2,389 matches
-
pentru a profita de resursele orașului abundente. În 1120, cruciații a convocat Consiliul de Nablus din care a fost emis primele legi scrise pentru Împărăția. , ei au convertit sinagoga samaritean din Nablus într-o biserică. comunitate Samaritean a construit o sinagoga nou în 1130s . În a doua jumătate a domniei lui Cruciat, în Nablus, forțele musulmane au început lansarea incursiuni în scopul de a recâștiga controlul asupra orașului. În 1137, trupele arabe și turcești staționate în Damasc a făcut o incursiune
Nablus () [Corola-website/Science/320526_a_321855]
-
ars de Cavalerii Templieri în timpul unui raid de trei zile au desfășurat în orașul în care au ucis 1.000 de persoane și a luat multe femei și copii care au fost apoi vândute în piețele de sclavi din Acre . sinagoga samaritean, inițial construit în 362 CE de către Akbon marele preot și transformat într-o biserică de către cruciați, a fost transformată în moschee Al-Khadra în 1244, și alte două biserici cruciate a devenit un Moscheea-Nasr și Al-Masakim Moscheea în cursul acestui
Nablus () [Corola-website/Science/320526_a_321855]
-
sistematice abia după Războiul de Șase Zile, sau constatat numeroase monumente arhitecturale, există dovezi de existență a unei populații evreiești dense aici în perioadele dintre domnia lui Irod I cel Mare și până la cucerirea arabă din secolul VII. Ruine de sinagogi, coloanele cu imagini și simboluri evreiești, inscripții în ebraică, aramaică și greacă au fost găsite în zone dintre satele Hammat Gader, Khirbat Kanaf, Kafr Harib, Kațrin și în multe alte locuri. Ca urmare a victoriei israeliene împotriva statelor arabe Egipt
Înălțimile Golan () [Corola-website/Science/320580_a_321909]
-
Schmidt, mama celebrului tenor cernăuțean Joseph Schmidt (1904-1942), decedată la 31 mai 1950. În anul 1848, cele 20 de familii de evrei din Gura Humorului au format o comunitate și au început să folosească o casă particulară pe post de sinagogă. În 1869, pe strada Kloster Humora (Mănăstirea Humor), nu departe de biserica armenească, a fost construită sinagoga Beth HaMidrash, primul lăcaș de cult evreiesc din târg. Aceasta a fost reconstruită de Chaim Schieber și Avrum Fischler după incendiul din 1899
Sinagoga Mare din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320571_a_321900]
-
20 de familii de evrei din Gura Humorului au format o comunitate și au început să folosească o casă particulară pe post de sinagogă. În 1869, pe strada Kloster Humora (Mănăstirea Humor), nu departe de biserica armenească, a fost construită sinagoga Beth HaMidrash, primul lăcaș de cult evreiesc din târg. Aceasta a fost reconstruită de Chaim Schieber și Avrum Fischler după incendiul din 1899 și a fost redenumită Casa de rugăciune Schiebersche. În același timp cu prima sinagogă, pe terenul lui
Sinagoga Mare din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320571_a_321900]
-
a fost construită sinagoga Beth HaMidrash, primul lăcaș de cult evreiesc din târg. Aceasta a fost reconstruită de Chaim Schieber și Avrum Fischler după incendiul din 1899 și a fost redenumită Casa de rugăciune Schiebersche. În același timp cu prima sinagogă, pe terenul lui Mendel Schieber, a fost înființată Sinagoga Sadagurer. Cum populația evreiască era în creștere, prosperul om de afaceri Wolf Kleinberg a construit în anul 1871 . Ulterior, mulți meșteșugari și muncitori evrei au înființat "case de rugăciune ale muncitorilor
Sinagoga Mare din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320571_a_321900]
-
cult evreiesc din târg. Aceasta a fost reconstruită de Chaim Schieber și Avrum Fischler după incendiul din 1899 și a fost redenumită Casa de rugăciune Schiebersche. În același timp cu prima sinagogă, pe terenul lui Mendel Schieber, a fost înființată Sinagoga Sadagurer. Cum populația evreiască era în creștere, prosperul om de afaceri Wolf Kleinberg a construit în anul 1871 . Ulterior, mulți meșteșugari și muncitori evrei au înființat "case de rugăciune ale muncitorilor", numite "Drabes" de către clasa de mijloc din localitate. Acestea
Sinagoga Mare din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320571_a_321900]
-
