază mesagerul se întoarse cu porunci de la Sfatul Bătrânilor. Așezați cum se cuvine, cei doi ascultau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
iute. V-aș scrie mai multe, dar...” Nishi se întoarse în așternut, pesemne că nu putea nici el să adoarmă. Când samuraiul tuși ușor, Nishi zise în șoaptă: — Încă... nu-mi vine să cred că suntem acasă. — Nici mie, scăpă samuraiul un oftat. A doua zi după-amiază mesagerul se întoarse cu porunci de la Sfatul Bătrânilor. Așezați cum se cuvine, cei doi ascultau poruncile Sfatului. Slujbașul le zise că li se poruncea să aștepte la Tsukinoura venirea oamenilor de seamă din Sfatul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
se poruncea să aștepte la Tsukinoura venirea oamenilor de seamă din Sfatul Bătrânilor și că în tot acest timp nu aveau voie nici să se întâlnească și nici să ia legătura cu familiile lor. — Cine a poruncit toate acestea? întrebă samuraiul puțin schimbat la față. — Senior Tsumura Kageyasu. Senior Tsumura era unul dintre oamenii de seamă din Sfatul Bătrânilor ca și senior Shiraishi, senior Ayugai sau senior Watari. Dacă senior Tsumura le poruncise, n-aveau încotro și trebuiau să se supună

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
să nu mai intre în vorbă cu ei. Parcă am fi întemnițați, nu? zise Nishi uitându-se afară din cerdac cu o umbră de furie în priviri. Simțea că slujbașii îi păzeau oarecum. Stând în camera scăldată de lumina amurgului, samuraiul putea să-și închipuie vag de ce erau tratați în asemenea fel. Poate pentru că nu-și îndepliniseră însărcinarea de soli? Dar ei nu-și îndepliniseră însărcinarea pentru că era cu neputință să și-o îndeplinească. Dacă le-ar fi ascultat povestea, fără

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
dimineața cele de-a treia zile, unul dintre slujbașii care nu se mai arătaseră deloc la față intră în camera lor valvârtej și le spuse: — Senior Tsumura ne face onoarea de a trece astăzi pe aici. În după amiaza aceea, samuraiul și Nishi, fiecare cu supușii lui, se înșiruiră în fața templului așteptând alaiul seniorului Tsumura. Curând se auziră nechezături de cai și pași de oameni urcând povârnișul ce ducea de pe plajă până la templu, iar apoi se zăriră pălăriile de paie ale

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
templului așteptând alaiul seniorului Tsumura. Curând se auziră nechezături de cai și pași de oameni urcând povârnișul ce ducea de pe plajă până la templu, iar apoi se zăriră pălăriile de paie ale seniorului Tsumura și ale celor cinci-șase însoțitori ai săi. Samuraiul și Nishi își plecară capetele, dar oamenii de vază trecură pe lângă ei fără o vorbă și intrară în templu. După aceea au fost puși să aștepte vreme îndelungată. Pesemne că înăuntru senior Tsumura asculta din nou în amănunt cum sosiseră

