3,426 matches
-
timpului, la ființă infinită (Adrian Monahul, P. G. XCVIII, col. 1297Bf; Theodoret, P. G. LXXXIII, col. 465D; conform P. G. LXXX, col. 272B). 6 Asist. Univ. Dr. Marius Telea, „Dumnezeu și creația Să. Conceptul de „diastima” în gândirea teologica a Sfanțului Grigorie de Nyssa”, în Revistă Teologica, Anul X (82), 2000, Nr. 3-4, p. 166-167. 7 În Hexaemeron, P. G. XLIV, col. 84D. 8 Contra Eunomium, în col. cît., 1.246. Pentru „echidistanta” tuturor creaturilor față de Dumnezeu, conform Balás, op. cît
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
ochiul sau nu L-a văzut niciodată pe Dumnezeu, desi privește mereu spre El, iar în această stare se află în fiecare moment de la începuturile sale14. Dumnezeu e dincolo de timp. Neavând nici început, nici sfârșit, Dumnezeu este continuu și etern. Sfanțul Grigorie compară natură infinită cu un cerc, care nu are început sau sfârșit. Dumnezeu nu are, precum creaturile, intervale temporale - trecut, prezent, viitor - care implică întinderea în timp. Ci Dumnezeu este ἀδιάστατος, ceea ce înseamnă că nu are întindere. Creația poate
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
are întindere. Creația poate fi măsurată în timp, dar Dumnezeu nu poate fi măsurat. Acest aspect este adus în prim-plan în textele care discută eternitatea vieții lui Dumnezeu. Dumnezeu este dincolo de spațiu. Nu are întindere spațială; El este ἀδιεξίτητος. Sfanțul Grigorie gândește la fel cu Aristotel, care menționează că trăsătură a infinității că este imposibil să o traversezi dintr-o parte în alta (Physica 204a). Sfanțul Grigorie concepe un abis uriaș între Creator și natura creată. Creația este caracterizată prin
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
vieții lui Dumnezeu. Dumnezeu este dincolo de spațiu. Nu are întindere spațială; El este ἀδιεξίτητος. Sfanțul Grigorie gândește la fel cu Aristotel, care menționează că trăsătură a infinității că este imposibil să o traversezi dintr-o parte în alta (Physica 204a). Sfanțul Grigorie concepe un abis uriaș între Creator și natura creată. Creația este caracterizată prin posesia de δiάστημα, adică întindere (atât temporală, cât și spațială), în timp ce Dumnezeu este dincolo de orice întindere 15. Existența diastemică nu este niciodată statică, ci schimbarea și
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
și oamenilor, ba chiar și îngerilor care nu sunt scutiți de necesitatea de a se schimbă în mod constant. În măsura în care ei sunt creați și au apărut din nimic, principiul se aplică întregii creații”16 și este clar exprimată în lucrarea Sfanțului Grigorie de Nyssa intitulată Marea Cuvântare Catehetica, fiind afirmat nu doar ca o speculație filosofica personală ci că o învățătură transmisă prin tradiția Sfinților Părinți: „învățătură pe care am primit-o prin tradiție de la Sfinții Părinți este cam așa: Învățătură
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
Cf. Albert-Kees Geljon, „Divine infinity în Gregory of Nyssa and Philo of Alexandria”, în Vigiliae Christianae, Vol. 59, Nr. 2, 2005, p. 167. 16 Asist. Univ. Dr. Marius Telea, „Dumnezeu și creația Să. Conceptul de „diastima” în gândirea teologica a Sfanțului Grigorie de Nyssa”, în Revistă Teologica, Anul X (82), 2000, Nr. 3-4, p. 173-174. este doar un fel de povestire mitică, ci una în care prin adevărată natură suntem conduși și credem. Perceperea întregii existente create este una dublă, înțelegerea
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
poată fi înălțat împreună cu divinul și că harul divin să poată pătrunde întregul univers că o singură unitate de valoare egală, natura inferioară fiind amestecata cu cea supralumească”17. Adaptând o interpretare a Genezei care a apărut anterior la Filon, Sfanțul Grigorie interpretează „începutul” că un act nesfârșit de creație. 17 Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio Catehetica Magna, 6, P. G. XLV, col. 2B-28A apud Asist. Univ. Dr. Marius Telea, „Dumnezeu și creația Să. Conceptul de „diastima” în gândirea teologica a
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
Grigorie interpretează „începutul” că un act nesfârșit de creație. 17 Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio Catehetica Magna, 6, P. G. XLV, col. 2B-28A apud Asist. Univ. Dr. Marius Telea, „Dumnezeu și creația Să. Conceptul de „diastima” în gândirea teologica a Sfanțului Grigorie de Nyssa”, în Revistă Teologica, Anul X (82), 2000, Nr. 3-4, p. 174-175. Creația este lipsită de extensiune (ἀδιαστάτως) în raport cu timpul, așa cum un punct este neextins în raport cu o linie. În actul nesfârșit al voinței lui Dumnezeu, toate componentele universului
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