și muncitori evrei au înființat "case de rugăciune ale muncitorilor", numite "Drabes" de către clasa de mijloc din localitate. Acestea au fost organizate mulți ani în locuințele particulare ale unor membri. Prin anul 1880 hasidimii rabinului de Vijnița au construit o sinagogă, urmată de o alta nouă în 1894. La acea vreme, în orașul Gura Humorului existau cinci sinagogi. În prezent, singura sinagogă existentă în oraș este Sinagoga Mare, care nu mai funcționează din lipsă de enoriași. Sinagoga Mare din Gura Humorului
Sinagoga Mare din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320571_a_321900]
-
localitate. Acestea au fost organizate mulți ani în locuințele particulare ale unor membri. Prin anul 1880 hasidimii rabinului de Vijnița au construit o sinagogă, urmată de o alta nouă în 1894. La acea vreme, în orașul Gura Humorului existau cinci sinagogi. În prezent, singura sinagogă existentă în oraș este Sinagoga Mare, care nu mai funcționează din lipsă de enoriași. Sinagoga Mare din Gura Humorului a fost construită în anul 1871, de către prosperul om de afaceri Wolf Kleinberg. Ea a fost refăcută
Sinagoga Mare din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320571_a_321900]
-
organizate mulți ani în locuințele particulare ale unor membri. Prin anul 1880 hasidimii rabinului de Vijnița au construit o sinagogă, urmată de o alta nouă în 1894. La acea vreme, în orașul Gura Humorului existau cinci sinagogi. În prezent, singura sinagogă existentă în oraș este Sinagoga Mare, care nu mai funcționează din lipsă de enoriași. Sinagoga Mare din Gura Humorului a fost construită în anul 1871, de către prosperul om de afaceri Wolf Kleinberg. Ea a fost refăcută la începutul secolului al
Sinagoga Mare din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320571_a_321900]
-
particulare ale unor membri. Prin anul 1880 hasidimii rabinului de Vijnița au construit o sinagogă, urmată de o alta nouă în 1894. La acea vreme, în orașul Gura Humorului existau cinci sinagogi. În prezent, singura sinagogă existentă în oraș este Sinagoga Mare, care nu mai funcționează din lipsă de enoriași. Sinagoga Mare din Gura Humorului a fost construită în anul 1871, de către prosperul om de afaceri Wolf Kleinberg. Ea a fost refăcută la începutul secolului al XX-lea. Sinagoga Mare din
Sinagoga Mare din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320571_a_321900]
-
Vijnița au construit o sinagogă, urmată de o alta nouă în 1894. La acea vreme, în orașul Gura Humorului existau cinci sinagogi. În prezent, singura sinagogă existentă în oraș este Sinagoga Mare, care nu mai funcționează din lipsă de enoriași. Sinagoga Mare din Gura Humorului a fost construită în anul 1871, de către prosperul om de afaceri Wolf Kleinberg. Ea a fost refăcută la începutul secolului al XX-lea. Sinagoga Mare din Gura Humorului are aspectul unei clădiri obișnuite, cu o înfățișare
Sinagoga Mare din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320571_a_321900]
-
oraș este Sinagoga Mare, care nu mai funcționează din lipsă de enoriași. Sinagoga Mare din Gura Humorului a fost construită în anul 1871, de către prosperul om de afaceri Wolf Kleinberg. Ea a fost refăcută la începutul secolului al XX-lea. Sinagoga Mare din Gura Humorului are aspectul unei clădiri obișnuite, cu o înfățișare exterioară modestă, încadrată în atmosfera locală. Clădirea are dimensiuni mici, este zugrăvită la exterior și are un acoperiș în două pante. Ea este alcătuită din două părți: una
Sinagoga Mare din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320571_a_321900]
-
din Sadova. Amândoi au emigrat în decembrie 1947 în Palestina. În acei ani, a plecat majoritatea populației evreiești din localitate. De atunci, dat fiind numărul mic de evrei rămași, comunitatea din Gura Humorului nu a mai avut rabini. În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea ""Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM - JOINT"", editată de Federația Comunităților Evreiești din România în anul 2008, se preciza că Sinagoga Mare din Gura
Sinagoga Mare din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320571_a_321900]
-
rabini. În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea ""Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM - JOINT"", editată de Federația Comunităților Evreiești din România în anul 2008, se preciza că Sinagoga Mare din Gura Humorului nu mai era în funcțiune.
