2,120 matches
-
finalitate. Ceea ce le deosebește, este gradul de rafinare conceptuală a mitului în raport cu ritul, o anumită superioritate a comunicării verbale în raport cu cea nonverbală. Având în vedere toate aceste diferențe structurale și funcționale, putem spune că între cele două tipuri de sisteme semiotice nu se instituie un raport de redundanță semantică; căci, deși vizează același conținut semantic, ritul și mitul nu îl reprezintă identic. Putem spune că, ritul și mitul nu se exclud, ci sunt complementare. Apariția mitului nu înlocuiește funcționalitatea ritului, ci
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
exprimare inedită, ca însoțitor al mitului. În concluzie, relația instituită diacronic între rit și mit o reflectă pe aceea dintre natură și cultură, dintre ontos și logos. Așa cum limba se realizează prin vorbire, mitul se realizează prin rit. În termeni semiotici, ritul reprezintă limbajul-obiect pentru metalimbajul definit al discursului mitic; căci, dacă mitul este „conștiința de sine a ritualului”, ritualul este „inconștiența mitului”. 4.3 Analiza situației de comunicare generată Extrapolând universul semnelor și dincolo de existența ființei umane, potrivit concepției universalist-semiotice
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
definit al discursului mitic; căci, dacă mitul este „conștiința de sine a ritualului”, ritualul este „inconștiența mitului”. 4.3 Analiza situației de comunicare generată Extrapolând universul semnelor și dincolo de existența ființei umane, potrivit concepției universalist-semiotice vom spune că o situație semiotică se definește întotdeauna acolo unde apare un semn, exprimând un proces real sau virtual de comunicare a unei informații anume. Putem defini patru tipuri de semioză, respectiv canale de comunicare asociate „mesajului cosmogonic”: ritualic, discurs individual de tip extatic (șamanic
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
propun să descrie explicit modul în care teoria și practicile le-gate de problematica spațiului sunt aplicate în diverse domenii și din variate perspective, precum cele ale geografiei, antropologiei, sociologiei, religiei, filosofiei, istoriei, științei politice, literaturii, criticii și teoriei literare, semioticii, studiilor culturale, postcoloniale și de media etc.19. Gânditori contemporani, filosofi, istorici, esteticieni, semioticieni, precum Jacques Derrida, Gilles Deleuze, Michel Foucault, Jean Baudrillard, Mihail Bahtin, Claude Lefort, meditează asupra unor teme legate de construirea discursivă și imaginativă a spațiului. Ei
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
unor teme legate de construirea discursivă și imaginativă a spațiului. Ei studiază relația dintre spațiu și teorie dincolo de disciplina propriu-zisă a geografiei. Disciplinele științifice ale geografiei, topografiei și cartografiei s-au îmbogățit și nuanțat prin relațiile interdisciplinare cu literatura, filosofia, semiotica, lingvistica, artele, media, antropologia, dar mai cu seamă cu sociologia, concepte precum geografia (cartografia) simbolică sau metaforică, geografia socială, geografia imaginară etc. fiind larg acceptate. Comună este tratarea spațiului ca strategie reprezentațională într-o ma-nieră transdisciplinară și interculturală 20. La
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Régis Debray • Darurile Zeiței Amaterasu, Roxana Ghiță, Cătălin Ghiță • Efectul de bumerang, Adina Ciugureanu • Fundamentele culturale ale lumii occidentale, Jean-Louis Bodinier, Jean Breteau • Globalizare și cultură media, Adrian Dinu Rachieru • Modele culturale comparate, Gheorghe Drăgan • Rațiune și cultură, Ernest Gellner • Semiotică, societate, cultură, Daniela Rovența Frumușani • Studii irlandeze, Codruț Constantinescu În curs de apariție Artă, cultură și gastronomie, Phyllis Pray Bober LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției ACADEMICA ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade, str. Cloșca, bloc CH1 ARAD Librăria Corina, str.
