4,171 matches
-
în fiecare seară la Biserică o ajutam pe mama la curațenie, și să facă ouă roșii, cozonac, pască. În noaptea învierii, toată familia mergea la Biserică pentru a lua Lumină. Mama dădea ouă roșii și cozonaci preotului pentru a le sfinți, după care ni le dădea nouă pentru a le mânca. În prima zi a Paștelui, venea în sat o fanfară și toată lumea, cu mic cu mare venea la horă. Aici fetele nemăritate își găseau mirii. Îmi făcea mare plăcere să
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN GURA BUSTEI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2083]
-
în semn de credință, ei se pregătesc în fiecare an pentru sărbătoarea de Înviere a Domnului. Oamenii pregătesc ouă roșii, dar și alte bucate (miel, pască, cozonac) pe care le duc la Biserică în noaptea de Înviere, pentru a fi sfințite și apoi date de pomană. Preotul face o slujbă dedicată Învierii Domnului, iar la ora 24:00 iese cu lumina afară și face împrejurul Bisericii de 3 ori rostind: "Veniți de luați lumină!" și "Christos a înviat!". Enoriașii se îndreaptă
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN GURA BUSTEI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2083]
-
Denii și în Vinerea Mare la aer. În noaptea de înviere merg cu pască ,cozonac și ouă roșii la biserica unde stau pana la 5 dimineața. A doua zi sărbătoresc cu soția, copiii, nepoții și strănepoții la masă cu toate bucatele sfințite la biserică împreună cu miel sau curcan. Apoi copiii merg din poartă în poartă pentru a ciocni cu gazda "Hristos a înviat” primind drept rasplată un bănuț sau dulciuri. Sunt foarte mândru câ în satul nostru s-au păstrat toate obiceiurile
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN GURA BUSTEI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2083]
-
toată slujba pentru a sărbatori Învierea. La liturghie toți purtam port național iar femeile își acopereau capul cu o broboadă. La "A doua Înviere”,slujba care se făcea dimineața ,femeile mergeau și duceau bucatele făcute pentru Paști pentru a fi sfințite. Tradiția spune că în dimineața primei zile de Paști trebuie să pui într-o cană mare de apă un ou roșu și niște bănuți cu care trebuie să se spele toată familia pe față. A doua zi de Paști se
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN GURA BUSTEI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2083]
-
de pelerini, iar astăzi nu am întâlnit niciunul. Cina la familia (Françoise și Michael Conte) unde sunt cazat s-a întins până târziu, discutând de toate cu acești soți care sunt foarte mulțumiți pentru că au un nepot ce a fost sfințit preot la Paris, la sfârșitul lunii iunie, Jérémy, în catedrala Notre Dame, împreună cu alți 11 diaconi. Am privit împreună, pe calculator, multe fotografii de la acest eveniment, iar ei nu mai conteneau să-mi vorbească. Mă gândeam la ziua consacrării mele
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
-l să crească pe calea generozității. Există și alte direcții în care dialogul se poate dezvolta, însă confesorul nu trebuie să uite intenția sa esențială, aceea de a-l ajuta pe penitent să împlinească voința lui Dumnezeu și să se sfințească. Acest lucru se împlinește în măsura în care confesorul păstrează fidelitatea necesară față de structura sacramentului, fără a ignora și oportunitățile creative pe care aceasta i le oferă. El are astfel șansa de a apela în dialogul creat și la alte teme ale vieții
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mulțumiri lui Dumnezeu”. Confesorul poate ca în locul acestor cuvinte să rostească și alte formule de laudă, alegând una din cele patru posibilități propuse de Ritualul Penitenței. Prin aceasta, se realizează o dublă dimensiune a sacramentului: una prin care omul este sfințit, iar alta, prin care Dumnezeu este glorificat. După aceasta, penitentului i se confirmă iertarea păcatelor și este trimis „în pace”. „Pacea” face parte din cuvintele pe care însuși Isus Cristos le folosește atunci când îi salută pe apostoli după învierea sa
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ajute pe confesor să aibă o idee clară cu privire la starea interioară a acestuia și la păcatele comise. La rândul său, confesorul îi oferă penitentului anumite informații, prin care urmărește să îl ajute să continue drumul de convertire și să se sfințească; b) Într-o a doua etapă, se poate identifica prezența sau lipsa sentimentului real de vinovăție, care se recunoaște din durerea penitentului, dar mai ales din deschiderea sa către Dumnezeu, fără a minimaliza propria vină și fără a o ridiculiza
