278,409 matches
-
acord astăzi că primul poet român modern, pe de-a întregul original, este I. Budai-Deleanu. Importanța sa depășește însă acest aspect pentru că, remarcă Leon Volovici, "pentru conștiința literară românească, el face pasul hotărîtor de la amatorismul primilor poeți la profesionalism, în sensul slujirii depline, conștiente, a unei mari vocații. El este primul mare poet care își însușește, pînă la erudiție, tot arsenalul clasic al artei literare, cu conștiința faptului că este scriitor". (p. 28). Dacă în planul conștiinței artistice Ion Budai-Deleanu este
Cum s-a născut literatura română? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11715_a_13040]
-
române moderne, scrisă de un autor inteligent, atent la toate aspectele văzute și nevăzute ale epocii pe care o studiază. Citind cartea lui Leon Volovici toate elementele nebuloase din acei ani ai precipitării culturii și civilizației românești spre modernitate dobîndesc sens și logică. De aceea, retipărirea ei după aproape trei decenii este binevenită. n Leon Volovici, Apariția scriitorului în cultura română, ediția a II-a, revizuită, Editura Curtea Veche, București, 2004, 120 pag.
Cum s-a născut literatura română? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11715_a_13040]
-
risipit și realcătuit, că este clonat aproape în fiecare și, oricum, în cei care ne conduc. Se întîmpla asta într-un moment în care mai speram în schimbări esențiale. M-am gîndit, așadar, că trebuie să ne cunoaștem trecutul în sensul profund. Dureros. Netrucat și netrunchiat. Că ar fi igienic pentru toți. Ca să putem privi în prezent, ca să putem să visăm viitorul, ar cam trebui să înțelegem ce s-a întîmplat cu noi. Am priceput că s-a ratat momentul 1989
Gaura din steag by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11729_a_13054]
-
virtuală, textuală și sexuală. O artă vie ca o scolopendră, ca o femeie sau ca un riff de chitară." Întâlnirea cu beatnicii a poetului sibian atras de avangardisme a condus la o formulă poetică mai vitală, biografică și personală în sens public, deopotrivă prelucrată, fantezistă și directă, dezinhibată, nudă: "acea energie nervoasă/ se cheamă poezie/ când nu poți suporta/ nici corpul tău nici lumea/ e acea undă sonoră/ chiar când jumate adormit"(Pentru poezie) Ciclul Lu Li & Weng Li ne rezervă
Poetul în două limbi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11740_a_13065]
-
cu acordul predicatului la plural, sau în exprimarea și repetarea pronumelui-subiect ("ea a fost nevoită să se întoarcă înapoi și ea și-a predat viața din nou lui Hristos. Ea îl slujește pe El acum"). Numeroase sînt cuvintele folosite cu sensuri și în construcții anormale în română: "Mă gândesc să mă atașez Bisericii dumneavoastră", "Ea este cu adevărat o dedicată servitoare a Domnului"; "A fost ceva spectacular!" și mai ales abaterile de la topica uzuală: "Pastorii, conducătorii și sfinții Domnului vorbesc de
Stilul religios și stîngăciile traducerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11726_a_13051]
-
pe cititorii textului inițial din cauza nerespectării sale și nemulțumindu-i pe cei care nu l-au citit care găsesc pelicula mult prea livrescă. Sally Potter, regizoarea și scenarista lui Orlando pare să lucreze ceva mai subtil cu proza. În acest sens, între filmul britanic și cel românesc, "Pădurea spânzuraților", se poate stabili o analogie pe care tematica ar părea că o exclude: în ambele există o abordare critică a textului inițial, exploatarea unui anume - bine delimitat - filon din el, care te
Orlando, peliculă feministă (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11730_a_13055]
-
rudimentarului realism socialist. Apărut după un deceniu de neomodernism cu fața îndreptată spre modelele interbelice, Ion Mircea se regăsește integral în acest stil înalt, oracular, pe care-l prelungește în componenta orfică a poemului. Întreaga antologie intitulată Pororoca merge în sensul indicat prin metafora ei constitutivă. Așa cum apele Amazonului se întorc, o dată pe an, către propriul izvor, urcând vijelios înapoi (fenomen, să admitem, uluitor), poezia lui Ion Mircea, aranjată în volum într-o ordine ce răstoarnă cronologia, coboară pe firul unei
Poemele luminii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11767_a_13092]
-
Rodica Zafiu Cuvîntul seamă are în română o situație cu totul specială: e singurul substantiv care, fără a permite o utilizare de sine stătătoare și fără a-și fi păstrat un sens autonom, face parte din extrem de multe expresii și locuțiuni, dintre care unele sînt populare sau ușor învechite, dar multe sînt uzuale și chiar foarte frecvente: a-și da seama (de ceva), a da seamă de..., a ține seama de..., a
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
