6,494 matches
-
pus problema radicalității în tratamentul cancerului de col uterin. I. Cantacuzino îl caracteriza pe ilustrul chirurg ca pe un "operator cu o uimitoare dexteritate și eleganță, grație cărora o intervenție efectuată de el dobândea caracter de operă de artă". Același savant sublinia că "uneori, temperamentul pasionat și combativ îl răpea dincolo de tonul liniștit al unei discuții obiective". Între discipolii lui T. Ionescu cităm pe E. Juvara, D. Gerota, C. Daniel, Amza Jianu, Iacob Iacobovici, Tr. Nasta, Alex. Cosăcescu. T. Ionescu a
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
primul rând. Când lucrăm cu computerul, lucrăm cu instrumentul care simbolizează America (nu mai vorbim de rolul computerului în răspândirea limbii engleze). Când ne gândim la spațiul cosmic, avem mai ales în vedere cercetările americane și cuceririle științifice realizate de savanții americani. Așa cum nu ne putem gândi la America fără să avem în vedere faimoasele sale universități. Harvard, MIT, Berkeley, Stanford sunt variantele americane ale celebrelor universități care, mai înainte, făcuseră faima învățământului superior european: Oxford, Cambridge, Sorbona, Humboldt. Prestigiul american
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
înseamnă climate change, se cuvin făcute unele precizări. Cum relatează Anthony Giddens (The Politics of Climate Change, Polity Press, Cambridge, 2009, pp. 17-22), prima cercetare cu privire la rolul CO2 în atmosferă a fost făcută la începutul secolului al XIX-lea de către savantul francez Jean-Baptiste Joseph Fourier. El a observat că pământul primește căldura de la soare sub forma razelor solare. După ce absoarbe această energie, pământul o retrimite în atmosferă sub formă de raze infraroșii. Când a calculat diferența dintre ceea ce primește și ceea ce
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
Théophile Laennec, avea să facă una dintre cele mai mari descoperiri ale medicinii: stetoscopul, devenit acum un dispozitiv medical banal și totuși de nelipsit clinicianului. Microscopul, apărut în jurul anilor 1840, aduce în atenția omenirii o altă lume, pe care geniul savantului Louis Pasteur o va face cunoscută prin afirmarea unei noi discipline, microbiologia. Astfel, tehnologia medicală răspunde provocărilor timpului și oferă o replică prin punerea "științei sub microscop", creând un feed-back al științei către știință. În noaptea de 8 spre 9
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
ale corpului. Sistemul circulator uman Bacteriile În secolul al XVII-lea Antoni van Leeuwen-hoek, folosind un microscop construit de el însuși, a descoperit bacteria, unul dintre cei mai mari dușmani ai corpului uman, în condițiile în care până atunci mulți savanți considerau o absurditate ideea că ființele microscopice ar putea vătăma animale mai mari sau omul. Vaccinarea Louis Pasteur (1820-1895) Este meritul medicului englez Edward Jenner, care, în 1796, a realizat primul vaccin împotriva variolei, cândva o infecție virală obișnuită, care
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
dezoxiribonucleic, ADN, baza moleculară a eredității reprezintă cea mai mare descoperirea a se-colului al XX-lea, pentru care Wilkins, Watson și Crick au primit, în 1962, Premiul Nobel pentru medicină. Cunoașterea structurii chimice a ADN-ului le-a permis savanților să înțeleagă, pentru prima dată, cum acesta se multiplică și cum se transmite informația de la o generație la alta. "Timpul nu trece niciodată. Noi trecem prin timp". G. Ibrăileanu Secolul al XX-lea este secolul marilor descoperiri științifice, fie că
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
recunoaștere. Confirmarea marilor reușite derulate într-un sistem deschis al științelor medicale este ilustrat de numărul mare de premii Nobel acordate pentru descoperiri în domeniul medicinii, în care tehnologia medicală și-a spus cuvântul (Anexa II). George Emil Palade (1912-2008), savant american de origine română, distins cu cel mai prestigios premiu în domeniul științei, premiul Nobel Pentru activitatea sa științifică și pentru rezultatele obținute de-a lungul timpului, George Emil Palade a fost în mai multe rânduri recompensat cu diverse premii
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
Abraham Waksman (premiul Nobel, 1952), inventatorul mai multor antibiotice, printre care actinomicina (1940), streptomicina (1943), neomicina (1946), folosite în tratarea unui număr mare de infecții. În încercarea de a găsi vindecarea bolilor cauzate de deficiențele sistemului imunitar (HIV-SIDA, cancer), preocupările savanților din medicină s-au orientat treptat către noi ramuri, imunologia și genetica. În 1972, Gerald M. Edelman și Rodney R. Porter primesc premiul Nobel pentru meritul de a fi teoretizat structura anticorpilor. În 1974, un grup de trei medici, printre
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