Sinagoga Mare din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320571_a_321900]
-
Sinagoga din Strada Topliței nr. 10 din Rădăuți este un fost lăcaș de cult evreiesc din municipiul Rădăuți, localizat pe strada Topliței nr. 10, în apropiere de Templul Mare. Ea a fost construită la începutul secolului al XX-lea. Primii evrei
Sinagoga de pe str. Topliței nr. 10 (Rădăuți) () [Corola-website/Science/320570_a_321899]
-
să fie alungați din localitate. Ordinul nu a fost pus însă în aplicare, iar numărul evreilor de aici a continuat să crească. În anul 1821, s-a deschis în localitate o cârciumă pentru evrei. În 1830 s-a deschis prima sinagogă, ulterior achiziționându-se și spațiu pentru un cimitir. Rădăuțiul a fost ridicat la rang de oraș în anul 1852, iar prin Constituția Imperiului Austro-Ungar din 1867 li s-a acordat evreilor cetățenia statului dualist austro-ungar. Pentru a se înțelege importanța
Sinagoga de pe str. Topliței nr. 10 (Rădăuți) () [Corola-website/Science/320570_a_321899]
-
Rădăuți, trebuie spus că din cei 11.162 locuitori ai orașului în 1880, evreii reprezentau 30.9% din populație (3.452 locuitori). În anul 1888 comunitatea evreiască număra 523 de familii, care dispuneau de un templu, opt case de rugăciune (sinagogi) și șase școli oficiale. În anul 1910 locuiau în oraș 5.940 de evrei, 5.256 de germani și 4.456 de români. După primul război mondial, germanii au emigrat în Germania și Austria, același destin urmându-l și o
Sinagoga de pe str. Topliței nr. 10 (Rădăuți) () [Corola-website/Science/320570_a_321899]
-
au început să se întoarcă în oraș, doar 1.500 de evrei rădăuțeni revenind. Totuși, aici s-au stabilit și evreii deportați din Bucovina de Nord și Basarabia, până la sfârșitul anului 1946, când rușii au închis granițele. Evreii au găsit sinagogile transformate în depozite și grajduri, iar sulurile de Tora au fost reciclate, pentru a face diverse lucruri, cum ar fi tobe și sandale. Numărul evreilor din Rădăuți a crescut din nou după război, ajungând la circa 6.000 în anul
Sinagoga de pe str. Topliței nr. 10 (Rădăuți) () [Corola-website/Science/320570_a_321899]
-
Abia în octombrie 1958 guvernul României a permis din nou evreilor să emigreze. Astfel, în anul 1962, rămăseseră în Rădăuți doar aproximativ 800 de evrei. Activitatea religioasă a continuat să se desfășoare în Rădăuți. În 1962, funcționau în localitate trei sinagogi, printre care și Sinagoga de pe strada Topliței nr. 10. Prima sinagogă din Rădăuți a fost construită în anul 1830 de către Eliahu Gewölb, în centrul orașului. Ca urmare a creșterii numărului de evrei din oraș, sinagogile au devenit neîncăpătoare, iar în
Sinagoga de pe str. Topliței nr. 10 (Rădăuți) () [Corola-website/Science/320570_a_321899]
-
