39,690 matches
-
diversele ei etape e un mecanism disecat în multiple și subtile straturi. Romanul redă istoria familiei Lambert. Fiecare personaj are raftul lui, cu depresiile, cu angoasele lui, sertare pe care scriitorul le deschide succesiv, cotrobăind răbdător înăuntru, nimic să nu scape neexplorat. Primele rafturi. Alfred și Enid au ajuns la senectute, au trei copii, nici unul aproape, cu toții rătăciți pe tărâmul american. Distanța se creează lent și locul afecțiunii e luat de formalități: o felicitare de Crăciun, un cadou banal... La șaptezeci
O carte în două lecturi by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/11916_a_13241]
-
pensionarea cu câteva zile mai devreme, de fapt, pierderea unei pensii mai mari. Alfred nu a fost un tată sau un soț afectuos, iar fericirea soției era asigurată constant mai degrabă de sarcinile casnice și de copiii cu care nu scapă ocazia de a se lăuda. Un Parkinson îl face pe bătrânul Alfred să piardă treptat conexiunea cu realitatea. Enid are acum posibilitatea să-l corijeze, să-i șteargă din încăpățânare, să-l facă, în sfârșit, dependent. Dar mai ales să
O carte în două lecturi by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/11916_a_13241]
-
nu e nevoie să vrem s-o cumpărăm. Nu vreau să merg pe motocicletă și basta! De ce? De obicei nu pierzi ocazia să încerci ceva nou, încercă T să mă convingă. Nu vreau acum, poate mâine, am încercat eu să scap, dar când am revenit mâine, T mă provocă din nou, vânzătorul se pare că era tare dornic să o pornească, tare ar fi vrut să facă un test drive cu mine în spatele lui, sau eu conducând, nici nu m-a
Motocicleta Roșie. In: Destine literare by Hanna Bota () [Corola-journal/Journalistic/73_a_145]
-
acesta ar putea-o face de rușine, bătrân libidinos, mi-am zis. Poate vine cineva pe drum și scap de aici, m-am gândit, ba nu, dacă vine cineva poate chiar crede că m-a făcut de rușine, trebuie să scap de una singură. Instinctual am încetat să mă mai zbat, am văzut că asta îl provoacă, m-am lăsat moale în brațele lui, cu toată greutatea, gata să mă scurg prin îmbrățișare. S-a oprit imediat. Am simțit că mă
Motocicleta Roșie. In: Destine literare by Hanna Bota () [Corola-journal/Journalistic/73_a_145]
-
la Lisabona, după care, pe timpul războiului, se află în țară, devenind în 1939 profesor de filosofia culturii la Universitatea din Cluj. Deși colabora la "Gândirea", e plauzibilă, după cum va mărturisi în 1941, ipoteza că, ocupat cu treburile diplomatice, i-a scăpat notița infamantă a lui Dan Botta. S-ar putea să o fi ignorat cu bună știință, dintr-un calcul: Dan Botta era simpatizant declarat al extremei drepte, aflată în ascensiune, iar diplomatul Blaga evita înțelept implicațiile politice, fie și printr-
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
a putut să se furișeze în chiar revista la care colaboram cu tot avutul meu spiritual". Subliniază încă o dată răspicat că Dan Botta nu are nici un fel de prioritate în ideile sale și că tentativa de expropriere din 1935 a scăpat nepedepsită pentru că scriitorul se afla atunci în străinătate cu misiuni diplomatice, iar "această nefericită împrejurare a dat noului Dan, Căpitan de Plai, îndrăzneala unei încercări și mai riscante, de data asta fără masca modestiei". Blaga ataca acum, așa cum am anticipat
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
o asemănare cu personajul-pescar dintr-o povestire inclusă într-un articol mai vechi numit Despre scriitori); copiii îl ațâță, maturii îl acoperă cu ocări: "Golgota lui Bikinski era asfaltul." Bikinski, pictorul de icoane care printre atâta vorbărie în dodii mai scapă și câte o vorbă cu tâlc, ar putea face figura unei rude mai sărace cu duhul a lui Zacharias Lichter sau întruparea stradal-mioritică a unui Palomar, dacă n-ar suferi de o ușoară autofilie (pictează chipul lui Iisus cu propriile
Fantezii în fond by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11946_a_13271]
-
părelnic banale, monotone, a cotidianului, îndeobște neglijate, însă apte a sugera enigma existenței nu mai puțin decît înfățișările ei socotite majore. Fragilul, efemerul, evanescentul semnalează sensibilităților în măsură a le recepta comprehensiv o tensiune, o angoasă, un dramatism care pot scăpa plasei retorice cu ochiuri prea largi. Sîntem introduși într-un mediu bun conducător al unor stări poetice genuine, nefasonate, conceptual, neprelucrate de-o meditație mai mult ori mai puțin alienantă a fiorului liric. Efectul de împrospătare a limbajului poeziei este
Umilință și ironie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11972_a_13297]
-
