34,020 matches
-
Ce-ai zice de două săptămâni“, m-am gândit. Oțelindu-mi psihicul, i-am replicat: —E foarte Însărcinată. Zicea că te-a văzut cu două weekend-uri În urmă, Hunter. Am făcut o pauză, apoi am adăugat: — În călătoria ta secretă la Londra. La celălalt capăt al firului se făcu liniște. Furioasă, am deschis frigiderul și mi-am turnat un pahar de șampanie dintr-o sticlă Începută. Am luat o Înghițitură. Nu s-a Întâmplat nimic. Nu mă simțeam plăcut amețită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
mult interes, am luat un exemplar din New York Post. Am avut șocul vieții mele. „Ce?“ am explodat eu, neadresându-mă cuiva anume. Acolo, țipând la mine În cerneala de un roșu aprins de pe prima pagină a ziarului era titlul: „NUNTA SECRETĂ A PROASPETEI DIVORȚATE! Vezi pagina 3 pentru rochie, detalii și masa festivă!!!“ Am dat la pagina 3. Acolo, radioasă, Lauren zâmbea dintr-o fotografie alb-negru. Zăpada cădea rotindu-se În jurul ei, iar o rochie de mireasă din organdi albă flutura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
trebuie să te mai Întreb ceva, am spus. Fără răspunsuri vagi, te rog. —OK. Voi fi cât se poate de sincer și de clar. Ce vrei să știi? Orice. — De ce ești atât de secretos? Și dispari mereu? Toate telefoanele acelea secrete, și tot timpul când stai pe Internet și nu spui niciodată ce faci. Dacă nu aveai o aventură cu Sophia, atunci ce puneai la cale? Hunter zâmbi doar și-și deschise servieta. Scosese un plic maro simplu și mi-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
mâine. Ți-am pregătit o mică surpriză, zice. Acum dă-mi-o pe Coacăză. Îi zic că o cheamă Mona. Mona Sabbat. — O cheamă Mona Steinner, zice Helen, ținând o pagină din ceaslov în lumină și încercând să citească scrierea secretă. — E Stridie? zice Mona. De pe bancheta din spate, întinde mâinile de-o parte și de alta a capului meu, încercănd să apuce telefonul și zicând: — Vreau să vorbesc! Stridie, Stridie, urlă Mona, au ceaslovul! Și, în timp ce încerc să controlez mașina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
noi spre secție, cifrele de producție rămîn bătute în cuie? întreabă Teona, arcuindu-și frumos o sprînceană, dar menținînd tonul rece, dojenitor. Dumneavoastră ați zis-o, nu eu strînge Mihai din umeri, retrăgîndu-se. Vedeți cum umblați cu hîrtia dată, e secret de serviciu spune Teona. Duceți-o în birou și băgați-o în dosarul cu acte, pe care probabil că-l țineți încuiat, nu de alta, dar se fac controale... Ieșit din birou, cu obrazul gata să-i crape de roșu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
2 și Geena? Cine poate spune? Cine poate preciza momentul în care lucrurile s-au înrăutățit? Și cine poate pătrunde într-o minte care, nefiind de la bun început prea stabilă, era acum supusă presiunii generate de o dorință puternică și secretă? Spun „secretă“, dar e clar că era mai mult decât atât. Ceea ce simțea ea nu poate fi exprimat în cuvinte. Dar ia ghici ce a făcut în continuare. Ei bine, sigură că pusese stăpânire pe mintea lui Dan, Carol se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Geena? Cine poate spune? Cine poate preciza momentul în care lucrurile s-au înrăutățit? Și cine poate pătrunde într-o minte care, nefiind de la bun început prea stabilă, era acum supusă presiunii generate de o dorință puternică și secretă? Spun „secretă“, dar e clar că era mai mult decât atât. Ceea ce simțea ea nu poate fi exprimat în cuvinte. Dar ia ghici ce a făcut în continuare. Ei bine, sigură că pusese stăpânire pe mintea lui Dan, Carol se temea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
stânjeniți de realitatea sa palpabilă. Îl ling și își strecoară degetele înăuntru, dar prea rar se întâmplă să-i adreseze o privire lungă și iubitoare. Preferă să se uite la el așa cum ar face un copil, ca la o ușă secretă care duce la camera plină cu dulciuri. Poate din cauză că de acolo vin bebelușii. Alan visa cu ochii deschiși, jucându-se cu figurinele de lut, în timp ce aștepta ca un alt artritic chinuit să intre în cabinet. Alan, în ciuda intelectului său mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
cedat tronul tânărului Shao Hao. Huangdi era însă plin de vitalitate și iubea viața. Nu a vrut să moară de bătrânețe și a decis să caute viața veșnică. Așa că a învățat de la maeștrii taoiști Rong Chengzi și Fu Qiugong metoda secretă de preparare a elixirului nemuririi. Taoismul este o religie autohtonă. În popor, exista credința că taoiștii aveau știința preparării unui elixir al nemuririi. Pentru însușirea învățăturii taoiste a preparării acestuia, trebuia aleasă o zonă deosebită, cu munți falnici și ape
