5,479 matches
-
M. Ralea (1896-1964). Acesta susținea că țăranul este, pentru geografia românească, expresia „legilor necesare ale determinismului social”. „Suntem o țară în majoritate de țărani și istoria ne arată că toate societățile manifestă fizionomia elementelor lor dominante în producția lor economică. Simpatic sau antipatic, țăranul e o realitate” care trebuie acceptată de oricine o examinează dintr-un unghi sociologic (Ralea, 1928). Evaluând modelul poporanist și țărănist asupra structurii și direcției de evoluție a societății românești, Eugen Lovinescu (1881-1943) și Ștefan Zeletin observau
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
noblesse en France au Moyen Âge, Alphonse Picard, Paris, 1902. Detalii interesante și la C. Galy, La famille à l’époque mérovingienne, Paris, 1901. 15. Despre „hrăniții” (nutriti) și „încredințații” (commendati) regali merovingieni se pot găsi detalii interesante și, adesea, simpatice în alte câteva vitae (Vita Sigiranni, de exemplu) și epistulae (de pildă, Epistula ad Desiderium) (cf. Riché, op. cit., p. 397). În „Vita Austregesili” găsim confirmarea că „încredințații” erau, în același timp, „supușii” (absezii) regali: In obsequium gloriosi regis Gunthramni deputatur
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Era suficient să-ți facă un binevoitor o reclamație că o duci bine și te trezeai sub incidența Legii 18 și cu percheziție acasă. Toată lumea se ferea de toată lumea. Cu mulți vecini trebuia să fii binevoitor - nu pentru că îți era simpatic, ci pentru că era nevasta secretarului de partid sau mai știu eu ce... Majoritatea celor din cartier erau de la țară și încercau să-și amenajeze cum văzuseră acasă la ei. Am văzut la cineva că-și perforase placa de beton a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
eul pulverizat se complace în procesul dramatizării acestor reprezentări agonale: „Poate avea dreptate ăla care spunea/ ce jigodii sunt tinerii toți/ sălbatici inconștienți și lipsiți de milă/.../ poate-avea dreptate sau poate n-avea/ pentru că tu ești de fapt un june simpatic dar/ va veni o vreme când vei vrea să faci/ cu iubire ceva/ vei fi îmbelșugat ca o rodie/ sau te vei fărâmița și vei rămâne/ o din ce în ce mai bătrână jigodie” (Ca o rodie sau doar o jigodie). Mai puțin prizată
POPESCU-22. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288943_a_290272]
-
se înnegurează horinceanul dinaintea statuii lui „conu Lascăr”, Lascăr Catargiu, boier din alte vremuri, căruia tare i s-ar plânge de „mișelia” din țară. Bucșit de resentimente, bombănitorul unchiaș, cu toată trena lui de pitoresc, nu e neapărat un erou simpatic. Nuvela Rătăcirea din Stoborăni prevestește romanul Răscoala al lui Liviu Rebreanu. G. Călinescu o consideră chiar „un strălucit izvor”. E o narațiune vie, cu un ritm bine susținut, respirând un adevăr care ține de realismul psihologic. Din loc în loc, dramatismul
POPESCU-23. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
Dumitriu, Atitudini poetice, RL, 1976, 16; Eugen Simion, Tineri romancieri, LCF, 1976, 46; Costin Tuchilă, Despre proza poeților, AFT, 1976, 12; Ardeleanu, Mențiuni, 162-166; Iorgulescu, Scriitori, 223; Sorin Titel, Un roman de dragoste, RL, 1979, 22; Laurențiu Ulici, Cu cerneală simpatică, CNT, 1979, 26; Sultana Craia, „Ispita într-o dimineață ploioasă”, LCF, 1979, 30; Eugenia Tudor-Anton, Roman de atmosferă și moravuri, VR, 1979, 8-9; Dan Stanca, Un prozator parcimonios, LCF, 1988, 45; Dicț. scriit. rom., III, 396-397. D.Gr.