țin minte, iar altele trăiesc doar cîteva rînduri, apoi dispar. În cărțile astea, extraordinar mi se pare că personajul principal, intervievatul, construiește cel puțin două imagini despre sine însuși. Una, pe care vrea s-o impună, alta, secretă, care îi scapă printre degete, ca nisipul. Uneori mai apare și o a treia imagine, mai puțin vizibilă, dar poate cea mai interesantă, din părerile pe care protagonistul le are despre alții. Un fel de reflectare inversă din care afli mai multe despre
Ce vrea Marta Petreu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11990_a_13315]
-
lor, prelungit, de altfel, pînă către anii �60. Lucrurile se precipită în mai 1941, cînd Al. Rosetti este înlăturat de la direcția Fundației. Din fericire, Istoria fusese definitivată și cartea apare în iulie. Publicarea ei "provoacă senzație" și se vinde imediat, scăpînd astfel printre degete autorităților alertate de D. Caracostea, noul director al editurii. Ordinul de confiscare emis rămîne fără obiect, motiv de jubilație pentru G. Călinescu, dar și de îndreptățită malițiozitate la adresa lui Caracostea. Preia de la N. Iorga porecla de "Cacaprostea" pe
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11994_a_13319]
-
alții sunt prea de tot îmbrăcați, esența e însă aceeași - lipsa de stil. Lipsa stilului generează neîncredere în sine și agresivitate. în Franța, rusul tinde să semene a francez, în America - a american, în Ungaria - a ungur. Dar tot îi scapă ceva și-l apucă furia. E suficient să te uiți la reportajele din străinătate ale jurnaliștilor noștri de televiziune. Sau să le privești pe femeile noastre care se întorc de acolo. Din Germania , toate vin tunse, leit nemțoaice. Rămâi cu
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
sorți, cînd, deodată, vede Disc lucitor pe cer. Nu-i vine-a crede: Uitase-n grabă luna s-o numească. Povestea-i născocită, ia aminte, Dar poate tîlcui vrăjitoria Acelora ce-ales-am meseria De-a preschimba viața în cuvinte. Mereu esența scapă. Legea-i una. Orice cuvînt e palid raportat La lucru-n sine. Bietul rezumat Al vechii mele prietenii cu luna N-o poate eluda. Și unde oare Văzut-o-am întîi? Întipărită Pe cerul teoriei ori ivită În seara ce
Poezii de J.L. Borges by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/11961_a_13286]
-
ROLEAZĂ, cuvânt pronunțat de o "blonduță" la Prima Tv în ziua de 09.02., semnificând alunecarea pe patine cu role. ACAPULTÁ, termen folosit de reportera Antenei 1 în seara zilei de 20.02.2005. În expresie: "Pentru prima dată pilotul scapă cu viață fără a se acapultá".
Din învățăturile TV by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11989_a_13314]
-
ochi de ciur" - expresia, populară, îmi aduce aminte un vers din Dante cuprinzând comparația cu un croitor care aguzza gli occhi pentru a coase ceva, adică privește printre pleoapele aproape alipite; ce imagine energică pentru supraveghetorii care nu te vor scăpa din ochi! în urma lor și pe-mprejur Cazaci, bașchiri sălbatici, Cu suliți lungi, cu ochi de ciur Alerg pe cai zburdatici, Și-n zarea sură stă urlând, Urlând lupul flămând. Ispita discursului versificat e prezentă de la început, și se întețește
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
la masă și așternu pe o hârtie ce trebuia să cumpere pentru a se apuca de treabă. În câteva zile, casa arăta de nerecunoscut. Pe dinafară se gândi să dea o spoială cu var, dar ceva mai târziu, după ce va scăpa de bălăriile din curte și va face săpături pentru rondurile unei grădinuțe cu flori, în fața casei, iar în spate va face o grădină cu zarzavaturi. Maistorul constructor s-a ținut de cuvânt și, la sfârșitul lunii septembrie, construcțiile erau gata
MOȘ MACHE CAP.III,DRUMUL SPRE ÎNĂLȚIME de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382646_a_383975]
-
Nu izgonirea din rai a fost pedeapsa cea mai grea pe care Creatorul le-a dat-o oamenilor. Pământul întreg era un rai plin de viață binecuvântată. Osânda cea mai mare și mai cumplită de care pământenii nu au mai scăpat niciodată a fost moartea. Anatol Covali Poeme din vol. Zâmbetele senectuții, Târgoviște, Ed. Bibliotheca, 2014 Referință Bibliografică: Poeme / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1526, Anul V, 06 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anatol Covali : Toate
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382673_a_384002]
-
văzuse la televizor, și începu să-i facă un masaj cardiac extern, să-i pună în mișcare inima dacă era oprită, repetând respirația directă gură la gură. În sfârșit îi simți pulsul slab, deci mai erau speranțe ca fata să scape cu viață din teribilul accident. Mașina se desprinsese instantaneu din ciotul de stâncă și se rostogolea cu zgomot în râpă, creând panică printre cei ce priveau de sus și nu știau dacă a prins pe cineva în rostogolire. Scânteile produse
