2,394 matches
-
e greu să reconstituim acei ani hotărâtori, 1910-1915, pe care i-a petrecut învățînd, meditând și pregătindu-se pentru profesorat. Pentru că nu încape îndoială Coimbra a fermecat de le început mintea și sufletul acestui tânăr sfios și cuminte, iar liniștea savantă a Cetății Universitare i-a apărut - de îndată ce a trecut de Porto Ferrea - drept singura care îl putea consola de paradisul pierdut al sacerdoțiului în Santa Comba. Atât de mult s-a îndrăgostit Salazar de Coimbra, încît n-a mai părăsit
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
în "turnul de fildeș" al științei, simțea că și-ar fi trădat misiunea. La 23 de ani, Oliveira Salazar știa ca simpla activitate intelectuală nu-i istovește posibilitățile spirituale. Avea chemarea omului de știință, dar nu se simțea creator ca savant. Capacitatea sa de creație își găsea împlinirea în profesorat. Salazar se simțea chemat să creeze pe viu; nu cărți, ci oameni; nu speculație pură, ci desăvârșirea morală și spirituală a celor tineri. Nu se preocupa pe atunci de politică, mărturisește
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
C. cu același curaj. În feluritele cercuri catolice din Portugalia, numele lui Salazar începe să fie cunoscut. Se află despre el că e un mare profesor de Economie Politică, dar ceea ce impresionează mai ales este claritatea cu care acest tânăr savant dezbate problemele sociale la lumina catolicismului. Persecuțiile care urmară asasinării lui Sidonio Paes convinseseră pe catolici că trebuie să strângă rândurile și în același timp, să încerce cu orice preț colaborarea, leala a "Centrului" cu regimul republican. De aceea "Centrul
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
timp să citească, nu va mai găsi timp să mediteze; de abia dacă îi va mai rămânea timp să se reculeagă și să se roage. Pentru un om obișnuit cu o anumită viață spirituală, un om care iubea singurătatea, convorbirile savante, biblioteca, intimitatea cercurilor religioase - sacrificiul era într-adevăr considerabil. Cu atât mai mult cu cât nimeni nu-i putea garanta că nu va fi un sacrificiu zadarnic. Dictatura militară îi asigura doar continuitatea în acțiunea pe care și-o propusese
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
spintece și să măsoare natura (...), fără dulcea participare a inimii...“ Von Humboldt răspunde: Schiller, cu „simțămintele lui de gelatină“, „împopoțonează într-o grandilocvență plictisitoare idei împrumutate de la alții“. Față de spiritul faustic al savanților iluminiști, pretențiile pecuniare, înfumurarea, neputința specializată a „savanților“ de astăzi (seriozitatea lor carieristă) seamănă cu dansul unor cocote. Iresponsabilitatea savantă față de „forța vitală“ va crea responsabilitatea ignoranților pentru inimaginabile suferințe lipsite de durere. De altfel, aceasta este una dintre definițiile reale ale democrației. * Ca să poți scrie un rând
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
răspunde: Schiller, cu „simțămintele lui de gelatină“, „împopoțonează într-o grandilocvență plictisitoare idei împrumutate de la alții“. Față de spiritul faustic al savanților iluminiști, pretențiile pecuniare, înfumurarea, neputința specializată a „savanților“ de astăzi (seriozitatea lor carieristă) seamănă cu dansul unor cocote. Iresponsabilitatea savantă față de „forța vitală“ va crea responsabilitatea ignoranților pentru inimaginabile suferințe lipsite de durere. De altfel, aceasta este una dintre definițiile reale ale democrației. * Ca să poți scrie un rând definitiv în viața asta, trebuie să-ți imaginezi mai întâi că ești
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
altul eroic, alții victime excesive ale secetei, birurilor, invaziilor. În rest, tăcere. Și a venit anul 1848. De atunci pînă astăzi, țăranul român e supraluminat, hipervizibil, înzestrat simultan cu toate calitățile și cu toate cusururile. Supradimensionat ideologic, mizer și inocent, savant analfabet, metafizician sărac, martir producător de aur, legat de pămînt, cu suflet ceresc, jertfă care ține anonim țara pe oase, strămoșul nostru al tuturor, zeu ignorant, bețiv inocent, desfrînat care ține rînduiala străveche a lumii, strămoșul și copilul veșnic al
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
ochii din hîrtiile sale. M-am simțit dator să mă opresc, să-l compătimesc măcar puțin și să mă interesez de detalii. Am aflat astfel că, de fapt, el are „SIDA la cap”. După care a urmat o explicație foarte savantă, din care nu am înțeles decît că această boală „care distruge sistemul imunitar, după cum știți”, este localizată, în cazul lui, la cap, drept care „i-a distrus sistemul imunitar neuropsihic, care îl apăra de răutatea lumii”. De aceea stau aici. Nu