guvernul României a permis din nou evreilor să emigreze. Astfel, în anul 1962, rămăseseră în Rădăuți doar aproximativ 800 de evrei. Activitatea religioasă a continuat să se desfășoare în Rădăuți. În 1962, funcționau în localitate trei sinagogi, printre care și Sinagoga de pe strada Topliței nr. 10. Prima sinagogă din Rădăuți a fost construită în anul 1830 de către Eliahu Gewölb, în centrul orașului. Ca urmare a creșterii numărului de evrei din oraș, sinagogile au devenit neîncăpătoare, iar în anul 1880, în timpul vizitei
Sinagoga de pe str. Topliței nr. 10 (Rădăuți) () [Corola-website/Science/320570_a_321899]
-
să emigreze. Astfel, în anul 1962, rămăseseră în Rădăuți doar aproximativ 800 de evrei. Activitatea religioasă a continuat să se desfășoare în Rădăuți. În 1962, funcționau în localitate trei sinagogi, printre care și Sinagoga de pe strada Topliței nr. 10. Prima sinagogă din Rădăuți a fost construită în anul 1830 de către Eliahu Gewölb, în centrul orașului. Ca urmare a creșterii numărului de evrei din oraș, sinagogile au devenit neîncăpătoare, iar în anul 1880, în timpul vizitei împăratului Franz Joseph I la Rădăuți, o
Sinagoga de pe str. Topliței nr. 10 (Rădăuți) () [Corola-website/Science/320570_a_321899]
-
1962, funcționau în localitate trei sinagogi, printre care și Sinagoga de pe strada Topliței nr. 10. Prima sinagogă din Rădăuți a fost construită în anul 1830 de către Eliahu Gewölb, în centrul orașului. Ca urmare a creșterii numărului de evrei din oraș, sinagogile au devenit neîncăpătoare, iar în anul 1880, în timpul vizitei împăratului Franz Joseph I la Rădăuți, o delegație de evrei i-a solicitat sprijinul. Aveau nevoie de un teren pentru a construi o mare sinagogă. Împăratul și-a dat acordul punând
Sinagoga de pe str. Topliței nr. 10 (Rădăuți) () [Corola-website/Science/320570_a_321899]
-
creșterii numărului de evrei din oraș, sinagogile au devenit neîncăpătoare, iar în anul 1880, în timpul vizitei împăratului Franz Joseph I la Rădăuți, o delegație de evrei i-a solicitat sprijinul. Aveau nevoie de un teren pentru a construi o mare sinagogă. Împăratul și-a dat acordul punând la dispoziția comunității evreiești o parcelă de teren în centrul orașului, lângă parc. La 18 august 1883, de ziua de naștere a împăratului Franz Joseph I, a fost inaugurat Templul Mare din centrul orașului
Sinagoga de pe str. Topliței nr. 10 (Rădăuți) () [Corola-website/Science/320570_a_321899]
-
o parcelă de teren în centrul orașului, lângă parc. La 18 august 1883, de ziua de naștere a împăratului Franz Joseph I, a fost inaugurat Templul Mare din centrul orașului. La începutul secolului al XX-lea a fost construită o sinagogă pe strada Topliței nr. 10, în apropiere de Templul Mare. Sinagoga a funcționat până în anii '60 ai secolului al XX-lea. Pe măsură ce numărul evreilor din oraș scădea ca urmare a emigrării în Israel, în această sinagogă nu s-au mai
Sinagoga de pe str. Topliței nr. 10 (Rădăuți) () [Corola-website/Science/320570_a_321899]