KorAP: Find »[drukola/base=scoarță & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...81 82 83 ...174 >

4,338 matches

Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

formează pe fructele mumifiate care rămân pe pom rezistă la temperaturile scăzute din timpul iernii și produc infecții în primăvară pe frunze, pe flori și pe ramuri. Deseori, miceliul de infecție ajunge în flori și trece prin cozile acestora în scoarța ramurilor, producând infecții în primăvară. Ciuperca mai iernează ca miceliu de rezistență în scoarța ramurilor cât și în fructele mumifiate. După doi ani, pe fructele mumifiate, apar din scleroți (organe de rezistență) apotecii (fructificații ca niște pâlnii) cu spori. Atacul

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
iernii și produc infecții în primăvară pe frunze, pe flori și pe ramuri. Deseori, miceliul de infecție ajunge în flori și trece prin cozile acestora în scoarța ramurilor, producând infecții în primăvară. Ciuperca mai iernează ca miceliu de rezistență în scoarța ramurilor cât și în fructele mumifiate. După doi ani, pe fructele mumifiate, apar din scleroți (organe de rezistență) apotecii (fructificații ca niște pâlnii) cu spori. Atacul pe fructele ajunse aproape de maturitate este favorizat de înțepăturile insectelor (de exemplu Ragoletis cerasi

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
atacul se manifestă prin apariția unor pete de 1-2 cm în diametru, albicioase și puțin reliefate, în dreptul cărora țesuturile, cu timpul, se brunifică și putrezesc. Transmitere-răspândire. Din germinarea sporilor ce se formează pe frunze rezultă un miceliu care iernează în scoarța ramurilor sau sub solzii mugurilor. Infecțiile cu acest miceliu se fac în primăvară, în momentul dezmuguririi, în condiții de umiditate ridicată și temperaturi mai scăzute (7 20șC). Prevenire și combatere. Piersicii vor fi stropiți în timpul repausului vegetativ cu sulfat de

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
inel roșu-violaceu la piersic, zarzăr și cais. Petele ies puțin în relief, ceea ce face ca fructele să fie aspre la pipăit. Pulpa fructelor de cais și zarzăr devine pâsloasă și nu are un gust bun. Pe lăstarii verzi, în jurul mugurilor, scoarța se brunifică, crapă și apar ușoare răni ce fac ca mugurii să se usuce. Uneori ramurile tinere se deformează, apar umflături, răni, cancere deschise, prin care se produc scurgeri de clei. Atacul pe lăstari este foarte periculos, întrucât duce la

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
ducând la epuizarea rapidă a plantelor Transmitere-răspândire Sporii răspândesc ciuperca în timpul perioadei de vegetație germinând la temperaturi cuprinse între 2-24șC și pot rezista și la temperaturile scăzute din timpul iernii, când se găsesc în cleiul ce se află în crăpăturile scoarței ramurilor. Ciuperca mai poate ierna și sub formă de miceliu în scoarța ramurilor. Atacul acestei ciuperci este puternic în primăverile umede ce urmează după ierni cu temperaturi moderate, care au permis sporilor să și păstreze viabilitatea. Infecțiile ciupercii sunt favorizate

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de vegetație germinând la temperaturi cuprinse între 2-24șC și pot rezista și la temperaturile scăzute din timpul iernii, când se găsesc în cleiul ce se află în crăpăturile scoarței ramurilor. Ciuperca mai poate ierna și sub formă de miceliu în scoarța ramurilor. Atacul acestei ciuperci este puternic în primăverile umede ce urmează după ierni cu temperaturi moderate, care au permis sporilor să și păstreze viabilitatea. Infecțiile ciupercii sunt favorizate de rănile de pe scoarța ramurilor, răni produse de grindină sau de insecte

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
poate ierna și sub formă de miceliu în scoarța ramurilor. Atacul acestei ciuperci este puternic în primăverile umede ce urmează după ierni cu temperaturi moderate, care au permis sporilor să și păstreze viabilitatea. Infecțiile ciupercii sunt favorizate de rănile de pe scoarța ramurilor, răni produse de grindină sau de insecte. Prevenire și combatere. Se recomandă aplicarea măsurilor de igienă culturală în livezi prin tăierea și arderea ramurilor atacate. Rănile rezultate în urma tăierilor din iarnă se vor trata cu o soluție de sulfat

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
în vegetație și apoi și în cursul verii. În jurul unui mugure apare o pată brună-eliptică, ce contrastează cu culoarea verde a lăstarului. Rănile se întâlnesc la locul de prindere a lăstarului cu ramura din anul precedent, unde apar crăpături ale scoarței și clei. Frunzele prezintă arsuri marginale sau la vârf, iar fructele atacate putrezesc. În cele din urmă ramurile atacate se usucă căpătând o culoare cenușie. Ciuperca este un parazit tipic de rană ce pătrunde prin rănile rezultate în urma tăierilor, a