seamă, de-o seamă, mai cu seamă, de bună seamă etc. În Dicționarul Academiei (DLR), tratarea cuvîntului seamă se întinde, cu abundență de citate, pe aproape 9 pagini. În Micul dicționar academic (MDA), care renunță la citate dar numerotează separat sensurile și subsensurile, acestea ajung să fie 90! Seamă este unul dintre cuvintele de origine maghiară care au intrat în fondul principal lexical al românei; sensurile etimonului său - magh. szám ("număr, socoteală") - explică cu destulă ușurință evoluțiile semantice petrecute în română
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
aproape 9 pagini. În Micul dicționar academic (MDA), care renunță la citate dar numerotează separat sensurile și subsensurile, acestea ajung să fie 90! Seamă este unul dintre cuvintele de origine maghiară care au intrat în fondul principal lexical al românei; sensurile etimonului său - magh. szám ("număr, socoteală") - explică cu destulă ușurință evoluțiile semantice petrecute în română; și alte cuvinte din sfera semantică a evaluării numerice formează expresii similare: a lua în calcul, a ține cont etc. În 1883, Hasdeu a sugerat
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
băga în seamă "a da atenție", în care componenta intențională e mult mai puternică. Probabil că la transformarea sintactică și semantică a locuțiunii a băga în seamă într-o construcție cu pronume reflexiv (mai curînd de tipul "reflexivului dinamic", cu sens intensiv, participativ) au contribuit și unele verbe cu sens apropiat: a se afirma, a se remarca, a se impune etc. În limbajul juvenil al momentului actual, construcția reflexivă a se băga în seamă este folosită cu sensul principal "a-și
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
intențională e mult mai puternică. Probabil că la transformarea sintactică și semantică a locuțiunii a băga în seamă într-o construcție cu pronume reflexiv (mai curînd de tipul "reflexivului dinamic", cu sens intensiv, participativ) au contribuit și unele verbe cu sens apropiat: a se afirma, a se remarca, a se impune etc. În limbajul juvenil al momentului actual, construcția reflexivă a se băga în seamă este folosită cu sensul principal "a-și da importanță", "a atrage atenția asupra sa", "a-și
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
reflexivului dinamic", cu sens intensiv, participativ) au contribuit și unele verbe cu sens apropiat: a se afirma, a se remarca, a se impune etc. În limbajul juvenil al momentului actual, construcția reflexivă a se băga în seamă este folosită cu sensul principal "a-și da importanță", "a atrage atenția asupra sa", "a-și impune prezența". Se utilizează deci adesea la persoana a II-a - în replici de reproș, acuzație, ironizare: "te bagi în seamă deși nu e deloc cazul să o
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
și rămasă în manuscris, adică 750 de pagini, aproape trei sferturi din întregul text al Bibliei. Frații Șerban și Radu Greceanu, împreună cu alți colaboratori, au transpus în românește Noul Testament și - după cum afirmă lingvistul ieșean - au procedat, pentru prima parte, "în sensul Ťmuntenizăriiť limbii Ťmoldovenizanteť din traducerea milesciană" (vol. I, p. I). Vasile Arvinte întreprinde un studiu sistematic despre Normele limbii literare în Biblia de la București, în peste 180 de pagini din finalul volumului I, bazându-se în principal pe primele cinci
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
extrem de interesantă varianta de traducere a tânguirii lui Isus răstignit pe cruce din Evanghelia de la Marco, cap. 15, verset 34: "Dumnezăul mieu, Dumnezăul mieu, la ce m-ai părăsit?" (vol. II, p. 1105). Întrebarea lui Isus nu are deci întocmai sensul cunoscut astăzi din traducerile mai recente: "Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit?", ci "la ce m-ai părăsit?", adică "la ce împrejurare grea, la ce chin cumplit m-ai părăsit?", ceea ce e o nuanță demnă de luat în seamă, cu
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
astăzi din traducerile mai recente: "Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit?", ci "la ce m-ai părăsit?", adică "la ce împrejurare grea, la ce chin cumplit m-ai părăsit?", ceea ce e o nuanță demnă de luat în seamă, cu un sens îmbogățit, față de un simplu "de ce?" Cum bine se știe, e momentul cel mai dramatic al relației biblice dintre Tatăl și Fiul, transpus memorabil de Lucian Blaga în poemul Peisaj transcendent din volumul Lauda somnului: "Isus sângerează lăuntric/ din cele șapte
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
Evanghelia de la Marco, dar din cap. 14, v. 64, când Isus e hulit și sortit răstignirii: Iar ei toți judecară pre el a fi vinovat morții" (vol. II, p. 1104). O altă curiozitate de vocabular e verbul "se priciră", cu sensul de "căutaseră pricină de ceartă", în Faptele apostolilor, cap. 17, v. 18, unde e vorba de Apostolul Pavel: Iar oarecarii den epicurii și den stoici filosofi se priciră cu el" (vol. II, p. 1189). Dar asemenea cazuri sunt multe și