ROMAN (CAP. I ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382681_a_384010]
-
o altă țigară din foi, iar gândurile îi porniră din nou la tânăra din bijuteria tehnică care ajunsese un morman de fiare fără valoare. Dacă nu avea asigurare s-au dus pe fundul râpei câteva zeci de mii de euro. Scăpase de aglomerația de pe Valea Prahovei. Era pe podul de intrare în Brașov. Nici numărul de autovehicule nu mai era așa de mare. Spera să traverseze orașul într-un sfert de oră și să se aventureze apoi pe cei treisprezece kilometri
ROMAN (CAP. I ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382681_a_384010]
-
se înscria bine oricât de strânse ar fi fost. Jeep-ul avea în mers un echilibru foarte bun la greutatea lui. Nu era încă miezul nopții când s-a cazat. Prima grijă a fost să facă un duș fierbinte, să scape de senzația de oboseală, apoi să doarmă cât mai mult. Întâlnirea era stabilită la ora prânzului. Vor discuta dacă au apărut modificări asupra condițiilor din contract apoi, după semnarea documentelor, vor servi masa împreună, timp în care puteau socializa pentru
ROMAN (CAP. I ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382681_a_384010]
-
așa și era. Începuse fostul sat, care intra acum în actualul oraș. Urmau hangarele multor firme și societăți medicale. Dintr-un panou, zâmbea fericit un bărbat cu față de manechin, ce îmbia cu veselie la o ședință de radiații, pentru a scăpa de cancer orice doritor. Anunțul dădea însă oricui fiori reci pe șira spinării. Și parcă asociat cu figura surâzătoare a medicului... încântătoare... dar parcă nu potrivită, ca doctor și pentru un astfel de anunț neobișnuit... Faptul că își afișa ostentativ
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
fetiței, va fi arestat, Corina se decide s-o scoată pe Nathalie de sub autoritatea lui: “Nathalie nu va avea, în niciun caz, un tată pușcăriaș. Tatăl ei era spirit pur (subl.n., ED). Va găsi o cale legală să o scape măcar pe ea de această rușine”. Și visul tragic, paradisiac se reîntoarce, la anume intervale, în contrast dureros cu platitudinea, chiar atrocitatea ambianței imediate: “Era foarte multă lume în parc. Ei i se făcuse sete. La o gheretă se vindeau
EUGEN DORCESCU, DESPRE INIŢIEREA ÎN SUFERINŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382706_a_384035]
-
cheile în poșetă. Urcă apoi în fugă cele patru, cinci trepte pentru a deschide poarta cu cartela, realizând cu neliniște că era urmărită de cineva. Se strânse de groază, încercând să intre repede pe poartă, într-o dungă, pentru a scăpa prin îngusta deschizătură a porții de silueta ce o urma îndeaproape tot mai amenințătoare. Dar aceasta se strecură cu abilitate de pisică pe lângă ea. Inima Corinei zvâcnea cu așa o putere, încât abia se mai ținea în loc. Speriată de moarte
EUGEN DORCESCU, DESPRE INIŢIEREA ÎN SUFERINŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382706_a_384035]
-
amăgiți de un „instructor”-escroc și duși să învețe meseria de tractorist, tocmai în Kazahstan. Așa „nimerește benevol într-o colonie”, pomenind vorba bătrânească: :nu cauți și o găsești, dar dacă o mai cauți...”. Evident că ar fi vrut să scape dintr-un iad unde căzuse din naivitate. Dar cu cine să se sfătuiască, dacă toți erau străini în jurul său? Și iarăși exclamă: „jeluim-aș și n-am cui, jeluim-aș cucului”. Numai istețimea și curajul îl scapă din acest impas
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
fi vrut să scape dintr-un iad unde căzuse din naivitate. Dar cu cine să se sfătuiască, dacă toți erau străini în jurul său? Și iarăși exclamă: „jeluim-aș și n-am cui, jeluim-aș cucului”. Numai istețimea și curajul îl scapă din acest impas. Însă, viața este plină de obstacole și...”așa-i soarta omului. Nu ieși bine dintr-o dănănaie și treci în alta”. Or, drumul eroului nostru este presărat tot cu „dănănăi”, prin care trece și scapă. Când a
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
curajul îl scapă din acest impas. Însă, viața este plină de obstacole și...”așa-i soarta omului. Nu ieși bine dintr-o dănănaie și treci în alta”. Or, drumul eroului nostru este presărat tot cu „dănănăi”, prin care trece și scapă. Când a trebuit să presteze serviciul militar a înțeles că Patria sa, U.R.S.S. nu este acea Patrie-Mamă, că neamul său ajuns minoritate „conlocuitoare” este un neam subjugat. A fost „lămurit” că trebuie să-și facă serviciul militar în Germania
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]