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
infecției vaselor conducătoare din ramură. Țesuturile frunzei se dezorganizează și între celule pătrunde aerul care face ca acestea să capete culoarea plumbului. Ramurile infectate prezintă în secțiune o colorație brunie, cresc greu și de obicei degeră peste iarnă. În crăpăturile scoarței ramurilor, după un an, apar și corpii fructiferi ai ciupercii, înainte ca ramura sau planta să fie complet distrusă. Aceștia au o formă plată, de 1-3 cm în diametru, de culoare albă-purpurie. Transmitere-răspândire. Ciuperca pătrunde în plantă prin răni proaspete

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
primăvară. Miceliul ciupercii pătrunde până la lemnul activ și formează substanțe gomoase în țesuturile conducătoare, ceea ce determină o stânjenire a circulației sevei. Moartea plantei survine după astuparea completă a țesutului conducător, ulterior ciuperca formează fructificații ce apar spre exterior prin crăpăturile scoarței. Ciuperca este un parazit de predispoziție, atacând plantele debilitate, ramurile și trunchiurile atinse de ger și pe cele care au suferit răniri puternice în urma tăierilor de corectare a coroanei. Prevenire și combatere. Curățirea pomilor de uscături ce vor fi distruse

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
în țara noastră în livezile bătrâne și neîngrijite de cais, prun și piersic. Simptome. Pomii atacați prezintă ramuri cu frunze mai mici și reduse ca număr, de culoare galbenă, care cad prematur; ramurile se usucă de la vârf spre bază. Pe scoarța lăstarilor atacați apar pete cenușii, uneori cafenii ce se întind ocupând tot vârful acestora. Pe puieții de cais și piersic atacul poate duce la uscarea în totalitate a acestora. Pe ramurile atacate se constată accentuate scurgeri de clei, cât și

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
cais și piersic atacul poate duce la uscarea în totalitate a acestora. Pe ramurile atacate se constată accentuate scurgeri de clei, cât și apariția fructificațiilor ciupercii sub forma unor discuri albicioase de 1-2 mm în diametru. Transmitere-răspândire. Ciuperca iernează în scoarța ramurilor debilitate sub formă de miceliu de rezistență deshidratat (strome) din care în primăvară ies sporii, ce vor asigura răspândirea ciupercii în cursul perioadei de vegetație. Infecțiile de primăvară pot fi produse și de sporii eliminați din fructificațiile de rezistență

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pepinieră sau pomii din plantațiile tinere sunt desfrunziți timpuriu, cu excepția unor frunze din vârful lăstarilor (fig. 175). Transmitere-răspândire. Sporii germinează în picăturile de apă de pe frunze și ramuri, asigurând infecții repetate în perioada de vegetație. Pe frunzele atacate și în scoarța ramurilor ciuperca formează un miceliu ce dă naștere în primăvară la un număr mare de spori ce asigură infecția primară pe frunze. În primăvară sporii din fructificațiile de rezistență, alături de sporii de pe micelii, asigură primele infecții pe frunze. În țara

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
înnegresc vizibil atât la exterior cât și în secțiune. Pe lăstarii nelignificați, boala produce pete asemănătoare celor întâlnite pe frunze. Lăstarii prezintă pete brune, alungite pline cu mucilagii; pe vreme umedă lăstarii se usucă și se înconvoaie, iar la nivelul scoarței apar răni asemănătoare cancerelor deschise (fig. 176). Pe fructele tinere, bacteria produce pete fumurii, care cu timpul se brunifică, iar coaja fructelor, se înnegrește și se lipeste de coaja lemnoasă. Bacteria poate pătrunde până la miez, pe care îl înnegrește. Pe

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
brunii caracteristice. Prin intermediul acestor fructe infectate, bacteria se transmite puieților în pepiniere, de aceea aceste fructe nu vor putea fi folosite. Pomii tineri din pepinieră suferă mai mult din cauza acestei boli decât cei mai în vârstă. Transmitere-răspândire. Bacteriile iernează în scoarța ramurilor atacate, în muguri, primăvara pătrund în frunze prin stomate (deschideri naturale), iar în celelalte organe ale pomului, prin diferite răni produse de cauze mecanice sau de insecte. Excesul de îngrășăminte cu azot din pepiniere și din plantațiile tinere, favorizează

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
fructificații ale ciupercii sub forma unor punctișoare negricioase. Dacă atacul pe fructe este timpuriu, ciuperca poate ajunge până la miez, pe care îl înnegrește. Atacul pe lăstari are mai mică importanță; pe aceste organe ciuperca produce pete brune alungite în dreptul cărora scoarța este distrusă. La suprafața țesuturilor parazitate se formează grupuri de spori de culoare neagră cu aspect punctiform (fig. 177). Transmitere-răspândire. Sporii asigură răspândirea ciupercii în toată perioada de vegetație, iar în zonele mai calde, rezistă și peste iarnă,asigurând infecțiile

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
în zonele mai calde, rezistă și peste iarnă,asigurând infecțiile din primăvară. Pe frunzele căzute apar în primăvară fructificațiile de rezistență (peritecii) cu gât lung, ce conțin spori. Iernarea ciupercii poate avea loc și sub formă de miceliu parazit în scoarța ramurilor.Din cercetările făcute la Iași (1957-1960) periteciile se formează în primăvară, după ce temperatura solului depășește 7-10șC, iar sporii se maturează la temperaturi cuprinse între 15-20șC. În toți anii de observații, sporii s-au maturat după 25 aprilie, iar eliminarea