NECULA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288394_a_289723]
-
juxtaglomerular (vezi figura 3). AA - arteriola aferentă; D - tubul distal; E - celulă endotelială; EA - arteriola eferentă; EGM - celulă mezangială extraglomerulară; F - proces pediculat; G - celulă granulară juxtaglomerulară; GBM - membrana bazală glomerulară; M - celulă mezangială; MD - macula densa; N - terminații nervoase simpatice; P - tubul proximal; PE - celulă epitelială parietală; PO - epiteliu podocitar; UP - polul urinar; US - spațiul urinar Figura 3. Corpusculul renal Glomerulul este format dintr-o rețea capilară. Fiecare capilar reprezintă o ansă vasculară, dispusă între două arteriole realizând o rețea
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
ei și este reprezentat de celule musculare netede ale mediei, modificate și caracterizate prin: ergastoplasmă abundentă, granule de secreții glicoproteice (precursori de renină), miofilamente, care le dă caracterul de celule glandulare, și contractile (celule mioepitelioide). Glomusul primește numeroase terminații nervoase simpatice. Macula densa este situată la nivelul tubului contort distal, în zona de contact al acestuia cu polul vascular al corpusculului Malpighi. Celulele tubului contort distal de la acest nivel devin mai înalte și mai înguste, cu prelungiri citoplasmatice bazale, care se
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
pentru apă și sodiu și participă la menținerea gradientului cortico-medular. Sângele va trece succesiv în venele radiale corticale, venele arcuate, venele interlobare și, în final, în venele renale (vezi figura 7). Figura 7. Vascularizația renală Rinichiul are o bogată inervație simpatică. Nervii simpatici însoțesc arterele renale și arteriolele glomerulare și se distribuie la nivelul pereților arteriolari, la aparatul juxtaglomerular și la polul bazal al unor tubi. 1.4. Funcțiile tubulare (fiziologia tubulară) După elaborarea urinii primitive, aceasta suferă la nivelul tubilor
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
și sodiu și participă la menținerea gradientului cortico-medular. Sângele va trece succesiv în venele radiale corticale, venele arcuate, venele interlobare și, în final, în venele renale (vezi figura 7). Figura 7. Vascularizația renală Rinichiul are o bogată inervație simpatică. Nervii simpatici însoțesc arterele renale și arteriolele glomerulare și se distribuie la nivelul pereților arteriolari, la aparatul juxtaglomerular și la polul bazal al unor tubi. 1.4. Funcțiile tubulare (fiziologia tubulară) După elaborarea urinii primitive, aceasta suferă la nivelul tubilor procese de
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
azotată, a dezechilibrelor hidro-electrolitice și acido-bazice consecutive insuficienței renale. 14.6.2. Sindromul hepato-renal Sindromul hepato-renal (SHR) reprezintă un tip particular de IRA la pacienți cu boli hepatice severe (de regulă, ciroză hepatică), caracterizat prin: • vasoconstricție renală intensă (prin activare simpatică); • vasodilatație periferică; • disfuncție cardiacă, contribuind la hipoperfuzia renală; • acțiunea unor citokine asupra patului vascular renal și a altor organe. Probabilitatea ca un pacient cirotic să dezvolte SHR este de 18 % la 1 an și de 39 % la 5 ani după
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
și vasele pulmonare) sunt sensibili la modificări mici în umplerea atrială și venoasă. Activarea receptorilor de volum prin creșterea umplerii atriale au un dublu efect: (1) eliberarea factorului natriuretic atrial care promovează excreția renală de sodiu și (2) inhibiția tonusului simpatic, ceea ce induce la natriureză din cauza diminuării secreției de renină și a reabsorbției tubulare sodate; stimularea acestor receptori inhibă, de asemenea, eliberarea de ADH, ceea ce duce la creșterea diurezei. Efecte inverse sunt observate când volumul circulant este diminuat, atriul nedestins, cu
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
