2,238 matches
-
civil, dar când omul se Întoarse și-i văzu ochii devenind vicleni și insolenți la vederea lui, Îl apucă disperarea. Deasupra biroului atârna o oglindă și Myatt Își văzu În ea cu multă claritate, timp de un moment, propria reflecție, scund și rotofei, cu nasul mare, În haina lui de blană - și-i trecu prin minte că oamenii aceștia probabil Îl urau nu doar pentru că era evreu, ci și pentru că purta Însemnele banilor În ambientul lor auster. — Așa? spuse funcționarul. — Vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
fată În Subotica. — Vin, spuse omul. Pe drumul dinspre gară alerga cineva. La Început trecu pe lângă ei, În ninsoarea purtată de vânt. Apoi deslușiră un bărbat care o cârmea ba Încoace, ba Încolo. Ajunse la ei cu o repeziciune surprinzătoare. Scund și grăsuliu, el se Încleștă de ușă ca să urce. — Ce se Întâmplă? Îl Întrebă Myatt. Omul Împroșcă puțin cu scuipat În timp ce vorbi: — Dă-i drumul repede! Ușa se trânti, iar el se buluci Înăuntru și se prăbuși cu răsuflarea tăiată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
ne-a și părăsit, noi rămânând în apele noastre, de rudimentari, și nărăviți ai relelor locuitorilor sfintei noastre planete. Viermele Corina se ridicase pe taburetul așezat pe masa din mijlocul casei și se chinuia să înlocuiască becul ars, din tavan. Scundă fiind, iar tavanul prea sus pentru statura ei, nu putea face singură treaba pentru care se urcase pe taburet. Cornete dormea, pe fotoliu, cu fața în sus, cu picioarele răscăcărate, cu mâinile larg date în lături, ca un broscoi. Nu
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
albastru și senin, dincolo de coroanele unui miliard de arbori maiestuoși din Amazonia. Auzi cântecul primei „păsări-bombardier“ a după-amiezii și fluierătura amoroasă a unei vulturoaice cu penaj cafeniu-închis. Un șarpe veninos alunecă la trei metri depărtare și se pierdu printre trestiile scunde ce creșteau la marginea bălții, căutând, poate, o broască pe care să o ia prin surprindere. La ora asta, în luna asta... ce lună să fie? O fi căzut de-acum întunericul peste Chicago, s-or fi aprins luminile, drogații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
se așezară pe bananieri. Rămaseră acolo foarte ficși și apoi se întoarseră încet, întrebători. El agită mâna. — Du-te și mănâncă niște banane... Respiră ușurat văzând că, în sfârșit, se ridica în picioare și pornea spre bananieri. Trupul ei era scund, cu o carne neagră și tare, iar mersul ei, lent și greoi, cu ușoara legănare a femeilor obișnuite să care mari greutăți pe cap. Dispăru între bananieri, se auziră lovituri și gâfâituri și, după câteva clipe, reveni târând un mănunchi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
striga ceva, fără să îndrăznească să pună piciorul pe pământ, aruncând priviri îngrijorate spre marginea selvei. — S-ar zice că se grăbesc. Și că le e teamă. Îi cunoști pe piloții ăia? Inti Ávila dădu din cap: — Pe cel mai scund l-am văzut odată în Santa Marta. Aparatul se vedea acum liber și săriră înăuntru. Motorul se înecă de două ori, scoase un șir de explozii care îi îngroziră pe indigeni și începu să ruleze încet, îndepărtându-se în direcția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
ni le furnizează naratorul ne lasă să deducem că acesta era de Înălțime medie, slab și cu o pilozitate accentuată a membrelor inferioare. Aceste semnalmente fizionomice mi se par arbitrare În conturarea personajului. Eu mi l-aș reprezenta mai curînd scund, cu perdispoziții de obezitate, ușor efeminat. 4. Căsătorit, cu copii Încă mici - personajul N.B. folosește la un moment dat În text expresia „plozii“. 5. În textele trimise nu ni se indică profesia exactă - personajul Doamna E. spune În reflecțiile sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
actorii, altele cînd dispar poeții, sau cizmarii sau milițienii sau președinții de state, perioade cînd părăsesc terenul numai cei Între patruzeci și cincizeci de ani sau numai cardiacii sau numai astmaticii, perioade pentru albi, perioade pentru negri, pentru Înalți, pentru scunzi, moartea parcă și-ar alege victimele pe căprarii. Planificarea, spune Nino, fiecare specie cu exterminatorul ei: morcovul cu iepurele, iepurele cu vulpea, vulpea cu lupul, lupul cu ursul, ursul cu vînătorul, sau mai exact, necalificatul cu calificatul, calificatul cu șeful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