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
La înțelegerea mai exactă a acestei patimi și a modului în care ea robește trupul și sufletul celui pe care îl stăpânește, ne poate fi de folos și înțelegerea denumirilor ei, așa cum sunt ele întâlnite la scriitorii asceți. În acest sens putem arăta faptul că unii derivă cuvântul curvie, în grecește - porneia - de la pernimi (perao), care are semnificația de a vinde ceva spre întrebuințare excesivă, exploatare. Astfel, curvia sau desfrânarea era înțeleasă ca vinderea trupului de către stăpânul acestuia, fie că era
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
-l supune și a-l putea mâna11. Din acești doi termeni ce sunt total opuși, putem afirma faptul că desfrânarea înseamnă lipsa frâielor sau abuzul sexual în ceea ce privește relațiile sexuale. Cuvântul desfrânare ilustrează multe feluri de plăceri, pofte și patimi, dar sensul cel mai obișnuit este acela de pierdere a frâului sau neputința de a stăpâni pornirile anarhice ale trupului 12. Asupra acestei probleme și-au îndreptat privirile Sfinții Părinți ai Bisericii, care, potrivit învățăturii Mântuitorului Iisus Hristos și Sfintei Scripturi, au
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
au întors de la Dumnezeu și nu au îndeplinit porunca Lui au fost cuprinși de poftele trupului, până într atât încât au ajuns de s-au unit trupește (Fac. 3, 16 ; 4, 1). Sfântul Ioan Gură de Aur menționează în acest sens: După călcarea poruncii, după scoaterea din rai, atunci a început unirea trupească între Adam și Eva. Înainte de călcarea poruncii duceau o viață îngerească și n-a fost vorba deloc de unire trupească [...], de la început și dintru început a stăpânit fecioria
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
să fie constructivă, creatoare, nu un egoism carnal, căci în acest caz lipsește finalitatea, care este procrearea și dăruirea de sine reciprocă. A avea legături sexuale, nu cu scopul de a avea copii, înseamnă a batjocori natura 30, menționează în sensul acesta Clement Alexandrinul. Pentru a-și împlini scopul, sexualitatea trebuie să formeze comuniunea între două persoane, unirea durabilă într-un singur trup. În general, desfrânatul caută femeia pentru a-și satisface poftele senzuale, restrânge dragostea la nivel trupesc. El declară
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
mădularelor de jos ale trupului, care se face fără gândurile mai ascuțite ale plăcerii necuvenite ce se mișcă cu fierbințeală și atrage sufletul fără voie la ticăloșie, se naște fără îndoială din săturarea pântecelui.83 Cuviosul Isaia Pustnicul, în același sens, spune: Vai nouă că, având trupul ușor lunecos spre păcat, îl ațâțăm prin săturare și moleșeală spre pofte necurate și gânduri murdare și prin ochi primim în inimile noastre săgețile celui viclean, iar prin atingerea trupurilor ne facem cai înfierbântați
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
voie zugravului celui vechi și întru totul următor vicleniei, să închipuiască în nălucire zugăvelile sale necuviincioase, întinând astfel de multe ori cu supărările de noapte; somnul cel mult pricinuiește și mare vătămare sănătății trupului după cum hotărăsc doctorii 192. În acest sens, Sfântul Ioan Scărarul ne oferă și el următorul îndemn: Când te culci și când te scoli, adu-ți mereu aminte de moarte și îndeletnicește-te cu rugăciunea de un singur gând a lui Iisus; nici un ajutor mai puternic decât acesta
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
trupul său (I Cor. 6, 18), și-L defăimează pe Dumnezeu Însuși (I Tes. 4, 8). Și pentru că desfrânarea îl împinge pe om să-și renege propria fire și să se lepede de Dumnezeu, de la Care a primit viață și sens, desfrânarea poate fi privită ca izvor al morții pentru întreaga ființă 203. O altă consecință este următoarea: satisfacerea senzualității încă și 200 Constantin Pavel, op. cit., pp. 433-434. 201 Sf. Ioan Gură de Aur, Despre feciorie..., p. 98. 202 Constantin Pavel
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
narativ nu duce lipsă de accelerație. Un exemplu de subtilitate e și în titlu: toată conspirația ia naștere pe teritoriu german, probabil țara europeană în care musulmanii resimt un maximum de discriminare (deși Franța e o concurentă serioasă în acest sens). S-a vorbit deja despre finețuri de genul unui celular care sună într-o moschee sau al unor recitări din Coran pe fondul unor imagini video cu teroriști. Descoperirea mea se lega de o viziune a paradisului pe care, cu
B-Est, cât de bine se poate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11752_a_13077]