3,065 matches
-
este redactată de Al. Iacobescu, Ștefan Ionescu-Bălcești, Marcel N. Romanescu și Angelo Stătescu. În Cuvânt înainte redacția se angajează să publice literatură de valoare, traduceri din capodoperele lumii, studii folositoare tineretului școlar. Publicație eclectică, având simpatii pentru modernism, îndeosebi pentru simbolism, insistă și asupra necesității unei literaturi „ca reflex al mediului social al unui popor”. În sumar intră versuri de Octavian Goga ( În liniștea amurgului, după Peto´´fi), Nichifor Crainic (În cimitir, Durere ascunsă, Vărul Dionis), Al. Iacobescu, I. U. Soricu
VIAŢA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290528_a_291857]
-
al omului, lauda patriei și a limbii naționale - pot fi interpretate ca influențe ale barocului. Prin intuiția și talentul său, V. a reușit să deceleze acele structuri poetice ale textelor religioase înăbușite de un anume didacticism dogmatic sau de un simbolism nebulos. În Cazanie erudiția teologală și subtilitățile hermeneutice rămân în plan secund, preeminență au calitățile prozei artistice: claritatea narațiunii, bogăția imaginilor plastice și a ornamentelor stilistice (comparații, metafore), oralitatea și vigoarea frazei, elanul retoric, lirismul pasajelor poematice. Multe predici pun
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
care urcase cu perseverență treptele carierei e numit funcționar superior în Ministerul de Justiție; iese la pensie la cerere, câțiva ani mai târziu (1943). V. a colaborat încă din adolescență la diverse reviste literare, mai ales la acelea apropiate de simbolism. Publică poezie mai întâi în „Duminica” (1906), semnând cu pseudonimul Dezaratas, apoi în „Convorbiri critice”, „Revista celorlalți”, „Viața socială”, „Versuri și proză” (scoasă de colegul său de liceu I. M. Rașcu), „Epoca”, „Simbolul”, „Insula” și „Rampa”, unde îi apar încercarea
VIŢIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290589_a_291918]
-
amintiri pe care le ridică din melancolie în efigie. Ca poet, V. e mai puțin interesant. Scrie o lirică a resemnării în fața vieții, cu accente tragice, consumate pe cont propriu. Versul se derulează în vocabularul vremii și este influențat de simbolismul teoretizat de Ov. Densusianu, atingând înălțimea modelelor numai atunci când poetul pastișează. Un antemergător este Tudor Arghezi, de la care preia modul de a transpune misterul naturii și timbrul de umilință al țăranului, elemente la care se adaugă, în câteva situații, răbufniri
VIZIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290594_a_291923]
-
Sociale al Universității din Timișoara (1975-1990), ulterior la Institutul de Cercetări Socio-Umane „Titu Maiorescu” al Academiei Române, iar din 1999 la Universitatea Tibiscus, unde este conferențiar la Facultatea de Drept și Administrație Publică. Și-a susținut doctoratul în 1990 cu teza Simbolismul poetic românesc: atitudini, concepte, procedee. A debutat la „Orizont” în 1976, iar prima carte personală este Teoriile simboliste românești, apărută în 1987. Mai colaborează la „Analele Universității din Timișoara”, „Studii de literatură română și comparată”, „Caietul «Cercului de studii»” (publicație
VLADUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290606_a_291935]
-
Ruja). Titlurile capitolelor lămuresc dinamica de ansamblu a demersului: Contextul inovator, Spre un nou ideal estetic. Cucerirea modernității. Atitudinea față de tradiție, Muzicalizarea. Poetica implicitării, Retorica analogiei, Criteriile limbajului liric, Verslibrismul. Efortul de fixare a aspectului doctrinar, ideologic și teoretic al simbolismului poetic românesc se întreprinde nuanțat, în deplină cunoștință de cauză. Dificultățile sunt relevate de V. de la bun început, atunci când își caracterizează demersul ca unul „descriptiv, vizând mai întâi codurile poetice normative pe care teoreticienii simbolismului românesc le-au făcut cunoscute
VLADUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290606_a_291935]
-
doctrinar, ideologic și teoretic al simbolismului poetic românesc se întreprinde nuanțat, în deplină cunoștință de cauză. Dificultățile sunt relevate de V. de la bun început, atunci când își caracterizează demersul ca unul „descriptiv, vizând mai întâi codurile poetice normative pe care teoreticienii simbolismului românesc le-au făcut cunoscute în numeroase intervenții de natură fragmentară, nesistematică, într-un limbaj nu atât conceptual, cât predominant eseistic, polemic și chiar liric”. Etapei descriptive, densă și riguros administrată, și care se oprește nu numai la contribuțiile teoretice
VLADUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290606_a_291935]
-
fenomenul mitologiei românești În contextul unei sinteze de folclor comparat, cu aspect teoretic. Soarta Își găsește loc semnificativ În construcția cărții alături de alte puncte de interes precum: Facerea lumii, Sărbători agrare, obiceiuri, vrăji, Moartea și Înmormântarea, Locurile bântuite, Bolile, descântecele, Simbolismul numerelor, Nașterea, Nunta, Magia imitativă etc.Artur Gorovei a adunat În volumul Credinți și superstiții ale poporului român credințe și superstiții ce privesc destinul. De altfel, autorul a colecționat și numeroase cimilituri, basme, descântece (propunând o tipologie a incantațiilor populare