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
în funcțiunea conceptuală a cuvintelor; dacă te grăbești și identifici diplomatul cu limbajul, îți iese tot un personaj gri, fără profil, neinteresant. Fiecare diplomat capătă, în timp - pentru că nu există o școală, aici e mult fler -, un tip de deprindere semiotică pe care nu o regăsești altundeva, prin care reușește să exprime o temă tratabilă în câteva cuvinte printr-o frază care, în ciuda prolixității, are sens, scopul fiind de a o trece neatinsă prin negocierea textului. Îndeobște, fiecare întâlnire internațională se
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
intentio operis), independentă de cele ale autorului și lectorului, dimensiune care indică prima suprainterpretarea. Eco nu susține că ar fi niște criterii forte, ele nu substituie o rațiune, ci doar "o formă de rezonabilitate" împotriva teoriilor reader-oriented. Identificată prin strategia semiotică a convențiilor narative, intenția textului produce un Cititor Model capabil să imagineze la rându-i un Autor Model (altul decât cel Empiric) perfect compatibil cu intenția textului: "Textul este, nu atât un parametru de utilizat cu scopul de a convalida
Prima poruncă a textului: Nu suprainterpreta! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12597_a_13922]
-
pentru a ilustra cum gândesc muzicologi aparținând unor generații diferite: Francisc László, Béla Bartók și muzica populară a românilor din Banat și Transilvania, Cluj-Napoca: Eikon, 2003; Despina Petecel Theodoru, De la mimesis la arhetip, București: Editura Muzicală, 2003; Antigona Rădulescu, Perspective semiotice în muzică. Aspecte ale narativității în Sonatele pentru pian de Beethoven. București, Editura Universității Naționale de Muzică, 2003. Observ în primul rând cum cartea profesorului clujean Francisc László (distinsă cu Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor pe 2003) acoperă - într-o
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
sau la compozitori români contemporani acele permanențe ale gândirii. Volumul Antigonei Rădulescu reprezintă o cercetare originală în muzicologia românească, aliniindu-se celei mai actuale mode a muzicologiei universale: explorarea narativității în analiza muzicală. Această direcție, deschisă de orientarea interdisciplinară a semioticii muzicale, se îndreaptă spre surse filosofice și lingvistice, Paul Ricoeur și A.J. Greimas fiind numele cele mai celebre, invocate adesea de gruparea puternică ce se ocupă cu narativitatea în muzică, de muzicologii europeni (există un influent nucleu finlandez) și
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
care le distinge în spațiul generației. Cum sînt definite aceste cîmpuri, este altă poveste. Definițiile respective sînt valabile în măsura în care nu sînt valabile; mai limpede: se poate să fie adevărat că prin apariția lui Nichita Stănescu apare pentru poezie o "conștiința semiotica", ca Marin Sorescu se înscrie în "genul ironic și parodic", ca Mircea Ivănescu e "primul experimentalist programatic din această generație" ș.a.m.d., dar la fel de bine se poate spune și că Nichita Stănescu este un "experimentalist programatic", ca la Mircea
Încă o antologie by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/18164_a_19489]
-
înscrie în "genul ironic și parodic", ca Mircea Ivănescu e "primul experimentalist programatic din această generație" ș.a.m.d., dar la fel de bine se poate spune și că Nichita Stănescu este un "experimentalist programatic", ca la Mircea Ivănescu întîlnim o "conștiința semiotica" și că ambii se înscriu în "genul ironic și parodic". Aceste formule sînt prea vagi pentru a descrie direcții dominante, amestecul lor întîlnindu-se, în proporții și concentrații diferite, la majoritatea poeților din această generație de 33 de ani, ba chiar
Încă o antologie by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/18164_a_19489]
-
același obiect, se spune că ei sunt egali". Dar ce sunt termenii? Aflăm tot de acolo: Obiectele matematice sunt reprezentate prin cuvinte, semne, grupări de semne pe care le numim termeni". În acest fel, autorii se angajează într-o aventură semiotică foarte delicată, care în niciun caz nu-și avea locul într-un manual de clasa a VII-a iar în forma propusă nu duce la nimic nici mai târziu. Elanul epistemologic îi conduce pe autori să definească și statistica matematică