sînii foarte mari. R.B. bărbatul a trîntit-o pe R.B. femeia În mijlocul curții pe asfalt și a Început să-i sugă sînii. Mai la o parte pe iarbă ședea Gerda și legăna un copil. Atunci din spatele școlii a apărut un domn scund și foarte slab, Într-un costum negru. Mergea fără să Înainteze - era domnul K. CÎnd m-am trezit mi-am mîngîiat mîna stîngă. Sărăcia congenitală a trupului. Aceasta este Împlinirea dorințelor mele de a mă regăsi mereu umilită, de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
ochi, vezi n-a mai venit șefu? Unu tuciuriu se zgîiește pe o fereastră spartă. — Țs, bag seama că ie groasă. Mă depărtez. Nu vreau să creadă că trag cu urechea. Mă Îndrept spre ieșirea din spate, intru În ghereta scundă de lîngă rampa de descărcare, unde se vînd alimente pentru muncitori. Mă fac că vreau să cumpăr ceva. Întreb Într-o doară dacă n-au lumînări. VÎnzătoarea mă privește stupefiată. Mă scuz și ies. Dau de doi milițieni gradați care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
îndepărtându-se acum vlăguită de mine - pe moarte sau deja moartă. Schimbare de climă. — Doamne, ați mai văzut așa ceva? Am început să construim o arcă în spatele hotelului. Biroul de recepție era destul de înalt, dar probabil că și ea era foarte scundă sau era așezată pe un scaun cu picioare mult prea scurte; biroul o ascundea complet de la bărbie în jos. — S-au dat avertismente de viituri la radio. John a zis că apa-i destul de mare acum ca să ia mașinile pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
telefon, mi-am ridicat mânecile hainei încercând să controlez picuratul apei, apoi am întors hârtia cu fața spre mine. Ea mi-a dat un pix și eu m-am întins să-l iau. Atunci am observat că femeia nu era scundă, ci stătea într-adevăr jos. Într-un scaun cu rotile. Motanul n-a părut impresionat. — Tanti Ironside, așa-mi zice, i se adresă ea motanului, dar tu poți să-mi spui Tușa Rush dacă te comporți bine cât stai aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
în jurul încheieturilor și antebrațelor, și urcau spre mânecile sumese, care nici ele nu fuseseră cruțate pe de-a întregul. Bucăți șifonate de hârtie și pagini strânse alandala îi umflau buzunarele pantalonilor negri, de școlar și halatul peticit și deșirat. Era scund și avea probabil șaptezeci de ani. Lumina slabă a unicului bec nu răzbătea prea bine prin bolta lui de păr și asta îți dădea impresia că te uiți la un om care te privește din adâncul unui șifonier. Fața lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
meu: — Eric. M-am întors pe loc, dând din mâini. O barcă tresălta pe valuri, o barcă de pescuit măricică, puțin cam bătută de vremi. Pe punte stăteau două siluete, una cu păr cărunt și fluturând din mână, cealaltă mai scundă și stând puțin mai în spate de balustradă. Fidorous și Scout. M-am luptat cu greutatea hainelor, înotând cât de repede puteam către ei. Luându-mă fiecare de câte un braț, mă traseră peste bord. Am căzut pe puntea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Rowe Îl Întîlni În seara următoare, pe palierul cufundat În Întuneric. Individul vorbea pe șoptite, adresîndu-se doamnei Purvis, care, așa cum stătea rezemată de perete, părea Îngrozită de-a binelea. — Într-o bună zi, o să Înțelegeți! spunea individul. Era un bărbat scund și oacheș, cu niște umeri diformi și trupul contorsionat, de pe urma unei paralizii infantile. — A, domnule Rowe, spuse doamna Purvis răsuflînd ușurată, dumnealui ar dori să audă ultimele știri și i-am spus că dumneata o să-i Îngădui, poate, să asculte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
c-a fost o greșeală. — Nu pricep. O bombă mi-a distrus locuința Înainte de a putea să-mi dau seama ce anume voia de la mine omul acela... — Nimeni nu putea să vină din partea noastră, spuse fata. Cum arăta? — Un tip scund, negricios, cu niște umeri diformi - aproape un infirm. N-avem aici un asemenea individ. — Credeam că dac-aș găsi-o pe doamna Bellairs..., dar văzînd că numele rostit sună În gol, adăugă: Una dintre persoanele care au ajutat la tombolă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Dar se apropie Wilmart - deocamdată e singur - și Îl Împinge cu umărul. Bruno Începe să se tragă Înapoi, tremurând de frică; știe cam ce va urma. „Lăsați-mă...”, spune el cu o voce slabă. Pelé se apropie și el. E scund, vânjos, foarte puternic. Îl pălmuiește violent pe Bruno care Începe să plângă. Apoi Îl trântesc la pământ, Îl prind de picioare și Îl târăsc pe jos. Ajunși lângă closete, Îi smulg pantalonul de pijama. Sexul lui Bruno e mic, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