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
se naște până nu i se făgăduiește o făptură frumoasă de pe celălalt tărâm este cu deosebire răspândit În basmul românesc. În structura basmului Pipăruș, fecior de Împărat și Raura Lună Nișcov fata dorită e nu născută, ci făcută din rouă. Simbolismul legat de rouă pare: În general, apropiat de cel al ploii. Este apa pură, apa prețioasă, apa principiilor prin excelență, care poate fi pusă În relație cu vegetația și cu fertilitatea. Studiile de antropologie pun În evidență caracterul aproape totdeauna
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
pronunțat, prezintă semne de ambivalență: el apare atât ca simbol feminin (Îl aflăm În imaginea monstrului marin), cât și ca simbol falic (prezent În basme, unde eroinele rămân Însărcinate mâncând un 32 pește Întreg, sau numai un os). În planul simbolismului cosmic, peștele se asociază cu apa, dar și cu soarele sau luna. În Luceafărul de ziuă și Luceafărul de noapte, unei Împărătese i senfățișează În vis Dumnezeu, spunându-i că va avea un copil Împăratul pescuiește un pește mare din
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
iese o gâscă albă). Lacrimile pescarului și ale nevestei sale, căzând pe pieptul celor doi Înghițiți de un crocodil, au dat viață inimilor acestora Înălțate la norul alb. De aici au căzut pe pământ doi copii ca rupți din soare. Simbolismul porcului repetă, Într-o formă degradată, pe cel al mistrețului, marcă a necurățeniei fizice și morale. În basmele românești, Un cuplu În vârstă Își dorește atât de tare un copil, Încât purcelul găsit de moș Înlocuiește odrasla mult dorită. Același
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
-mpăraților. Eroul, ajuns Într-o pajiște minunată, poruncește bucătarului să-i pregătească masa, iar el pleacă cu slujitorii la vânat. În mijlocul pădurii, rotindu-se după soare, se află niște case mari, de sticlă, Împresurate de dafini (laurul se asociază cu simbolismul nemuririi), În care locuiesc trei zâne cu părul de aur. Masa singură li se punea, singură li se rădica, și niciodată piciorul pe pământ nu puseseră. Ele plănuiesc să iasă din Dafinul Verde (cât aș dori să calc și io
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
cer ploios, de tot ceea ce e femeiesc și interior . Pe scara simbolică a bestiarului, șarpele apare ca un opus al omului. Relațiile dintre femeie și șarpe sunt multiforme, Însă ele nu pot fi În nici un caz explicate global printr-un simbolism erotic simplist. Se cunosc divinități mediteraneene, reprezentate ținând un șarpe În mână (Artemis arcadiană, Hecate, Persefona) sau cu părul format din șerpi (Gorgona, Eriniile etc.) Tatăl unui băiat de-nsurat Îi dă acestuia o sută de groși, ca să se ducă la
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
scene mitologice sau istorice. Salonul lui Apolo, cu forma sa octogonală, unică, a fost camera regelui înainte de a deveni sala tronului. Elementul central este imaginea zeului aflat în carul său alegoric și însoțit de cele patru anotimpuri. în apartamentele băii, simbolismul este compus dintr-un amestec de mister, mitologie și simboluri secrete. Unul din motivele des folosite în decorațiunile interioare este cel al zeiței Păcii care o îmbrățișează pe zeița Abundenței. Probabil este o aluzie discretă a artiștilor care încercau să
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
întreaga regiune nordică veți găsi misterele lui Odin. În această tradiție veți întâlni doisprezece«Drottari» care prezidează peste misterele sale. Din nou sacrul 12 însoțit de cel inițiat. Aceste legende nu sunt adevărate din punct de vedere literar, ci reprezintă simbolismul școlii misterelor. Vorbim aici despre numerele și despre geometria sacră. Proporția statuilor egiptene, fie ele mici sau mari, erau multipli sau submultipli de 12 sau 6.“ în drumul alegoric parcurs prin saloanele palatului Versailles, care se încheie cu sala de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și să exprime ceva; ea urmărește să și influențeze atitudinea cititorului, să-1 convingă și, în cele din urmă, să-și schimbe mentalitatea. Mai există între limba literară și limbajul științific încă o deosebire importantă: în prima se accentuează semnul însuși, simbolismul sonor al cuvântului. S-au inventat tot felul de metode pentru a atrage atenția asupra acestuia, ca, de exemplu, metrul, aliterația și figurile de sunet. (a). Aceste deosebiri față de limbajul științific pot exista, într-o măsură mai mare sau mai
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