D'ale manualelor by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14348_a_15673]
-
Breton), la Universitatea Columbia. Aflasem de la fosta noastră excelentă studentă Rusanda Mureșan, care reușise nu de mult la un concurs de doctorat patronat de celebrul semiotician, că într-una din zilele prea scurtei mele treceri pe uluitoarea planetă Manhattan autorul Semioticii poeziei (1978) și al Producerii textului (1979) - care veneau după ceva mai vechile Eseuri de stilistică structurală (1969) - urma să aibă această întâlnire. N-am putut, evident, rezista tentației de a face cunoștință cu poeticianul îndrăzneț și subtil care în
Michael RIFFATERRE "Textul literar nu e niciodată desuet" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15544_a_16869]
-
erau încă vii în minte performanțele sale analitice în spații ca și interzise majorității cititorilor de poezie, precum cele consacrate aparent haoticelor producții ale unor Breton sau Eluard, cu al lor "dicteu automat","metaforei în lanț" suprarealiste, "semiozei intertextuale", ori semioticii poemului în proză. Și dacă ora de seminar propriu-zisă la care am asistat a fost mai mult un monolog al profesorului în fața grupei de discipoli în care mai ales cele două românce țineau să se exprime, acompaniate de un dascăl
Michael RIFFATERRE "Textul literar nu e niciodată desuet" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15544_a_16869]
-
va exista vreodată o frontieră sigură. Am participat cu plăcere și cu mult interes la cursul dvs., urmărind exercițiile de analiză propuse studenților și dedicate mai ales poemului în proză. Știu că ați publicat cărți fundamentale despre interpretarea textelor poetice - Semiotica poeziei și Producerea textului... Aș dori să vă adresez o primă întrebare, privind anii dvs. de formație, marile dvs. repere în materie de științe ale limbajului. Care au fost cele dintâi evenimente din viața dvs. intelectuală care au provocat acest
Michael RIFFATERRE "Textul literar nu e niciodată desuet" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15544_a_16869]
-
La modul global, mă înțeleg foarte bine cu structuralismul tradițional... în cazul aplicării structuralismului la studiul literaturii sau al limbii ce stă la baza scrisului poetic și literar în general, m-a interesat un alt maestru, Charles Sanders Peirce, fondatorul semioticii, așa cum este practicată ea în Statele Unite, și care a fost, firește, foarte diferită de ceea ce propuneau Greimas ori Lotman. Am devenit apoi președintele Asociației Semioticienilor Americani... Ceea ce m-a frapat ca fiind ceva în întregime nou, a fost, la Peirce
Michael RIFFATERRE "Textul literar nu e niciodată desuet" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15544_a_16869]
-
însemna o abordare cu totul formală și care tindea spre imobilism, nu era construit în așa fel încât să se preteze diferențelor de la o operă la alta, de la un mod de a scrie la alt mod de a scrie. Avantajul semioticii este că ea rămâne total deschisă, nu are închidere a priori, și tocmai de aceea conceptul de semiosis infinit sau continuu este așa de important. Fiecare semn generează altele, și de la un semn la altul - uneori se închide cercul și
Michael RIFFATERRE "Textul literar nu e niciodată desuet" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15544_a_16869]
-
Gh. Studii de bizantinologie și etnomuzicologie, Ed. Muzicală, București, 1992, vol: II, III Ciobanu, Gh. Culegerea și publicarea folclorului, REF. nr. 10 Ciobanu, G.- Izvoare ale muzicii românești (vol. I-II), Ed. Muzicală, București 1976, 1978. Ciocan, D. - Probleme de semiotică muzicală, în: Studii de muzicologie, vol. XXI, Ed. Muzicală, București, 1988 Ciortea, T.- Cvartetele lui Beethoven, Ed. Muzicală, București, 1986. *** - Colecții antologice și monografice de cântece populare. Comișel, E. Folclorul copiilor, Editura Muzicală 1982 Comișel, E, Studii de etnomizicologie, Editura