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
naturale) sau prin rupturile țesuturilor. În secțiune, frunza prezintă pungi în care se formează bacterii. În urma unui atac puternic, frunzele se îngălbenesc, se înnegresc și cad, desfrunzirea pomului având loc înainte de vreme. Lăstarii tineri parazitați se veștejesc, prezintă crăpături în scoarță, iar în dreptul acestor răni alungite se formează lichidul bacterian de culoare gălbuie negricioasă, foarte abundent pe timp umed. Pe timp secetos, lăstarii atacați se înnegresc și se usucă. Pot fi atacate și ramurile schelet și chiar trunchiurile pomilor tineri în

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
formează lichidul bacterian de culoare gălbuie negricioasă, foarte abundent pe timp umed. Pe timp secetos, lăstarii atacați se înnegresc și se usucă. Pot fi atacate și ramurile schelet și chiar trunchiurile pomilor tineri în pepinieră, acestea prezentând crăpături profunde ale scoarței și uneori ale lemnului, în care se găsește lichidul bacterian. Pe timp uscat, ramurile și trunchiurile atacate se înnegresc, boala luând aspect de "arsură". Lăstarii tineri sunt cel mai puternic atacați (fig. 178). Transmitere-răspândire. În perioada de vegetație, bacteria este

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
mai puternic atacați (fig. 178). Transmitere-răspândire. În perioada de vegetație, bacteria este dusă de insecte cât și de picăturile de apă de ploaie sau rouă, care întind lichidul cu bacterii ce se găsește pe partea inferioară a frunzelor sau pe scoarța ramurilor. Bacteriile pătrund în frunze prin stomate (deschideri naturale) sau prin diferite rupturi mecanice ce le prezintă scoarța ramurilor; infecțiile sunt favorizate de temperaturi coborâte și umiditate ridicată, condiții ce se realizează primăvara și toamna. Viermii de mătase nu pot

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
picăturile de apă de ploaie sau rouă, care întind lichidul cu bacterii ce se găsește pe partea inferioară a frunzelor sau pe scoarța ramurilor. Bacteriile pătrund în frunze prin stomate (deschideri naturale) sau prin diferite rupturi mecanice ce le prezintă scoarța ramurilor; infecțiile sunt favorizate de temperaturi coborâte și umiditate ridicată, condiții ce se realizează primăvara și toamna. Viermii de mătase nu pot fi hrăniți cu frunze de dud parazitate și nici cu cele tratate. Bacteriile iernează în scoarța ramurilor infectate

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
le prezintă scoarța ramurilor; infecțiile sunt favorizate de temperaturi coborâte și umiditate ridicată, condiții ce se realizează primăvara și toamna. Viermii de mătase nu pot fi hrăniți cu frunze de dud parazitate și nici cu cele tratate. Bacteriile iernează în scoarța ramurilor infectate sau pe sol, în frunzele căzute. Prevenire și combatere. Măsurile de combatere urmăresc limitarea focarelor de infecție astfel: puieții bolnavi în pepinieră vor fi distruși prin ardere; ramurile puternic atacate vor fi tăiate și distruse; se va evita

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
determină îngălbenirea, brunificarea și apoi căderea în masă a frunzelor (fig. 179). Transmitere-răspândire. Iernarea parazitului are loc pe frunzele căzute, în primăvară formându-se peritecii (fructificații de rezistență) cu spori. Ciuperca mai poate ierna și sub formă de miceliu în scoarța ramurilor. Prevenire și combatere. Îngroparea frunzelor în toamnă, prin arături, duce la micșorarea sursei de infecție. Se vor folosi aceleași tratamente chimice ca și în combaterea bacteriozei dudului. 9.9. Bolile arbuștilor fructiferi 9.9.1. Bolile agrișului și coacăzului

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
iar ciuperca formează gheme de miceliu pe care apar sporii; petele se pot uni, se întind, iar țesuturile neparazitate se îngălbenesc și frunzele cad în masă. Deseori, lăstarii rămân desfrunziți chiar în luna august. Atacul pe lăstari prezintă la nivelul scoarței pete alungite, brunii, evoluând în mici cancere deschise (fig. 181). În cazuri mai rare, atacul pe codițe și fructe, duce la zbârcirea și căderea acestora. Plantele sunt puternic debilitate, nu mai fructifică normal, iar rezistența lor la ger scade mult

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
umed. Temperatura optimă de germinare a sporilor variază între 15-25șC, iar perioada între două infecții este de 1-2 săptămâni. Iernarea parazitului are loc fie sub formă de spori, ce sunt rezistenți la temperaturi scăzute, fie ca miceliu de infecție în scoarță sau miceliu uscat în frunzele căzute, din care în primăvară se vor forma fructificații de rezistență cu spori, ce vor asigura infecțiile primare în primăvară. Antracnoza produce pagube mai mari prin defolierea agrișului și coacăzului în regiunile umede cu veri

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]