2,312 matches
-
și iubitor al luxului și al bunurilor lumești în general. Îi plăceau jocurile de cărți și coridele, fiind chiar criticat uneori că nu respectă normele de conduită ale unui reprezentant al clerului. În epoca sa era considerat un maestru al satirei, chiar dacă n-a ajuns la extremele expresioniste ale lui Quevedo sau la nuanțele obscure ale lui Juan de Tassis y Peralta, conte de Villamediana, care i-a fost prieten și unul din cei mai buni discipoli. Góngora a murit în urma
Luis de Góngora y Argote () [Corola-website/Science/307855_a_309184]
-
lui "Don Quijote" apar, în 1613, „"Nuvelele exemplare"”. E vorba de o grupare de douăsprezece narațiuni scurte, unele dintre el compuse cu mulți ani înainte, ce dau dovadă de multă originalitate. În ele autorul explorează diferite formule narative, cum ar fi satira lucianescă („"Colocviul câinilor"”), nuvela picarescă („"Rinconete și Cortadillo"”), miscelaneul („"El licenciado vidriera"”) nuvela bizantină („"Spaniola englezoaică"”, „"Amantul liberal"”) sau chiar nuvela polițistă („"Forța sângelui"”). Pentru dintre ele, cum ar fi „"El celoso extremeño"” („Gelosul din Extremadura”), s-a păstrat o
Miguel de Cervantes () [Corola-website/Science/307858_a_309187]
-
lui Cervantes"”. Miguel de Cervantes a cultivat într-un stil original speciile narative obișnuite în a doua jumătate a secolului al XVI-lea : nuvela bizantină, nuvela pastorală, nuvela picarescă, nuvela „"morisca"” (în care se idealizează relațiile dintre mauri și creștini), satira lucianescă și miscelaneul. A reînnoit specia denumită „"novela"”, care însemna atunci o povestire scurtă, bazată nu pe retorică, ci pe studiul psihologic. În ordine cronologică : La Galatea „La Galatea” este primul roman al lui Cervantes, datând din 1585. Face parte
Miguel de Cervantes () [Corola-website/Science/307858_a_309187]
-
fost, fiind membru activ al primei formații. A lansat mai multe piese de rock alternativ prin casă să de discuri, Tempo Music, si este un critic al radioului comercial românesc. Pe langă activitatea de la "Divertis", unde a abordat în special satiră politică, a mai jucat în filme de lung metraj precum O vară de neuitat - în regia lui Lucian Pintilie și în Occident - regizor Cristian Mungiu. A mai jucat în mai multe piese de teatru, precum "Take, Ianke și Cadîr", asigurând
Ioan Gyuri Pascu () [Corola-website/Science/308449_a_309778]
-
Universitatea Cluj. În 1986, în timp ce "Ars Amatoria" era în turneu prin București cu o adaptare a uneia din piesele lui Ion Luca Caragiale, Păscu s-a întâlnit și împrietenit cu membrii grupului studențesc de comedie "Divertis", care dădea reprezentații de satiră politică subtilă împotriva regimului comunist impus de Nicolae Ceaușescu. Păscu a fost un fan al lui "Divertis" încă din 1982 de care își amintea că, „...după spectacol m-am întâlnit cu băieții de la Divertis. Le-a plăcut de mine, mi-
Ioan Gyuri Pascu () [Corola-website/Science/308449_a_309778]
-
s-a întors la "Land of Jokes", seria de comedie produsă de o jumătate a distribuției de la "Divertis" pentru Pro TV, unde a jucat rolul lui "Nemuriciul" (inspirat din ""). Întoarcerea să a amplificat conflictul cu Toni Grecu, care producea o satiră politică pentru același post TV. În iunie 2011, Păscu și restul echipei "Land of Jokes" a anunțat despărțirea definitivă de "Divertis", ajungând la finalul contractului cu Pro TV. Într-un interviu dat în "Adevărul", comedienii au afirmat că își caută
Ioan Gyuri Pascu () [Corola-website/Science/308449_a_309778]
-