volumul circulant este diminuat, atriul nedestins, cu supresia sintezei de factor natriuretic atrial și eliberării de ADH. Receptorii de înaltă presiune (baroreceptorii) sunt localizați în aortă și în sinusul carotidian. Depleția volumului extracelular stimulează acești receptori, care activează sistemul nervos simpatic (SNS) și antrenează creșterea frecvenței cardiace, vasoconstricție și efect antinatriuretic. Stimularea lor induce de asemenea eliberarea de ADH. în caz de supraîncărcare sodată, acești receptori sunt inhibați, cu diminuarea tonusului simpatic și inducerea de efecte cardiovasculare opuse. 2. Factori fizici
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
volumului extracelular stimulează acești receptori, care activează sistemul nervos simpatic (SNS) și antrenează creșterea frecvenței cardiace, vasoconstricție și efect antinatriuretic. Stimularea lor induce de asemenea eliberarea de ADH. în caz de supraîncărcare sodată, acești receptori sunt inhibați, cu diminuarea tonusului simpatic și inducerea de efecte cardiovasculare opuse. 2. Factori fizici: mișcările fluidelor care traversează pereții capilari depind de echilibrul dintre presiunea osmotică (exercitată în special de proteinele plasmatice) și presiunea hidrostatică. Când sarcina sodată filtrată la nivelul glomerulului este importantă, rezultă
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
scăzut este prezent în depleția de Na; baroreceptorii din peretele arteriolei aferente mediază secreția de renină ca răspuns la modificările de presiune și întindere, de la acest nivel. Scăderea presiunii arteriale stimulează secreția de renină; (3) stimularea ß adrenergică (creșterea activității simpatice sau a nivelului catecolaminelor circulante) stimulează eliberarea de renină prin intermediul receptorilor ß adrenergici de la nivelul aparatului juxtaglomerular. • Angiotensina II (Ang II) promovează retenția de sare prin efecte directe și indirecte. Ea stimulează direct reabsorbția de sodiu în tubul proximal (prin
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
sodiu și apă. PGE2 cresc excreția de sodiu prin creșterea cantității de sodiu filtrate și inhibiția transportului de sodiu în porțiunea ascendentă a ansei Henle și la nivelul tubului colector. PGE2 cresc excreția de apă prin antagonizarea ADH. Sistemul nervos simpatic, sistemul renină-angiotensină-aldosteron, peptidul natriuretic atrial și vasopresina reprezintă cele patru sisteme principale reglatorii care își adaptează activitatea lor ca răspuns la modificările volumului fluidelor din organism. Aceste schimbări în activitatea lor mediază efectele volumului fluidelor asupra excreției urinare de sodiu
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
juxtaglomerular - reprezentare schematică Legendă: AA - arteriola aferentă; D - tubul distal; E - celulă endotelială; EA - arteriola eferentă; EGM - celula mezangială extraglomerulară; F - proces podocitar; G - celula granulară juxtaglomerulară; GBM - membrana bazală glomerulară; M - celula mezangială; MD - macula densa; N - terminații nervoase simpatice; P - tubul proximal; PE - celula epitelială parietală; PO - epiteliu podocitar; UP - polul urinar; US - spațiul urinar 16.2. DESHIDRATAREA INTRACELULARĂ Deshidratarea intracelulară (DIC) este definită prin diminuarea volumului intracelular datorită unui bilanț hidric negativ în raport cu o hiperosmolalitate plasmatică (> 300 mosmol
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
gospodar cu copii mulți și femeie credincioasă și harnică, nu cu totul auster în familie, din moment ce moralistul îi îngăduie mandarinului de a se bucura, cât poate, de ibovnice atrăgătoare și istețe. Când produce asemenea sfaturi, moralistul nu își ascunde o simpatică trufie: „Eu mă înalț tot mai drept, tot mai sus spre văzduhul albastru și limpede al speculației precise, neîndurate și - nădăjduiesc - al marii creații. Condiția primordială: menținerea singurătății și zăgăzuirea, dând peste bot, la orice încercare de intimitate a oamenilor
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