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
întăririi relațiilor de prietenie. Tatăl prințesei a acceptat cererea. Înainte de a avea loc nunta, împăratul din Gostana i-a cerut prințesei să-i aducă gogoși de vierme și semințe de dud. Înainte de a pleca de-acasă, prințesa a ascuns comorile secrete în acoperământul capului. La frontieră, soldații au examinat toate obiectele prințesei, dar n-au îndrăznit să se uite și sub vălul ei. Așa, potrivit povestirii, metoda creșterii viermilor de mătase s-a răspândit până în Occident. Autenticitatea întâmplării este confirmată și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
luat vederi. Coșurile de gunoi din Londra sunt desființate din anii ’70, în urma atentatelor IRA, toată lumea aruncă resturile pe jos pentru a fi strânse integral noaptea. Orice obiect abandonat, de la o poșetă până la un Mercedes, este imediat raportat poliției. Serviciile secrete britanice au reușit să neutralizeze în decembrie anul trecut - amintiți-vă cursele British Airways spre America anulate în ultimul moment - ceva ce ar fi putut semăna cu Atocha. E de imaginat așa ceva la noi? Cine o să dejoace planurile teroriștilor, SRI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
în ultimul moment - ceva ce ar fi putut semăna cu Atocha. E de imaginat așa ceva la noi? Cine o să dejoace planurile teroriștilor, SRI-ul și SIE, conduse până mai ieri de superșpionul Talpeș, și acum de madam Chanel? Agenții noștri secreți, când nu se află în treabă, sunt ocupați să facă dosare cu care să poată fi trosniți, la momentul potrivit, miniștri, parlamentari și politicieni incomozi. Poliția n-a fost în stare să-i prindă până azi nici măcar pe bătăușii ziariștilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
Un sergent, Chip Frederick, și un general de brigadă, o femeie, Janice Karpinski, acuzați pentru maltratarea deținuților, spun că ei sunt doar țapi ispășitori, ordinele pentru „proceduri speciale” de interogatoriu venind direct de la conducerea superioară a armatei. Un raport intern secret al US Army, semnat de generalul Antonio Taguba, vorbește despre colapsul structurilor de comandă din închisorile administrate de americani, despre practicile abuzive comandate de CIA. 60% dintre deținuții irakieni chinuiți și uciși nu se făceau vinovați de nimic, erau civili
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
până acum 12 Olimpiade, fiecare cu aerul propriu, cu poza specifică, cu amprenta timpului lumii nesportive asupra ei. Care ar fi „marca” Atenei Olimpice 2004? Primul gând se duce la miile de militari și agenți mai mult sau mai puțin secreți care se calcă pe picioare în capitala greacă. Pacea olimpică e o amintire din cărțile de istorie antică. Dar nu de ieri, de alaltăieri: atentate au mai fost, la München ’72 și Atlanta ’96, iar edițiile Moscova ’80 și Los
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
singular se diluează și dispare, lăsând locul persoanei întâi. Și nici nu m-a prea durut când asistenta medicală mi-a cusut arcada. Eram în tabără la Poiana Izvoarelor, în vacanța de iarnă dintr-a șasea, înnebunit de-un joc secret, cu care ne umpleam serile în dormitor, după ce aprindeam focul în sobă cu bucăți de burete smulse din perne. Pe rând, fiecare dintre noi respira adânc, foarte adânc, de douăsprezece ori, apoi era strâns puternic de plex, până își pierdea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
titlu, lăsînd textul intact. „Dacă-i bun de mîncat, e bun de citit” a devenit motto-ul meu. Uneori, pentru a-mi odihni ochii suprasolicitați, mă duceam să cutreier prin vechile puțuri făcute de strămoșii mei și prin camerele lor secrete și acolo, Într-o noapte, În timp ce mă furișam pe lîngă planșeu, am dat peste un baraj alcătuit dintr-o bucată de tencuială căzută, o barieră pe care pînă atunci o luasem drept o porțiune de perete, Însă acum vedeam că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
-l dau gata pe Spinoza Într-o zi. Uneori, mă uitam În jurul meu și mă treceau fiori de bucurie. Nu reușeam să pricep de ce-mi fusese hărăzit un asemenea noroc. Uneori, Îmi Închipuiam că fac parte dintr-un plan secret. M-am gîndit, ar fi oare posibil ca eu, În ciuda Înfățișării mele care n-ar sugera o atare concluzie, să am un Destin ? Și, prin Destin, voiam să zic genul de chestie pe care o au oamenii În povești, acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