acestea să se desfășoare” în timp. „Un lant necesar” a urmat ordinea implicită în momentul creației, aducând realizarea temporală a fiecăreia dintre părțile sale18. În neoplatonism, articularea cauzelor, impulsurilor, puterilor sau logoi ar constitui modelul inteligibil al fenomenelor. Nici chiar Sfanțul Grigorie însuși nu ar nega că ordinea creației există atemporal în înțelepciunea lui Dumnezeu; de fapt, puterea creatoare divină, înțelepciunea și voință se alătură 19. Dar Sfanțul Grigorie se gândește aici mai curând la actul suveran al creației, a cărui
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
cauzelor, impulsurilor, puterilor sau logoi ar constitui modelul inteligibil al fenomenelor. Nici chiar Sfanțul Grigorie însuși nu ar nega că ordinea creației există atemporal în înțelepciunea lui Dumnezeu; de fapt, puterea creatoare divină, înțelepciunea și voință se alătură 19. Dar Sfanțul Grigorie se gândește aici mai curând la actul suveran al creației, a cărui unitate radical neextinsă reflectă distanțarea lui Dumnezeu de orice categorie pe care o cunoaștem noi. Aceeași problemă se manifestă și în discuția îndelungată asupra timpului și eternității
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
gândește aici mai curând la actul suveran al creației, a cărui unitate radical neextinsă reflectă distanțarea lui Dumnezeu de orice categorie pe care o cunoaștem noi. Aceeași problemă se manifestă și în discuția îndelungată asupra timpului și eternității în critică Sfanțului Grigorie la Eunomiu. Ce este creat există conform unei ordini secvențiale și este măsurată prin „extensia eonilor”; ce este necreat nu are nici „succesiuni temporale” (chronikē akolouthia), nici nu aparține categoriei extensiunii (διαστηματικον νόημα). Nu începe de la un astfel de
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
deplasării dimensionale” neoplatoniene 22. Așa cum lumină, în teoria fizicii moderne, este simultan undă și particulă, tot așa eternitatea este simultan punct și linie infinită și oscilează de la una la alta, în funcție de perspectivă din care o analizăm. În Contra Eunomium 2.210, Sfanțul Grigorie spune că, în timp ce raiul și pământul au început și sfârșit, Dumnezeu străpunge orice limite, datorită infinității Sale, pentru că „natură Să neextinsă, lipsită de cantitate și necircumscrisa conține în ea însăși eoni și toată creația în ei și trece în
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
neextinsă. În mod natural, concepția noastră este în termeni de durată extinsă, iar ca si Creator, Dumnezeu trebuie într-adevăr să conțină ordinea creației. Și totuși, El este simultan și dincolo de orice categorie, acesta fiind aspectul cel mai important pentru Sfanțul Grigorie. Acesta utilizează și doctrina neoplatoniană a „semințelor spermice” în acest context 23. „Toate lucrurile au fost potențial prezente în impulsul creator inițial al lui Dumnezeu; totuși, lucrurile individuale nu aveau încă existența 24. Aici, din nou, accentul se pune
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
Divine Substance, Oxford, 1977, p. 163. 23 Conform GB Ladner, „The Philosophical Anthropology of Saint Gregory of Nyssa”, Dumbarton Oaks Papers, 12, 1958, 73f. 24 Sf. Grigorie de Nyssa, În Hexaemeron, P. G. XLIV, col. 77D. întrerupere după moarte. Dar Sfanțul Grigorie susține că, anterior căderii, Dumnezeu „a anticipat alegerea omului de a nu se mișcă direct spre ceea ce este bun și, ca urmare a acestei alegeri, căderea să din viața îngereasca”25. Timpurile prezent utilizate aici, adică, alegerea omului „de
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
omului de a nu se mișcă direct spre ceea ce este bun și, ca urmare a acestei alegeri, căderea să din viața îngereasca”25. Timpurile prezent utilizate aici, adică, alegerea omului „de a nu se mișcă” și „căderea”, sugerează poate că Sfanțul Grigorie se gândește la întregul parcurs al timpului desfășurat instantaneu înaintea lui Dumnezeu. Dacă facem legătură între această anticipare și planul atemporal al lui Dumnezeu legat de istorie, și dacă vom considera că anticipată cădere nu este numai a lui
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
plērōma, individualitatea lor este articulata că un tip de (pre)istorie. Adică, ordinea seriala a evenimentelor temporizata de (să spunem) Adam, Avraam și Moise preexista atemporal (dar în ordine temporală) în mintea lui Dumnezeu. În orice caz, este clar că Sfanțul Grigorie nu a considerat cvasitimpul intermediar (sau cvasiatemporalitatea) din primul caz ca fiind un model inteligibil total realizat care să constituie bazele ordinii temporale. Ci acest model este mai curând doar un aspect al minții lui Dumnezeu 26, dragostea infinită
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
punte între timp și eternitate 27. Dacă Dumnezeu a avut o limită, putem surprinde ce este dincolo de El, dar aceasta este imposibil, pentru că aceea ce este „dincolo” ar fi rău și mai mare decât Dumnezeu Însuși (Life of Moses, 115f). Sfanțul Grigorie este conștient că argumentează în termeni spațiali/temporali, pentru ca tot el continuă prin a spune că „locul” lui Dumnezeu nu este extins spațial, desi noi, creaturile, Îl experimentăm sub forma mișcării infinite - ci o mișcare care este și stasis