Fiica scriitorului, Nadia Marcu Pandrea, a reușit să publice până acum Memoriile mandarinului valah (2000), Reeducarea la Aiud (2000), jurnalele din Helvetizarea României (2001) și Crugul mandarinului (2002), Călugărul alb (2003) ș.a. Stilul este, în toate, același: vehement subiectiv, aforistic, simpatic lăudăros, uneori autentic tragic, amestecând confesiunea cu speculația sociologică și politică. Jurnal intim, memorii, eseu biografic, autoficțiune? Greu de spus. Autorul lor amestecă genurile, stilurile, timpurile, trece de la una la alta, deschide paranteze, vorbește despre ce a pățit azi, apoi
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
tradiției românești a literaturii pentru copii. Sunt închinate versuri pline de căldură elementelor naturii, frumuseților țării ș.a.m.d., într-o suită de tablouri în culori vii, calde, din care nu lipsesc, după canoanele genului, protagoniștii poznași, fie copii, fie simpatice animale, ce probează întru totul un cod moral exemplar. SCRIERI: O poveste cu primăvară, cu desene de Nicolae Sârbu, Timișoara, 1981; Livada, Timișoara, 1986; Cântecul biruinței, București, 1988; Miresmele câmpului, Sibiu, 1993; Vacanța la bunici, Deva, 1995; Castelul de smarald
POP-MARCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288897_a_290226]
-
iubirea nu mai este atotînvingătoare, cei doi disecând cu ascuțimea privirii lor de reporteri profesioniști cuplul pe care l-au format sau pe care l-ar fi putut forma. Piesa este și modern feministă, locul central ocupându-l femeia nonconformistă, simpatic agresivă, preocupată de realizarea profesională, personaj pe care autoarea îl privește cu ironie binevoitoare. În Cerul înstelat deasupra noastră (1986), cuplul - altul, dar în esență același - este surprins în ceea ce pare a fi o criză de comunicare, ilustrând sentimentul iremediabilei
OPROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288561_a_289890]
-
inclusiv cu propriile sale emoții, sentimente, gânduri, chiar și cu proasta sa dispoziție: într-adevăr, foarte mulți pacienți prezintă unele situații susceptibile a induce o stare destul de serioasă de indispoziție terapeutului. A fi cordial, înseamnă a socoti că pacientul este „simpatic”. In general, a avea acestă atitudine crează puține dificultăți și este suficient ca terapeutul să dezvolte suficientă empatie pentru ca sentimentul de cordialitate să apară în mod spontan. Uneori, este însă mai dificil și atunci este necesar să se apeleze la
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
dezvolte suficientă empatie pentru ca sentimentul de cordialitate să apară în mod spontan. Uneori, este însă mai dificil și atunci este necesar să se apeleze la unele metode de restructurare cognitivă. Dacă un terapeut nu reușește să considere că pacientul este simpatic, este mai indicat ca acesta să nu mai înceapă terapia și să încredințeze această sarcină unui confrate. Aceste trei criterii - empatia, autenticitatea și cordialitatea - formează direcția afectivă a relației, dar nu sunt suficiente. Un terapeut trebuie, în plus, să fie
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ședințe, această emoție influențează probabil comportamentul său. El poate avea tendința de a se apăra, sau poate constata că pacientul este antipatic. Invers, dacă terapeutului îi face plăcere să dialogheze cu un pacient, el poate să-l considere pe acesta simpatic și sentimentul său va amplifica motivația de a-l ajuta. Din momentul în care terapeutul devine conștient de sentimentul său și observă consecințele posibile ale acestuia asupra comportamentului său și asupra relației cu pacientul, el dispune de informații importante asupra
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
0 la 8 7/8 Cordialitate: de la 0 la 8 1/8 Profesionalism: de la 0 la 8 1/8 Conduită de urmat: terapeutul trebuie să-și modifice emoțiile și să-și dezvolte empatia pentru a considera că pacientul este mai simpatic; pentru a realiza acest lucru, el recurge la ascultarea activă, utilizează metoda celor 4R și își amplifică profesionalismul cu ajutorul analizei funcționale. Al doilea exemplu Doamna G. este profesoară de filosofie; inteligentă și agreabilă, ea analizează cu finețe problemele. Terapeutul manifestă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]