de Încredere, imediat Își scotea masca și nu mai semăna deloc cu Părintele Tuck : ochii rotunzi i se Îngustau, gurița ediție de buzunar devenea o liniuță dreaptă și severă. Parcă se schimba subit filmul - În fața ta se afla acum agentul secret al rezistenței franceze, ce-ți Înmîna documente falsificate, sau poate gazda unui cuib de hoți din lumea interlopă, ce-ți oferea diamante furate. „O clipă, vă rog” spunea și se uita rapid În jur. Apoi, ghemuindu-se În fața seifului În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
fi dispus să restitui cozonacul, ca să fie pus din nou la loterie, În folosul cauzei? Așa se obișnuiește În ocazii de astea. Vorbele acestea, rostite cu tonul superior al unui „veteran“ dornic să-l inițieze pe un „boboc“ În obiceiurile secrete ale vieții, Îl jigniră pe Arthur Rowe. — Păi, văd că n-a mai rămas nici un singur client În grădină, zise el. — Mă gîndeam să punem cozonacul la mezat, Între noi, cei rămași, răspunse pastorul, strîngîndu-i din nou ușor brațul. Dă-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
să-ți trezească indignarea, a unor amenințări pe care trebuia să le ignori, a unor promisiuni niciodată ținute... Însăși crima căpăta un soi de demnitate În comparație cu această experiență de mîna a doua, cu această complicitate tăcută la Împlinirea unor pasiuni secrete și Înfricoșătoare. Cu spatele rezemat de perete, ținîndu-și În mînă pălăria de fetru, Jones ascultase discuția dintre Rowe și domnul Rennit, fără să ia parte la ea, ca și cum ar fi tras cu urechea la o ușă de hotel. Domnul Rennit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
fata pe Rowe. — Nu știu, dar nu-mi pasă, Îi răspunse el. Știu doar că povestea asta m-a scos din sărite. Totuși, care-i părerea dumitale? Îl Întrebă Hilfe. Vreau să spun... În legătură cu cozonacul. Poate că ascundea un mesaj secret... Frații Hilfe rămaseră tăcuți cîteva clipe, ca și cum ar fi reflectat la această idee. Apoi Hilfe spuse: — Hai să mergem la doamna Bellairs. — Nu poți părăsi biroul, Willi, Îi zise fata. Mai bine mă duc eu cu domnul Rowe. Uiți că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
urmă, mă trăseseră cu fermitate de penis. Acum că Vaughan a murit, vom trăi alături de ceilalți care s-au adunat în jurul lui, ca o mulțime de oameni atrasă de un infirm rănit ale cărui poziții deformate dau în vileag formulele secrete ale minților și vieților lor. Noi toți care l-am cunoscut pe Vaughan acceptăm erotismul pervers al accidentului de mașină, la fel de dureros ca și extragerea unui organ expus prin deschizătura unei răni chirurgicale. Am urmărit cupluri care se împreunează în vreme ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
al mașinii, însemnând materialul galben cu smegma sa. Ultima ambulanță plecase. Cu o oră mai devreme, actrița de film fusese condusă la limuzină. În lumina serii, cimentul alb al coridorului de coliziune de sub podul rutier aducea cu o pistă aeriană secretă de pe care mașinării misterioase decolează spre un cer metalizat. Aeroplanul de sticlă al lui Vaughan zburase undeva deasupra capetelor spectatorilor plictisiți care se întorceau la mașinile lor, deasupra polițiștilor obosiți care adunau valizele și gențile de mână rupte ale turiștilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
catarg de steag sau, de ce nu, un penis. Probabil că urmele acestea fuseseră făcute în contextul unei drame imaginare puse în practică de diversele companii care foloseau mașina, de actorii care jucau roluri de detectivi și criminali mărunți, de agenți secreți și moștenitoare puse pe fugă. Volanul ros purta în manșonul lui urmele unsuroase a sute de mâini ținute acolo în pozițiile dictate de regizori și cameramani. Înaintând în traficul de seară de pe Western Avenue, mi-am imaginat cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
în spatele volanului, ținând glanda umedă în mână. Cercetă cu privirea interiorul mașinii, întrebându-se parcă în ce alt fel ar putea exploata actul nostru sexual. Luminată de soarele după-amiezii, cicatricea ștearsă de pe fața ei demarca aceste motive ascunse ca frontiera secretă a unui teritoriu anexat. Crezând că o pot încuraja în vreun fel, i-am scos sânul stâng din sutien și-am început să-l mângâi. Stimulat de geometria lui familiară, mi-am plimbat privirea peste grota tabloului de bord, învelișul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]