printre arabii beduini, conform vechiului obicei. La Kufa îl întâlnește pe poetul Waliba ibn al-Hubab, primul maestru care îl inițiază în arta poeziei. La scurt timp a câștigat marea faima de poet care excelează în poezia de dragoste "ghazal" , în satiră și în "mujun"- descrieri pline de umor, indecente sau chestiuni obscene. Umorul și ironia l-au transformat în figura favorita in poveștile populare din lumea arabă, ăn care juca rolul bufonului curții. Temele preferate ale lui Abu Nuwas erau vinul
Abu Nuwas () [Corola-website/Science/302341_a_303670]
-
că ar fi murit în anul 813, la scurt timp după uciderea califului Al-Amin. Se spune că ar fi murit din cauza unei boli, însă există și o variantă conform căreia ar fi fost otrăvit de familia persană Nawbakht, din cauza unei satire la adresa membrilor familiei. Filologi medievali au declarat ca au existat trei mari poeți din Yemen: Imru’ al-Qays, Hassan ibn Thabit și Abu Nuwas. Ca formă, poeziile lui Abu Nuwas continuă tradiția literară arabă prin metrica rigidă și monorimă. În schimb
Abu Nuwas () [Corola-website/Science/302341_a_303670]
-
omorî în chinuri groaznice. Aflând de crima pe care o săvârșise ea se omoară. Actul său necugetat este însă pornit din cea mai curată iubire, Deianira fiind bună, duioasă, umană, neurmărind altceva decât să recâștige dragostea soțului ei. Fragmente din satira „Copoii” (Ichneutae) au fost descoperite în Egipt în 1907. Aceste fragmente constituie cam jumătate din piesă, făcând-o totodată cea mai bine păstrată piesă satirică antică după „"Ciclopii"” lui Euripide . Fragmente din „Progenitura” (Epigonoi) au fost descoperite în aprilie 2005
Sofocle () [Corola-website/Science/302495_a_303824]
-
Communism" (New York, 1989), precum și editor al lucrării "Historical Dictionary of the Republic of Moldova" (Lanham-Londra, 2000). A debutat în 1967, în „Tribuna”, cu două poeme traduse din scriitorul american Wallace Stevens, iar în volum, în 1971, cu " Povestea unui poloboc, satire și alte pamflete" de Jonathan Swift, la care a semnat traducerea, introducerea și aparatul critic. A colaborat cu studii de istorie literară, eseuri, proză, traduceri la revistele „Secolul 20”, „Transilvania”, „Luceafărul”, „Syn- thesis”, „Revue des etudes sud-est europeennes”, „Agora”, „Meridian
Andrei Brezianu () [Corola-website/Science/302524_a_303853]
-
profituri și parvenitism, comedia Concurs de frumusețe se înscrie printre reușitele genului. Mijloacele folosite de Tudor Popescu pentru realizarea scopului propus aparțin unui amplu registru comic, începând cu cele proprii burlescului și bufonadei, terminând cu incisivitatea amară și lucidă a satirei. Notele dominante țin însă de comedia de moravuri, bine pigmentată cu situații de farsă: de aici contradicția evidentă, ostentativă, între angrenarea pătimașă a eroilor în luptă și micimea scopului lor, unilateralitatea și fixitatea de marionetă a personajelor satirizate, prinse sub
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
nefaste ale exercitării ei. Nici o clipă însă această structură de adânc nu iese ostentativ la suprafață, ea putând fi reconstituită doar á rebours, după căderea cortinei." (Ioan Groșan, Viața studențească, 21 ianuarie 1981) "Noua comedie a lui Tudor Popescu, incisivă satiră a spiritului mic burghez, a arivismului surprins în formele sale acut nocive, marchează un vădit progres al autorului în direcția construcției dramatice, a invenției unor situații comice relevante. Acțiunea, care se desfășoară în jurul unui concurs de frumusețe canină - pretext derizoriu
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