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Gh. Studii de bizantinologie și etnomuzicologie, Ed. Muzicală, București, 1992, vol: II, III Ciobanu, Gh. Culegerea și publicarea folclorului, REF. nr. 10 Ciobanu, G.- Izvoare ale muzicii românești (vol. I-II), Ed. Muzicală, București 1976, 1978. Ciocan, D. - Probleme de semiotică muzicală, în: Studii de muzicologie, vol. XXI, Ed. Muzicală, București, 1988 Ciortea, T.- Cvartetele lui Beethoven, Ed. Muzicală, București, 1986. *** - Colecții antologice și monografice de cântece populare. Comișel, E. Folclorul copiilor, Editura Muzicală 1982 Comișel, E, Studii de etnomizicologie, Editura
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
Studii canadiene și quebecoaze - Dinamica identității în spațiul francofon 3. Didactica limbii franceze și educație interculturală 4. Studii culturale 5. Istoria mentalităților și a ideilor 6. Literatură comparată: domeniul franco-român, spațiul francofon 7. Teatrologie, semiologie a spectacolului 8. Poetică, naratologie, semiotică literară 9. Lingvistică, pragmatică, semiotică generală 10. Traductologie, terminologie 11. Terminologie religioasă 12. Vin și cultură Facultatea de Matematică 1. Algebră 2. Analiză matematică 3. Geometrie 4. Matematici aplicate: ecuații cu derivate parțiale, teoria controlului, analiza stocastică, optimizare etc. 5
ORDIN nr. 4.797 din 19 iulie 2012 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244397_a_245726]
-
identității în spațiul francofon 3. Didactica limbii franceze și educație interculturală 4. Studii culturale 5. Istoria mentalităților și a ideilor 6. Literatură comparată: domeniul franco-român, spațiul francofon 7. Teatrologie, semiologie a spectacolului 8. Poetică, naratologie, semiotică literară 9. Lingvistică, pragmatică, semiotică generală 10. Traductologie, terminologie 11. Terminologie religioasă 12. Vin și cultură Facultatea de Matematică 1. Algebră 2. Analiză matematică 3. Geometrie 4. Matematici aplicate: ecuații cu derivate parțiale, teoria controlului, analiza stocastică, optimizare etc. 5. Mecanică Facultatea de Fizică 1
ORDIN nr. 4.797 din 19 iulie 2012 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244397_a_245726]
-
Studii canadiene și quebecoaze - Dinamica identității în spațiul francofon 3. Didactica limbii franceze și educație interculturală 4. Studii culturale 5. Istoria mentalităților și a ideilor 6. Literatură comparată: domeniul franco-român, spațiul francofon 7. Teatrologie, semiologie a spectacolului 8. Poetică, naratologie, semiotică literară 9. Lingvistică, pragmatică, semiotică generală 10. Traductologie, terminologie 11. Terminologie religioasă 12. Vin și cultură Facultatea de Matematică 1. Algebră 2. Analiză matematică 3. Geometrie 4. Matematici aplicate: ecuații cu derivate parțiale, teoria controlului, analiza stocastică, optimizare etc. 5
ORDIN nr. C2-2/3.432 din 4 iulie 2012 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244410_a_245739]
-
identității în spațiul francofon 3. Didactica limbii franceze și educație interculturală 4. Studii culturale 5. Istoria mentalităților și a ideilor 6. Literatură comparată: domeniul franco-român, spațiul francofon 7. Teatrologie, semiologie a spectacolului 8. Poetică, naratologie, semiotică literară 9. Lingvistică, pragmatică, semiotică generală 10. Traductologie, terminologie 11. Terminologie religioasă 12. Vin și cultură Facultatea de Matematică 1. Algebră 2. Analiză matematică 3. Geometrie 4. Matematici aplicate: ecuații cu derivate parțiale, teoria controlului, analiza stocastică, optimizare etc. 5. Mecanică Facultatea de Fizică 1
ORDIN nr. C2-2/3.432 din 4 iulie 2012 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244410_a_245739]
-
publică și analiza discursului contemporan: discurs publicitar, discurs politic, discurs mediatic, discurs de specialitate, discurs filosofic, discurs științific, discurs de afaceri, discurs academic 20. Lingvistică și pragmalingvistică. Conectori discursivi. Tipologie textuală. Teoria actelor de vorbire. Categoria lingvistică a evidențialității 21. Semiotică generală și semiotică lingvistică 22. Teorie, istorie și critică literară. Tendințe actuale în teatrul contemporan 23. Istorie. Arheologie 24. Filosofie. Sisteme filosofice și relația lor cu actualitatea 25. Sociologie 26. Istoria culturii. Istoria religiilor. Istoria artei. Istoria mentalităților. Antropologie XII
ORDIN nr. 1.043 din 29 iunie 2015 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu" în anul universitar 2015-2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263694_a_265023]