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
și confirmări entuziaste. Apogeul este atins de povestea despre „degustarea de pahare”, despre care chiar că nu auzisem, degustare cu același vin băut din pahare de forme diferite pentru a vedea care dintre ele este mai capabil să alinte mai savant papilele noastre gustative și să pună mai mult în valoare calitățile vinului respectiv. Totul îmi aduce aminte de surpriza mea la o primă vizită în Franța, cînd cîțiva colegi s-au încins în jurul unei discuții despre vinuri timp de o
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
locuia, toată numai zâmbet, Nineta, și a strigat de parcă aceasta era pe tărâmul celălalt: "Nineetaaaaaaaaaaaaaa!" Ceva, trebuie să recunosc, s-a surpat atunci în mine. Clipa aceea a fost momentul în care am început să privesc foarte critic toate teoriile savante despre limbaj pe care le însușisem în elevata, savanta societate culturală a Ninetei. Dar, iar trebuie să vă spun foarte sincer, pentru că nimeni nu mi-a spus ce nu era în regulă cu enunțul acela foarte savant "Ibovnica este un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
aceasta era pe tărâmul celălalt: "Nineetaaaaaaaaaaaaaa!" Ceva, trebuie să recunosc, s-a surpat atunci în mine. Clipa aceea a fost momentul în care am început să privesc foarte critic toate teoriile savante despre limbaj pe care le însușisem în elevata, savanta societate culturală a Ninetei. Dar, iar trebuie să vă spun foarte sincer, pentru că nimeni nu mi-a spus ce nu era în regulă cu enunțul acela foarte savant "Ibovnica este un fel de sfântă zgripțuroaică care-și trimite apărătorul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
critic toate teoriile savante despre limbaj pe care le însușisem în elevata, savanta societate culturală a Ninetei. Dar, iar trebuie să vă spun foarte sincer, pentru că nimeni nu mi-a spus ce nu era în regulă cu enunțul acela foarte savant "Ibovnica este un fel de sfântă zgripțuroaică care-și trimite apărătorul în iad" -, multă vreme am crezut că lumea se uită urât la mine numai din cauză că aș da semne prea mari de precocitate. Ceva bun tot am câștigat din asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
pentru a goli primele sticle de bere, cei de pe la ferestrele apartamentelor, care nu erau străini de surpriză, au început să bată din palme. Și unde nu ne-am făcut și noi apariția, grupul vocal al puștilor... După ce am dat tonul savant, ridicând cu mare importanță arcușul am început reprezentația. Conștient de marele meu talent, vă imaginați că nu mi-am amestecat vocea cu gloata, asumându-mi cinstea de a cânta solo refrenul. Ce aplauze, ce mulțumiri, ce uimire!... Nici nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
gloata, asumându-mi cinstea de a cânta solo refrenul. Ce aplauze, ce mulțumiri, ce uimire!... Nici nu se potolise bine ecoul primelor aplauze, că un vecin de la geamul primului etaj a și strigat: "Bisssss! Mai zi o dată refrenul, Z!" La fel de savant, am așezat vioara la gât, și-am început să cânt pentru alte aplauze care n-au întârziat să vină. Dar omul m-a oprit: "Nu doar așa! Te vreau și gurist! Gurist de refren, mânca-ți-aș scripca să ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
la mare distanță de vremea în care evadase din scutece, eu, precocele, exersam pe corpul doctrinar al psihanalizei încă de pe când frecventam selectul cerc intelectual al ninetistelor. Stând uitat în poala plină de levănțică a Ninetei, am asistat la cursuri savante de interpretare a viselor. Nu știu cum se face, dar ninetistele, niște ființe speciale fără îndoială, visau atât de mult, încât, dacă puneai cap la cap istorisirile onirice ale fiecăreia dintre ele, saga viselor lor nocturne depășea cu mult bugetul de timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Mongolia. M-am prăpădit de râs când am auzit c-ai fost acolo însoțit de un biolog, un chimist și un fizician, pentru a face rost de păr ecologic de cal pentru arcuș. Să faci atâta drum, cu niște ochelariști savanți după tine, pentru a recolta câteva grame de păr de cal este, într-adevăr, o ispravă demnă doar de tine. Cică s-au cam amuzat mongolii văzându-vă cu microscopul lângă coada dobitoacelor lor, dar asta e, arta cere sacrificii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