1968 Marshall Warren Nirenberg, Har Gobind Khorana Statele Unite ale Americii Descoperirea codului genetic 1972 Gerald Edelman, Rodney Robert Porter Statele Unite ale Americii, Marea Britanie Descoperirea structurii anticorpului (a moleculei de imunoglobulină) 1974 Albert Claude, Christian de Duve și George Emil Palade, savant de origine română Belgia, Belgia, Statele Unite ale Americii Descoperiri de infrastructură celulară, în special a ribozomilor, loc de descifrare a mesajului ereditar și de biosinteză a proteinelor 2005 Barry Marshall, Robin Warren Australia Rolul bacteriei Helicobacter pylori în afecțiunile gastrice
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
uman. 46. poliomielită: infecție virală care afectează neuronii motori centrali și periferici determinând paralizie. 47. premiul Nobel: premiu anual acordat pentru contribuții de excepție în diferite domenii: fizică fiziologie, literatură, medicină, economie, pace etc. Premiile Nobel au fost create de savantul și omul de afaceri suedez Alfred Nobel (1833 1896), inventatorul dinamitei (1867), care, în testamentul său, a cerut ca veniturile imensei sale averi să fie oferite, în fiecare an, sub formă de premii, celor care, în anul precedent, au adus
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
fiecare vârstă a școlii românești, de pildă, a fost marcată de o reprezentare specifică a funcțiilor sale. Una dintre sursele cele mai pregnante ale legitimității organizării școlilor pe temeiul unei clasificări ideologice a funcțiilor acestor instituții este opera filosofului și savantului american John Dewey (1859-1952), care a formulat în manieră coerentă concepția liberală privind funcțiile școlii și capacitatea acesteia de a le îndeplini (Dewey, 1966, pp. 20-88). Pentru Dewey, educația formală are trei rosturi majore într-o societate liberală democratică: 1
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
tehnologic, sau al tehnofuncționalismului în alte formulări, se inspiră tocmai din tendințele care au constituit contextul dominației paradigmei funcționaliste. De altfel, concepții precum cele ale lui Davids, Moore sau Talcott Parsons, alt celebru funcționalist, au constituit sursa de inspirație pentru savanții din școala funcționalismului tehnologic. Mai mult, formulările funcțiilor educației în cadrul acestei școli reiau, în alt limbaj, punctul de vedere funcționalist. Pentru tehnofuncționalism, oferta unui sistem educativ puternic dezvoltat este un răspuns la cerințele (imperativele funcționale) ale producției industriale, în condiții
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Evoluționism vs creaționism în SUA și politicile simbolicetc "4.2. Evoluționism vs creaționism în SUA și politicile simbolice" În 1838, Charles Darwin încheia redactarea operei care l-a făcut faimos: Originea speciilor. Abia peste 20 de ani, constatând că alți savanți doreau să propună o teorie similară, a hotărât să publice lucrarea. Cercetătorul britanic anticipase reacții negative puternice împotriva ideii de evoluție a lumii vii, astfel că oprise difuzarea publică a teoriei pe care o elaborase în urma expediției pe vasul Beagle
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
între soți sau între frați. Când însă e vorba de două persoane foarte diferite în ce privește cultura și, mai ales, când e vorba de transmis unele cunoștințe abstracte, necunoscute celui ce ascultă, comunicarea poate deveni extrem de dificilă. Ca dovadă că unii savanți iluștri nu izbutesc să țină expuneri inteligibile. Nu-i înțeleg nici studenții de specialitate, cu atât mai puțin niște copii. Diferența dintre școlari și profesori este foarte mare în ce privește experiența, bagajul de cunoștințe. Profesorul trebuie să facă un efort deosebit
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
întâietate unei formule de sistematizare a materialului care nu se suprapune pe delimitările tradiționale operate în câmpul psihologiei vârstelor, tributare ciclurilor școlare. Este cert că micuțul neastâmpărat și cu gândul la joacă din clasa I nu mai face echipă cu „savantul” iscoditor dintr-a IV-a, deja pus în fața unor serioase concursuri școlare. Dar eticheta îi cuprinde încă pe amândoi: vârsta școlară mică. La fel și mai departe: liceanul zgomotos, rebel și fără griji vocaționale dintr-a IX-a și cel
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
nervoși, numărul și complexitatea lor e mult mai mare decât ceea ce a postulat marele fiziolog, la începutul secolului nostru. b. În același timp cu I.P. Pavlov, în Statele Unite, E. Thorndike a început și el cercetări experimentale asupra animalelor. Cei doi savanți n-au știut nimic unul de altul mai mulți ani, deoarece unul publica în reviste de filosofie ori de psihologie, pe când celălalt își comunica rezultatele la congrese și în reviste de fiziologie. E. Thorndike a utilizat mai întâi „cuștile-problemă”: într-
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
gen de învățare este prezent la om ori de câte ori învață noi mișcări: înotul, dansul, patinajul etc. Învățarea ar avea la bază, considera Thorndike, formarea de conexiuni în creier, intitulându-și doctrina „conexionism”. Este deci o vădită asemănare între doctrinele celor doi savanți. Ea se explică prin faptul că amândoi au cunoscut în liceu, la filosofie, teoria asociaționistă susținută de filosofii empiriști (atunci H. Spencer în Anglia și H.Taine în Franța). Aceștia explicau dezvoltarea psihică prin asociații (legături stabilite între imagini, între