în comedia lui Tudor Popescu, o sursă foarte generoasă: contrastul dintre realitatea faptică și realitatea vorbelor. Cuvintele își pierd, adică, orice conținut etic, ele îndeplinesc funcția unor măști hâde, la care se apelează fără nici un scrupul ori de câte ori împrejurările o cer. Satira, acceptând că faptele descrise de dramaturg sunt derizorii, e aparent totuși a cuvintelor, a unei demagogii odioase, în realitate vizează fapte antisociale și antimorale ce se ascund după un limbaj formal politizat, fals patetic și plin de clișee." (Ion Cocora
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
LUNGĂ POVESTE DE DRAGOSTE, Mai 20, 1982, Teatrul "Maria Filotti", Brăila; Septembrie 20, 1984, Teatrul "Valah", Giurgiu; Ianuarie 25, 1990, Teatrul de stat, Sibiu În dramaturgia acestui prolific autor, care, în felul său original, face o oarecare concurență stării civile, satira și comedia atârnă pe talger parcă mai greu decât drama. Observator ironic al unor moravuri care se cer incriminate, cu o netă vocație de cenzor al imposturii și al fartiseismului, Tudor Popescu se afirmă și în ipostază de cronicar al
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
ingenioasă comedie de situații este Milionarul sărac, situații construite din datele celei mai firești realități, la un prim nivel, pentru ca imediat ele să fie translate la un alt nivel, în care absurdul este cel ce naște situația comică și, implicit, satira." (Miruna Ionescu, S.L.A.S.T., 19 februarie 1984) FERICIRE LOTO PRONOSPORT (Un suflet romantic), Martie 8, 1984, Teatrul Național, Craiova; Septembrie 23, 1984, Teatrul de stat, Reșița; Februarie 9, 1985, Teatrul de stat, Turda; Februarie 27, 1986, Teatrul Național, Târgu
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
mai veche, Scaunul, ne-a rămas în memorie ca una dintre cele mai adânci meditații asupra timpului care dizolvă pasiunile politice și umanizează istoria. De altfel, chiar comediile lui Tudor Popescu sunt, adesea, scuturate de un fior elegiac ce poetizează satira și îi adâncește semnificațiile. De data aceasta ar părea că pășește pe drumul bătătorit al dramelor cu ilegaliști, tipografii conspirative și damnați ai cauzei politice, dar toată această schemă devenită, prin exces, convențională, este la autorul nostru înșelătoare, este pretextul
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
narațiunii la persoana a treia și a produs ceva aproape de "Rațiune și simțire". Pe la mijlocul lui 1798, după finisarea revizuirilor la "Elinor și Marianne", Austen a început să scrie un al treilea roman, cu titlul "Susan" - mai târziu "Northanger Abbey" - o satiră a romanului popular gotic. Austen și-a încheiat lucrarea un an mai târziu. La începutul anului 1803, Henry Austen a propus romanul "Susan" lui Benjamin Crosby, un editor londonez, care a plătit £10 pentru drepturile de autor. Crosby a promis
Jane Austen () [Corola-website/Science/302437_a_303766]
-
Jean-Baptiste Poquelin, cunoscut mai bine ca (15 ianuarie 1622 - 17 februarie 1673), a fost un scriitor francez de teatru, director și actor, unul dintre maeștrii satirei comice. Organizator al asociației teatrale „L'Illustre Théâtre”, devenită din 1665 trupa lui Ludovic al XIV-lea, a desfășurat o vastă activitate teatrală. În opera să dramatică în versuri și proza, a abordat modalități diferite ale comediei, în genere în
Molière () [Corola-website/Science/299483_a_300812]
-
Leș Précieuses ridicules (Prețioasele ridicole), una dintre capodoperele sale. Această a fost cu certitudine prima sa încercare în a batjocori anumite manierismuri și afectări comune la acea vreme în Franța. A fost Molière, cu siguranta, care a materializat conceptul că satiră "câștigat ridendo mores" (critică obiceiuri prin umor) uneori confundat cu un proverb latin autentic. Stilul și conținutul primului său succes au devenit cu rapiditate subiectul unei vaste dezbateri literare. În ciuda preferinței sale pentru tragedie, Molière a devenit faimos pentru farsele