in-te-ri-or... Pălăriosul dictator se uită peste foia de hârtie și-și pune mâinile în cap, ca un intelectual: "Dumnezeii mă-tii, fără p mare, numai plicul cu p mare, Dumnezeii..." Roboțelul zice scurt "Trăiți, n-am înțeles!..." și așteaptă explicațiile savante ale șefului... Omul cu filmătoarea tot n-a terminat. Mama schimbă mereu lumânările. Ceilalți pălărioși umblă cu niște perii mici, aruncă prafuri peste tot, îl cheamă din când în când pe cel cu filmătoarea, caută pe sub paturi, prin sertare, prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
dă drumul furiei din el: "Bă, tu-ți Dumnezeii cui ți-o pus creionul în mână, mortul îi ființă, îi om, nu-i obiect. Cum să scrii, boule, una bucată mort?"... Roboțelul dă cu batista pe parbrizul nădușit și încearcă savant: "Nu-i ființă, să trăiți, că e mort. Ființă e când e viu!" Pălăriosul chiar rămâne cu gura căscată. Se opresc și specialiștii în perii, din lucru. Chiar și omul cu filmătoarea devine curios. Șeful ăl mare are o dispută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
puțin, semiîngrijorat, se hotărăște: Da, da, ferfenița aceea!"... Solicit lămuriri suplimentare: "Din care ai citit tu la moartea lui nea Onuț, și în care el povestea foarte frumos, dar o mai lua și pe arătură, despre rudele lui dragi?"... Tata, savant, cu speranță, uitând că este în vizită la stilați: "Îhî!"... Același stilat, după o tăcere diplomatică: Da, despre rufa aceea este vorba. Unde-i?"... Eu, minimalizând iar, dar și cu pieptul bombat, mândru de hărnicia mea proverbială: "Știu, știu, știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
le-ar da foc. Noi ne rugăm la Dumnezeu să termine câteva clase, că poate-l angajăm la Spații Verzi, la Salubritate, știți... Să tundă iarba, să plimbe gunoiul... Avem pe cineva acolo, care..." Ei, Z, întreabă-l acum pe savantul tău tată, pe marele specialist în istoria sfinților: "Omule, dar de Sfântul Onuț Postmodernul Priponit în Cătușe cu Cifru ai auzit?" Pe-aici, Z, sunt o vedetă; cifrul a făcut selecția. Crezi că în lumea sfinților nu există ierarhii, discriminări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
hachițe: a avea toane, capricii, istericale. Cuvântul intră în structuri de genul: ,,a avea hachițe”; ,,a-l apuca, pe cineva) hachițele’’. Interesant este că termenul hachițe are etimologie necunoscută; altfel spus, nu i se cunoaște originea. Am făcut această introducere savantă pentru a evidenția un detaliu foarte simplu: Constantin Slavic, prozatorul de mari resurse expresive, pe care îl cunoaștem bine din cărțile anterioare, utilizează acum drept titlu un cuvânt destul de rar folosit îndeobște de cărturarii subțiri, cu simțul limbii și dornici
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
pasul, mai știi? Bădăranii Infinite sînt modurile de manifestare a bădărăniei. Am întîlnit bădărani oameni politici, oameni bogați, oameni săraci, oameni de cultură, analfabeți, handicapați și putem continua. Trăsătura comună tuturor este că se manifestă la fel, fără nuanțe. Bădăranul savant are același limbaj ca și bădăranul handicapat, are același grad de mojicie (bădărănie) și aceleași argumente. Ești un nesimțit, se adresează un fost ministru partenerului său de dialog la un post de televiziune. Să nu avem iluzia că există domenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
unanim am auzit: Bine i-au făcut! Să vadă și el ce înseamnă viol! Opinia publică manifesta o satisfacție ciudată și am dubii că astfel de evenimente nu sînt încurajate și în Penitenciar. Legea talionului, mi-a replicat un amic savant. Era chiar mulțumit că s-a dat o lecție unui tînăr abominabil. Am reflectat puțin și am replicat: Este adevărat că legea talionului spune să aplici o pedeapsă echivalentă. În antichitate era socotită o lege corectă, mai ales de unele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
în care îi ceream lămuriri, asta e povestea pe care mi-a spus-o Scout. * POVESTEA LUI MYCROFT WARD Spre sfârșitul secolului XIX trăia un om pe nume Mycroft Ward. Ward era un fost cadru militar și unul dintre ultimii savanți gentlemeni. Dobândise o reputație puternică pentru voința sa de fier (din câte se pare, un lucru foarte la modă în acele zile) și făcuse multe fapte eroice în timpul Războiului Crimeii, fiind unul dintre eroii minori ai Bătăliei de la Balaklava. Deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
cadă pe lângă corp. — Eric Sanderson, spuse ea, ți-l prezint pe doctorul Trey Fidorous. 24 Doctorul de limbaj M-am gândit la verbul a se înțeleni. Poate că ar trebui să existe tipuri de grădinari care să facă vizite bătrânilor savanți pentru a-i tunde și curăța și-n general pentru a-i aranja din când în când ca pe niște arbori, pentru că adevăratul doctor Trey Fidorous, în carne și oase, era la fel de buruienos și de dezordonat ca un teren lăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]