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în plin mister sacramental, loc în care lucrurile lumești îmbrățișează o altă conotație și sunt privite în dimensiune escatologică, în perspectiva unei lumi noi, pe care o oferă doar jertfa pascală a lui Cristos și pe care Duhul Sfânt o sfințește prin darurile sale. Susținut în acest mod de confesor, penitentul va începe să contemple bunătatea și milostivirea lui Dumnezeu și să o experimenteze concret prin iertarea pe care o va primi. Apoi, recunoscând și contemplând puterea și milostivirea divină, va
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sacramentul reconcilierii. CONCLUZIE este un eveniment destul de amplu și profund. Implică omul în totalitatea sa într-un raport solemn cu Dumnezeu. Acest raport devine decisiv și existențial, căci omul implicat în el se transformă. Întreaga sa ființă se schimbă, se sfințește, se îndumnezeiește. Obiectivul cercetării noastre a fost acela de a aprofunda bogăția relației pe care omul o trăiește cu Dumnezeu, dar nu oricum, ci într-un spațiu sfânt și unic, al reconcilierii. Aici se derulează un raport de recunoaștere și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sorbite pentru a rămâne într-un acasă perpetuu), verdele sine qua non (existent în cele ale naturii și în cele prin care omul caută - stângaci - să copieze natura, garanție, totodată a jurământului celui mai simplu: Jur pe verdele de mai / sfințit de ploaie...), albastrul (asociat cu iluzia, cu visul acvatic, cu absolutul din adâncuri și din zări), indigoul însoțind / acoperind ezotericul nopții (al înălțimilor ascunse de nori și al întunericului) și violetul, în care beția senzorială se manifestă, paradoxal, prin fragilitate
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
deplânge rătăcirea contemporană: Priveghiul vieții s-a rărit în urbe / străinii stau singuri casă lângă casă / a dispărut căldura focului din urbe / și nicăieri nu te mai simți acasă. Dacă de moarte se mai ține seamă / și teama de trecut sfințește datini / la viață nu mai cere nimeni vamă / deprinderi vechi sunt plăsmuite patimi... Prețuirea pentru valorile autentice și, de aceea, perene, se etalează, de exemplu, și în poemul Feng shui, unde apare în antiteză cu sarcasmul determinat de o formă
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
de-a lungul cărora, prezența preponderentă a verbelor la imperfectul indicativului creează impresia de continuitate, deci de perenitate: păsări țeseau cerul; era atâta aer; La ușa lui Rodion stătea singurătatea / care semănă cu Evdochia lui... În acest spațiu, mirosind a sfinți și a mărar, răstignit între teluric și divin, Rodion este un personaj arhetipal, dar Bunul Rodion și-a dorit să fie pește, iar această dorință a lui, constituind incipitul poemului, aduce totodată atribute ale lui și ale Deltei, în ansamblu
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Cînd a isprăvit rugăciunea, unul din ucenicii Lui I-a zis: "Doamne, învață-ne să ne rugăm, cum a învățat și Ioan pe ucenicii lui." 2. El le-a zis: Cînd vă rugați, să ziceți: "Tatăl nostru care ești în ceruri! Sfințească-se Numele Tău; vie Împărăția Ta; facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pămînt. 3. Pîinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă în fiecare zi; 4. și ne iartă nouă păcatele noastre, fiindcă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
ea, avem senzația că aceasta abia mai poate respira de atâta copăcime ce o împresoară. Din pisania aflată deasupra ușii de intrare aflăm că biserica cu hramul Sfânta Varvara s-a zidit din nou pe vechea temelie și a fost sfințită la 14 noiembrie 1925. În jurul bisericii se află cimitirul satului. Să ne imaginăm că pe aici, pe undeva, sau poate chiar aici, s-a aflat “mănăstirea de sub dealuri’ sau “La Greci”, ctitorie din a doua domnie a lui Alexandru Lăpușneanu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
pentru aceea... din osăbită evlavie ce-am avut asupra ... aceștii m(ă)n(ă)stiri ce să numește a lui Aron Vodă... și fiindu aice în țară preosfințitul chiriu chiriu Paisie proin patriarhu Țarigradului și împreună cu patru a țării noastre sfinți arhierei,... și cu vrerea a totu al nostru Sfatu... am întăritu sfintii m(ă)n(ă)stiri... Aron Vodă și am iertat-o ca niciodată dajde să nu de, nici bani de împrumută să nu dea. Os(e)bit... să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Atunci “Agafia Samsonova a dat... mai sus-scrisului nostru boier (Nistor Ureche)... bună învoire. Și a făcut milostivirea lui <biserică> de piatră care este acum în ființă, iar biserica de lemn a mutat-o în Târgul Nou, în Iași, și a sfințit-o cu hramul Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Și după ce a zidit această... biserică...(Metocul Maicilor) a cumpărat împrejurimea ei... pentru lărgirea locului,... cu locuri de dughene”. Ei, da’ lucrurile nu rămân aici, fiindcă spune vodă mai departe: “Au venit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