dorința unor femei bogate de a lupta cu Îmbătrânirea sau de a-și corecta anumite imperfecțiuni naturale. Se scăldau, goi cu toții, În micile golfuri de lângă vilă. Doar Bruno refuza să-și scoată costumul de baie. Se știa alb ca brânza, scund, respingător, obez. Uneori, unul dintre băieți era primit În patul maică-sii, care avea deja patruzeci și cinci de ani; vulva i se mai ofilise, era puțin lăsată, dar fața Îi rămânea superbă. Bruno se masturba de trei ori pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
oprești În fața ei zâmbind și s-o Întrebi calm: „Vrei să lucrezi cu mine?” Ceilalți păreau să cunoască jocul, așa că În treizeci de secunde totul se terminase. Bruno aruncă În jur o privire panicată și se pomeni În fața unui brunet scund și spătos, Împăroșat, cu sexul gros. Nu-și dăduse seama, dar erau numai cinci femei la șapte bărbați. Slavă domnului, celălalt nu părea poponar. Vizibil furios, fără o vorbă, individul se culcă pe burtă, Își puse capul pe brațele Încrucișate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
la urmă vâră-ți și roza...”, Încheie el În gând, când ea, cu sânii goi, se ridică poruncindu-i bărbatului să schimbe copilul. În tot cazul, acum ea dansa cu Karim. Formau un cuplu bizar, el cu cincisprezece centimetri mai scund, durduliu și șmecher, lipit de acea prăjină germanică. Dansând, el surâdea și vorbea Întruna, cu riscul de a pierde din vedere obiectivul principal al vânătorii; lucrurile păreau totuși să avanseze: femeia surâdea și ea, privindu-l cu o curiozitate aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
scurt, Încă un autentic moment de viață reală. Lângă Bruno, doi indivizi pirpirii, cu un aer ecleziastic, comentau performanțele fustangiului. — E lipicios, Înțelegi..., spuse unul. Teoretic, asemenea femeie nu-i de nasul lui, e urât, are burtă, e și mai scund decât ea. Dar e lipicios, pramatia, cu asta reduce din handicap. Celălalt Încuviința cu un aer posac, depănând cu degetele niște mătănii imaginare. Terminându-și vodca cu suc de portocale, Bruno Își dădu seama că lipiciosul Karim izbutise să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
sex. Ejaculă cu un urlet; niciodată nu mai simțise atâta plăcere. 7 CONVERSAȚIE DE RULOTĂ Rulota Christianei era la vreo cincizeci de metri de cortul lui. Intrând, ea aprinse lumina, scoase o sticlă de Bushmills, umplu două pahare. Zveltă, mai scundă decât Bruno, fusese desigur foarte drăguță; dar trăsăturile obrazului fin erau ofilite, ușor atinse de cuperoză. Doar părul Îi rămânea superb, mătăsos și negru. Ochii albaștri erau blânzi, puțin triști. Părea să aibă vreo patruzeci de ani. — Uneori mă apucă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
pătruns Într-o zonă intermediară, schimbătoare și cenușie, În care percepțiile erau confuze. Dedesubt, În lumea oamenilor, existau pajiști, animale și arbori; totul era verde, umed, alcătuit din nenumărate detalii. Walcott Îl aștepta la aeroportul din Shannon. Era un ins scund, Îndesat, cu gesturi iuți, cu o chelie pronunțată, mărginită de o coroană de păr blond-roșcat. Își conducea rapid mașina, o Toyota Starlet, printre pajiști și dealuri Învăluite În pâclă. Centrul era situat puțin mai la nord de Galway, pe teritoriul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
în care să facem lucruri amuzante și distractive, unde să ne simțim bine. Bunicii Sonia Sitea Nu îmi pot închipui viața fără bunici, cele patru perosane care mi-au umplut copilaria cu dragoste, lumină și culoare. Bunica Lenuța, o femeie scundă, cu părul tuns scurt, băiețește, cu ochii mari, ageri și albaștri ca floarea de miozot. Este o femeie dinamică, curajoasă, iubitoare și cu simțul umorului. mă face mereu să mă simt bine, iar atunci când sunt tristă, mă înveselește imediat. De
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
botul lucios al cizmelor. Împăratul o ghilotină din ochi, imaginându-și cum capul strâns În bonetă se rostogolește pe podeaua udă, dar se lipi de zid când femeia Înălță către el o privire aspră. Drept, cu măreția autoimpusă a omului scund, care nu-și permite să irosească nici un milimetru din statură, Napoleon Bonaparte Își strecură mâna dreaptă Între reverele tunicii și o porni precaut de-a lungul benzii negre care străjuia peretele. Nu putea păși apăsat, căci risca să alunece, iar
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]