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
Nr. 34, 1980, p. 188-189. Noțiunea de „spate” divin este astfel inteligent transformată într-un semn pentru o regiune intermediară evaziva, un cvasispațiu și cvasitimp între față total transcendență a lui Dumnezeu și creația spațială/temporală 28. În acest mod, Sfanțul Grigorie poate aborda problema perena a discontinuității dintre ordinele realității. Neoplatonicienii au definit diversele categorii intermediare: timp transcendent, mișcare nemișcata, durata nemodificata. Sfanțul Grigorie consideră de obicei ultimele două categorii împreună. Epistemologic, ajungem dincolo de noi înșine în propria noastră proiecție
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
și cvasitimp între față total transcendență a lui Dumnezeu și creația spațială/temporală 28. În acest mod, Sfanțul Grigorie poate aborda problema perena a discontinuității dintre ordinele realității. Neoplatonicienii au definit diversele categorii intermediare: timp transcendent, mișcare nemișcata, durata nemodificata. Sfanțul Grigorie consideră de obicei ultimele două categorii împreună. Epistemologic, ajungem dincolo de noi înșine în propria noastră proiecție subiectivă a duratei nesfârșite în Dumnezeu. Dar, de asemenea, ne vom bucură și de o extensiune infinită care este posesiunea obiectivă a lui
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
prin urmare, stârnește dragostea infinită (6.7.32.15f; 6.9.6.8f.). În 6.9.3., Plotin vorbește despre teamă noastră de infinitate și nevoia de a ne baza pe obiecte finite în termeni care ne aduc aminte de Sfanțul Grigorie. Unul este de fapt dincolo de mișcare și repaus și este o cauză numai în raport cu noi, care putem doar să „o căutăm”. (Cf. Harder, Plotinus Schriften, Hamburg, 1964, vol. 3, la 6.7.32: „La Plotin strălucește o căutare a
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
Costea Chiorul. După ce Gheorghe a părăsit curtea postelnicului, Dinu Păturică a devenit vătaf de curte și astfel ia primele măsuri administrative, chipurile ca să apere averea și starea postelnicului. Adevărul era că Păturică era pus În situația de a fura cu sfanțul. Scriitorul oferă chiar o notă contabilă din care rezultă intenția parvenitului. O primă măsură luată de Păturică este aceea că face o călătorie la zece moșii ale postelnicului și la fiecare din ele găsește mari „dezordini” ale arendașilor. Dinu Păturică
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și era grozav să ascult sonoritatea autohtonă. Veneția nu este deloc un oraș nefericit: oamenii sunt veseli și binedispuși aici, mereu cu poftă de vorbă și de viață. Este și un oraș foarte scump, așa încât toți băștinașii câștigă măcar un sfanț. Am scris și lângă sacii de celofan negru cu gunoaie, aranjați ca niște cartofi putrezi, de pildă, în fața unei biserici unde era o expoziție cu instrumentele muzicale din vremea lui Antonio Vivaldi. Am scris și în Giardini, la capătul orașului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
colegi și colege la adevărate festinuri urmate de dans, foxtroturi și charlestoane organizate cu contribuția generoasă a veselei unguroaice, prezentă și ea întotdeauna. Bătrânii nu și făceau niciodată apariția în atari ocazii, popa neavând nimic împotrivă din moment ce nu cheltuia un sfanț pe aceste „dezmățuri“. Iar generozitatea maghiară nu se mărginea doar la atât, extinzându-se și la daruri prețioase: unchiul meu își împodobea inelarul cu un giuvaer încărcat de briliante ce-ți luau ochii - cadoul Karolei. Între studenții care se amuzau
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Maritain numește pe artist, „ceva pe de-a-ntregul amoral”. Cuvântul e rostit de un teolog și nu trebuie să ne sperie. Arta ca tehnică sau ca iscusință a creației este și rămâne moralmente indiferentă, fie că e practicată de un sfanț, fie de un criminal. Valoarea morală nu-l privește pe artist, ci pe omul din el. Artistul ca artist poate să reprezinte frumos orice obiect, care-l obsedează, fie el chiar urât. Dracul e urât. „Dar imaginea dracului e frumoasă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Raiuri divulgate! îngerii trimeși / Fulgera Sodomei fructul de măceș". Cu deosebirea că, în acest caz, poetul surprinde momentul în care inspirația poetica capătă contur 76. Mai instructive decât lectură pe care o face sonetului și decât analogiile stabilite cu Apocalipsa Sfanțului Ioan, sunt următoarele observații asupra metodei rimbaudiene: Departe de-a fi aplicarea unui adevăr, de altfel îndoielnic, de psihologie excepțională, sonetul Vocalelor ilustrează propria metodă a lui Rimbaud; asemeni astronomului, care realizează cantitativ cutare eclipsă ori cutare catastrofă cosmică revoluta
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]