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
deosebit, nou, original. Această originalitate se manifestă în diferite grade de noutate. Un școlar care izbutește să soluționeze, prin propriul efort, o problemă grea de matematică, dovedește oarecare creativitate. Dar ea nu se poate compara cu cea manifestată de un savant creator al unei teorii noi, recunoscute ca atare pe plan mondial. De aceea, A.L. Taylor propune să se distingă cinci niveluri de creativitate: a. Creativitate expresivă, atunci când are loc o liberă și spontană exprimare a persoanei, fără preocupări de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
care trezește spiritul investigator; dar în artă importantă este sensibilitatea, ecoul afectiv al evenimentelor care animă ideile și succesiunea imaginilor. Așadar, pe lângă factorii generali implicați în structura creativității există și unii specifici, distingând între ei creatorii. Ei diferențiază nu doar savanții de artiști, ci, mai mult, pe un fizician de un istoric, pe un muzician (sensibil la consonanțe) de un pictor (fin observator de nuanțe coloristice). 2.2. Factori caracteriali tc "2.2. Factori caracteriali " a. Predispozițiile și capacitățile intelectuale nu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sunt cazuri când mari părți din operă sunt rescrise de mai multe ori Ă așa făcea Lev Tolstoi. Fără îndoială că momentul-cheie este cel al iluminării, fie doar parțială. Dacă ținem cont de descrierile lui H. Poincaré și ale altor savanți și artiști de frunte, este evidentă contribuția inconștientului. Prelucrarea intensă din timpul incubației este continuată în inconștient. Fără această muncă intensă anterioară, din răstimpul incubației, nu apare nici o idee salvatoare. Dar inconștientul nu mai este conceput astăzi în mod simplist
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în contradictoriu. Este momentul când el poate să abstractizeze și să generalizeze în mod eficient. Gândirea abstractă se desfășoară de obicei sub această formă de controversă imaginată, sprijinită, din când în când, de evocarea unor fapte sau fenomene concrete. Ilustrul savant H. Helmholtz povestea studenților săi că, după ce găsea soluția la o problemă, începea să-și imagineze cum ar privi-o prietenii săi (oameni de știință), ce obiecții i-ar putea aduce. Și numai când rezolvarea rezista la această discuție imaginată
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
filme de aventuri, să plecăm la vânătoare! etc. Școala trebuie să formeze interese superioare la copii (pentru știință, tehnică, artă, matematică, viața politică etc.). În al doilea rând, nu se poate cere copilului să redescopere singur toate legile stabilite de savanți de-a lungul secolelor. Li se dau cărți care să-i ajute. Dar ei nu vin la școală formați pentru a studia texte științifice, e nevoie să le dezvoltăm gândirea abstractă, spre a fi capabili de o discuție mentală a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
valoare metodele experimentale de control. Astfel, atât aspectele teoretice, cât și cele metodologice au favorizat izolarea studiului creativității de psihologia tradițională. Abordări psihometrice ale studiului creativității Când ne gândim la creativitate, ne vin imediat în minte numele unor artiști sau savanți eminenți, precum Michelangelo sau Einstein. Totuși, numărul acestor persoane deosebit de creative este relativ mic, iar cercetarea lor într-un laborator de psihologie e un demers anevoios. În discursul său la APA, Guilford (1950) a remarcat că raritatea acestor indivizi a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
trăsături suplimentare - geniul era perceput ca forța creativă a bărbatului ilustru care le putea fi lăsată moștenire urmașilor. În această etapă creativitatea era considerată o aptitudine specific masculină, iar darul nașterii reprezinta excepția de la regulă. Viziunile occidentale timpurii asupra creativității Savanții au căzut de acord că cea mai veche concepție occidentală despre creativitate este redată în povestea biblică a Creației din Geneză, de unde a apărut noțiunea artizanului care îndeplinește lucrarea lui Dumnezeu pe pământ (Boorstin, 1992; Nahn, 1956). Boorstin (1992) consemnează
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Descoperirea cercetării De-a lungul aproape întregii epoci renascentiste și în timpul numeroaselor dezbateri filosofice care au avut loc, lucrările științifice au devenit cunoscute pentru capacitatea lor de a releva și destabiliza paradigme culturale și religioase. Trei dintre cei mai mari savanți ai civilizației occidentale - Copernic (1473-1543), Galileo (1564-1642) și Newton (1642-1727) -demonstraseră acest lucru. Totuși, numai exemplul oferit de ei nu a fost suficient. Au fost necesare răspândirea unor moduri noi de percepere a legilor lumii fizice ce se aplică aici
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]