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
întrebări. Când intrară în încăperea unde senior Tsumura stătea așezat pe locul de onoare, înaltul oficial își aținti privirile asupra lor. Călită în numeroase bătălii, strălucirea din ochii lui era tăioasă și pătrunzătoare. Lângă el stăteau trei însoțitori. Printre aceștia, samuraiul descoperi chipul uscățiv al lui Matsuki Chūsaku de care se despărțiseră în Mexico. Din cine știe ce pricină, Matsuki însă ocolea privirea plină de uimire a samuraiului și stătea cu fața înspre cerdac. — Ați făcut drum lung și istovitor. Pesemne că abia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
strălucirea din ochii lui era tăioasă și pătrunzătoare. Lângă el stăteau trei însoțitori. Printre aceștia, samuraiul descoperi chipul uscățiv al lui Matsuki Chūsaku de care se despărțiseră în Mexico. Din cine știe ce pricină, Matsuki însă ocolea privirea plină de uimire a samuraiului și stătea cu fața înspre cerdac. — Ați făcut drum lung și istovitor. Pesemne că abia așteptați să vă întoarceți la casele voastre, începu senior Tsumura exprimându-și recunoștința față de cei doi. Însă, din porunca Măriei Sale, de anul trecut încoace toți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
la niște întrebări. Înțelegeți că fac acest lucru pentru că așa îmi cere datoria. Apoi senior Tsumura îi întrebă mai întâi de ce vasul cu care veniseră sosise de-a dreptul la Tsukinoura fără să treacă nici prin Nagasaki, nici prin Sakai. Samuraiul răspunse că vasul își lăsase încărcătura pe o insulă chineză numită Taiwan și își urmase drumul către miazănoapte pentru ca apoi să se întoarcă în Nueva España. Senior Tsumura întrebă după aceea dacă nu cumva pe vas fusese cineva care să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
Nueva España. Senior Tsumura întrebă după aceea dacă nu cumva pe vas fusese cineva care să aducă a misionar sau călugăr și dacă nu existaseră semne ca pe drum să se fi furișat cineva în Japonia. — Nu, Măria Ta. Încet-încet, samuraiul simți din vocea și din chipurile neînduplecate ale oamenilor de vază cât de aspre erau măsurile împotriva credinței creștine statornicite pe aceste domenii în timpul îndelungat cât fusese el plecat. Începu să se frământe întrebându-se dacă trebuia sau nu să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
el și Nishi se creștinaseră în Spania. Ce s-a întâmplat cu Velasco? — Ne-am luat rămas bun la Manila. Ce făcea Velasco la Manila? stărui senior Tsumura asupra lui Velasco. A zis că se va mai întoarce în Japonia? Samuraiul clătină din cap cu tărie. Își amintea limpede ce-i mărturisise Velasco în Mexico și în Manila, dar socoti că nu trebuia să vorbească despre acest lucru acum. — Domeniul nostru nu mai are trebuință de Velasco. Edo a oprit venerarea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
Domeniul nostru nu mai are trebuință de Velasco. Edo a oprit venerarea credinței creștine pe tot cuprinsul Japoniei. Stăpânul nu mai îngăduie nici el celor care răspândesc învățăturile creștine să intre pe domeniul său. Dintre aceștia face parte și Velasco. Samuraiul simți cum îi apăreau pe frunte broboane de sudoare. Simți, de asemenea, cum îi tremurau genunchii lui Nishi care stătea așezat lângă el. — Printre supușii voștri e vreunul care s-a creștinat? — Nu. Glasul samuraiului era gâtuit. — Așa să fie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
aceștia face parte și Velasco. Samuraiul simți cum îi apăreau pe frunte broboane de sudoare. Simți, de asemenea, cum îi tremurau genunchii lui Nishi care stătea așezat lângă el. — Printre supușii voștri e vreunul care s-a creștinat? — Nu. Glasul samuraiului era gâtuit. — Așa să fie oare? Cu privirile ațintite în pământ, samuraiul tăcu. — De ajuns! zise seniorul Tsumura zâmbind pentru prima dată. Negustorii care au călătorit împreună cu voi ne-au spus că s-au creștinat acolo, dar fiindcă s-au

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
broboane de sudoare. Simți, de asemenea, cum îi tremurau genunchii lui Nishi care stătea așezat lângă el. — Printre supușii voștri e vreunul care s-a creștinat? — Nu. Glasul samuraiului era gâtuit. — Așa să fie oare? Cu privirile ațintite în pământ, samuraiul tăcu. — De ajuns! zise seniorul Tsumura zâmbind pentru prima dată. Negustorii care au călătorit împreună cu voi ne-au spus că s-au creștinat acolo, dar fiindcă s-au folosit de acest lucru doar ca de un mijloc pentru a dobândi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
au spus că s-au creștinat acolo, dar fiindcă s-au folosit de acest lucru doar ca de un mijloc pentru a dobândi câștig din negoț, i-am iertat după ce au jurat în scris că se dezic. Dar voi sunteți samurai. De aceea am fost îngrijorat mai cu seamă de acest lucru. Samuraiul simți privirea sfredelitoare a lui Matsuki de lângă seniorul Tsumura. Își aduse aminte cu durere de cuvintele pe care i le spusese acesta când au plecat din Mexico. Însă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
de acest lucru doar ca de un mijloc pentru a dobândi câștig din negoț, i-am iertat după ce au jurat în scris că se dezic. Dar voi sunteți samurai. De aceea am fost îngrijorat mai cu seamă de acest lucru. Samuraiul simți privirea sfredelitoare a lui Matsuki de lângă seniorul Tsumura. Își aduse aminte cu durere de cuvintele pe care i le spusese acesta când au plecat din Mexico. Însă, Matsuki se uita în altă parte, la fel ca și mai înainte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]