acest document deducem că pe locul actualei biserici Metocul Maicilor s-a aflat altă biserică, mai veche, făcută din lemn de către Samson. Mai aflăm că “Biserica de lemn (Nistor Ureche) a mutat-o în Târgul Nou, în Iași, și a sfințit-o cu hramul Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”. Cu alte cuvinte, pe locul actualei biserici Sfântul Ioan Botezătorul a fost biserica de lemn a lui Samson, adusă aici de Nistor Ureche. ― La 25 iulie 1614, însă, călugăriii sinaiți își ridică
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
tot omul 12 zile într-un an, iar vecinii să slujească pe obiceiu și vecinii, de pe unde se vor afla acestor mănăstiri, împrăștiați, să aibă a-i lua și să-i ducă în sate. ― Apoi, să nu fie cu supărare, sfințite... ― De ce să fie cu supărare, dragule. Oi fi eu călugăr, dar judecata dreaptă încă nu mi-am pierdut-o. Așa că te rog spune-ți gândul cel adevărat și astfel îmi vei dovedi că toate discuțiile pe care le-am avut
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Ghica voievoda, domn Țării Moldovei. Facem știre cu acest hrisov... cui să cade a ști că viind înaintea domnii meli,... sfințiia sa chir Procopie, arhimandritul și egumenul svintii mănăstiri Galata, (după nume e călugăr moldovean cum sunt eu portarul Sucevei, sfințite!) ne-au arătat hrisoave de la,... părintele domnii mele,... Grigore Ghica voievoda, i de la... fratele domnii mele,... Matei Ghica voievoda,... întru care hrisoave cuprind aceste mile mai gios arătate... Să ia mănăstirea Galata de pre o bucată de loc al hotarului
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
actului un blestem. Dar să mergem mai departe. ― De această dată, ne așteaptă niște vorbe la locul lor, părinte. ― Le voi asculta cu viu interes. ― Iată ce spune un ieromonah la 1629 <mai 14>: “Preasfințitul patriarh chir Teofan m-a sfințit preot în Iașii Moldovei, la Galata, mănăstirea lui Petre (Șchiopu) voievod, în ziua Înălțării, fiind de față preacucernicul domn Io Miron Barnovschi Moghila voievod și mama lui, Elisaveta, la anul 1629 de la înfățișarea lui Hristos”. “Ioachim ieromonahul”. ― Să vedem ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ce Mă iubesc și păzesc poruncile Mele. 11. Să nu iei în deșert Numele Domnului, Dumnezeului tău, căci Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel ce va lua în deșert Numele Lui. 12. Ține ziua de odihnă, ca s-o sfințești, cum ți-a poruncit Domnul, Dumnezeul tău. 13. Șase zile să lucrezi, și să-ți faci toate treburile. 14. Dar ziua a șaptea este ziua de odihnă a Domnului, Dumnezeului tău: să nu faci nici o lucrare în ea, nici tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
tale, în anul al treilea, anul zeciuielii, s-o dai Levitului, străinului, orfanului și văduvei; și ei să mănînce și să se sature, în cetățile tale. 13. Să spui înaintea Domnului, Dumnezeului tău: "Am scos din casa mea ce este sfințit, și l-am dat Levitului, străinului, orfanului și văduvei, după toate poruncile pe care mi le-ai dat Tu; n-am călcat, nici n-am uitat niciuna din poruncile Tale. 14. N-am mîncat nimic din aceste lucruri în timpul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
poporul tău după cum Aaron, fratele tău, a murit pe muntele Hor și a fost adăugat la poporul lui, 51. pentru că ați păcătuit împotriva Mea în mijlocul copiilor lui Israel lîngă apele Meriba, la Cades, în pustia Țin, și nu M-ați sfințit în mijlocul copiilor lui Israel. 52. Tu vei vedea doar de departe țara dinaintea ta; dar nu vei intra în țara pe care o dau copiilor lui Israel." $33 1. Iată binecuvîntarea cu care Moise, omul lui Dumnezeu, a binecuvîntat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
de Sf. Maslu se spune că: ”cei ce sunt bolnavi să cheme preoții să se roage pentru ei”). Taina Sfântului Maslu are o bază biblică (Marcu și Iacov) și constă în rugăciuni de iertare și vindecare și ungerea cu untdelemn sfințit în numele Domnului. În ceea ce privește participarea noastră la slujba de Liturghie duminica și în zilele de sărbătoare, ei bine, acesta este momentul sublim al vieții noastre. Acolo ne „curățăm”, ne „spălăm”, ne angelizăm. Deoarece atunci Mântuitorul nostru Iisus Hristos, Îngerii și Sfinții
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]