elementele iraționale și de schimbările contextuale ale limbii, istorice, deși există momente când aproape că atinge precizia descrierii științifice, în limba vorbită semnele sânt numai rareori folosite în mod conștient pentru calitatea lor sonoră. Totuși, această atitudine conștientă apare în simbolismul sonor al numelor și acțiunilor sau în jocurile de cuvinte. Fără îndoială, limba vorbită încearcă foarte frecvent să obțină, rezultate practice, să influențeze acțiuni și atitudini. Totuși, ar fi greșit să afirmăm că servește doar la comunicare. Vorbirea de ore
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
cerințele frumuseții literare și ale filozofiei prin formula : poezia este "egală cu adevărul, nu adevărată"; cu alte cuvinte, poezia este tot atât de serioasă și tot atât de importantă ca filozofia (știința, cunoașterea, înțelepciunea) și are echivalența adevărului, este veridică. în pledoaria ei în favoarea simbolismului reprezentativ ca formă a cunoașterii, Susanne Langer pune accentul nu atât pe literatură cât pe artele plastice și, în special, pe muzică. Se pane că ea consideră literatura ca fiind oarecum o combinație de "discursiv" și de "reprezentativ". Dar elementul
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
genurilor noastre .au fost considerabil modificate și îmbogățite în timpul evului mediu. Chiar și istoria metricii, deși strâns legată de diferitele sisteme lingvistice, este internațională. Mai mult, marile mișcări și stiluri literare ale Europei moderne (Renașterea, barocul, neoclasicismul, romantismul, (e) realismul, simbolismul) depășesc cu mult hotarele unei națiuni, chiar dacă între producțiile acestor stiluri există importante diferențe naționale.*17 Răspândirea lor geografică poate varia și ea. Renașterea, de exemplu, a pătruns în Polonia, dar nu și în Rusia sau Boemia. Stilul baroc a
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
imagine dinamică și una auditivă. 4.Explică rolul prozodic al cratimei, în structura De-atâtea... 5.Precizează două mărci ale subiectivității din textul literar. 6.Notează două structuri care sugerează planurile interior - exterior. 7.Argumentează, prin două trăsături, încadrarea în simbolism. 8.Ilustrează o trăsătură a limbajului poetic, la alegere. 9.Interpretează semnificația titlului, în raport cu textul. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL TEXTUL LIRIC Testul nr. 41 Rezolvă
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
în primul vers. 2.Evidențiază, prin două elemente, prezența eului liric. 3.Explică rolul interogației. 4.Precizează valoarea expresivă a punctelor de suspensie. 5.Transcrie o imagine auditivă. 6.Interpretează prezența adverbului poate. 7.Argumentează, prin două trăsături, încadrarea în simbolism. 8.Comentează titlul, în relație cu textul literar. 9.Ilustrează o trăsătură a limbajului poetic, la alegere. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL PERIOADA MODERNĂ Testul nr.
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
virgulelor din primul vers. 5.Transcrie o imagine vizuală și una auditivă. 6.Notează două figuri de stil din versul: Copacii albi, copacii negri. 7.Precizează tipul de lirism prezent în text. 8.Ilustrează, prin două trăsături, încadrarea textului în simbolism. 9.Exprimă-ți, în 4-6 rânduri, opinia în legătură cu afirmația poetului: Pictorul întrebuințează în meșteșugul său culorile: alb, roșu, violet. Le vezi cu ochii. Eu am încercat să le redau cu inteligență prin cuvinte. Fiecărui sentiment îi corespunde o culoare. Barem
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
larg și nu se mai întorc.[...] (Ion Minulescu, Celei care pleacă) 1.Prezintă, pe scurt, tema literară existentă. 2.Evidențiază, prin două mărci, tipul de lirism. 3.Interpretează două figuri de stil diferite. 4.Motivează, prin două trăsături, încadrarea în simbolism. SUBIECTUL AL II-LEA (4 puncte) Redactează un eseu, de 1-2 pagini, în care să argumentezi apartenența unui text liric studiat la curentul literar modernism. În redactarea eseului, vei avea în vedere: • Prezentarea pe scurt a curentului literar; (0, 5
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
este echivalentă cu concepția dihotomiei persoanei I și a III-a. Relația "eu/tu" stă la baza iubirii și include și întâlnirea cu tu-ul suprem (care este Dumnezeu). Concepția despre posibilitatea atingerii imaginației active prin care se obține realizarea simbolismului ascensiunii spre un alt mod de a fi, care anulează timpul și spațiul și atinge momentul mitic al creației lumii, este o concepție fără substrat neuroștiințific. Este o încercare de a dihotomiza mintea de corp și a accepta axioma carteziană
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
sfârșitul secolului al XIX- lea, o puternică și decisivă orientare spre sim- bolism, interpretat cu mijloacele specifice poeziei și artelor plastice, atunci vom putea acorda și românului C.D. Stahi circumstanțele cuve- nite în sensul intuițiilor sale, care îl apropie de simbolism prin multe din naturile sale moarte. Mijloacele de reprezentare și interpretare picturală rămân însă specifice secolului lui Chardin. Decupând din operă segmentul “natu- rii moarte”, vom putea considera că aceasta aparține, într-un anume fel, și zonei simbolis- mului, prin
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]