Molière () [Corola-website/Science/299483_a_300812]
-
putin apreciată la vremea respectivă. A cauzat „transformarea“ lui Donneau de Vasé, care a devenit iubitor al teatrului sau. Dar a fost un pleosc comercial, forțându-l pe Molière să scrie imediat " Le Médecin malgré lui" ( Doctor fără voie), o satiră împotriva științelor oficiale; aceasta a fost un succes în ciuda unei lucrări de către Prințul de Conți, criticând teatrul în general și al lui Molière în particular. În mai multe din piesele sale de teatru, Molière a descris doctorii timpurilor sale că
Molière () [Corola-website/Science/299483_a_300812]
-
1859, primește gradul al treilea în Loja Steaua Dunării din București, iar în 1864 era membru al Lojii Frăția. În prima jumătate a anului 1870, Dimitrie Bolintineanu călătorește la Paris. I se reeditează câteva dintre biografiile istorice. Tipărește culegerea de satire Menadele și volumul de poezii Plângerile României. Colaborează, până în aprile, la Românul, lui C. A. Rosetti. Grav bolnav, e silit să-și întrerupă munca. În 1871, boala lui Bolintineanu se agravează. Poetul este sărac. Pensia pe care o primea intra
Dimitrie Bolintineanu () [Corola-website/Science/298949_a_300278]
-
Costache Negruzzi, - "Mărirea și uciderea lui Mihai" etc. Și-a încercat talentul și în roman și ne dă "Manoil", în scrisori și "Elena", inspirat din romane franceze și plin de declamațiuni și cu caractere nenaturale. Și-a încercat talentul în satiră și fabulă, dar nu izbutește. Lucrările acestea seamănă mai mult cu articole de ziar decât cu poezii. Mai toate au un ton personal, iar cele generale sunt abstracte, declamatorii și uneori indecente. Colecțiile se numesc "Eumenidele", "Bolintineadele", "Nemesis", un fel
Dimitrie Bolintineanu () [Corola-website/Science/298949_a_300278]
-
acestea seamănă mai mult cu articole de ziar decât cu poezii. Mai toate au un ton personal, iar cele generale sunt abstracte, declamatorii și uneori indecente. Colecțiile se numesc "Eumenidele", "Bolintineadele", "Nemesis", un fel de ziare sau reviste. Evident acestea satire îl vor fi influențat pe Mihai Eminescu. Vom cita ca mai bune dintre satire: "Două Tombatere" în care ne înfățișează doi boieri vechi nemulțumiți cu starea de lucruri de sub Cuza; "Advocații", în care satirizează pe avocați; Mihai Viteazul în rai
Dimitrie Bolintineanu () [Corola-website/Science/298949_a_300278]
-
un ton personal, iar cele generale sunt abstracte, declamatorii și uneori indecente. Colecțiile se numesc "Eumenidele", "Bolintineadele", "Nemesis", un fel de ziare sau reviste. Evident acestea satire îl vor fi influențat pe Mihai Eminescu. Vom cita ca mai bune dintre satire: "Două Tombatere" în care ne înfățișează doi boieri vechi nemulțumiți cu starea de lucruri de sub Cuza; "Advocații", în care satirizează pe avocați; Mihai Viteazul în rai, o satiră la adresa societății de atunci; Către Ion Ghica, contra partidelor politice.
Dimitrie Bolintineanu () [Corola-website/Science/298949_a_300278]
-
vor fi influențat pe Mihai Eminescu. Vom cita ca mai bune dintre satire: "Două Tombatere" în care ne înfățișează doi boieri vechi nemulțumiți cu starea de lucruri de sub Cuza; "Advocații", în care satirizează pe avocați; Mihai Viteazul în rai, o satiră la adresa societății de atunci; Către Ion Ghica, contra partidelor politice.
Dimitrie Bolintineanu () [Corola-website/Science/298949_a_300278]