3,476 matches
-
cu accent pe elementele de spațiu și timp în poezia poetului. Totodată a fost reliefată receptarea critică a operei lui Nicolae Labiș de-a lungul timpului, precum și reliefarea existenței milenare a poporului român în cadrul creației poetice sub aspectul lexicului, morfologiei, sintaxei și stilului. Aspectele menționate ne-au dat posibilitatea să evidențiem preponderența elementului latin în poezia lui Nicolae Labiș, realizându-se în acest sens o analiză statistică a lexicului pe baza textelor literare Moartea căprioarei și Miorița. S-a constatat că
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
unii specialiști, exercițiul se poate integra în orice metodă de învățământ; după alții, orice metodă, odată preluată de către elev, după modelul profesorului, se poate transforma în exercițiu. Formarea competenței de comunicare presupune realizarea exercițiului de comunicare, bazat pe reguli de sintaxă, morfologie, stilistică, fără de care vorbitorul nu poate organiza și produce un discurs necesar pentru a comunica. Lucrarea de față abordează realizarea competențelor de comunicare ale elevului, una din problemele actuale ale didaticii specialității, care impune studierea limbii materne în consens
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
socioafectivă; 1.2. Conceptul de competență școlară Conceptul de competență este strâns legat de rezultatele școlare, fiind rezultatul exercițiului de comunicare, care are implicații pentru limbajul științific, exact, dar și pentru limbajul obișnuit. Absența acestui exercițiu, bazat pe reguli de sintaxă, morfologie, stilistică duce la incapacitatea unor vorbitori de a organiza și constitui un discurs necesar pentru a comunica. În literatura de specialitate, comunicarea este definită prin apelul la diverse orientări lingvistice, evocându- se componente care vizează competența și performanța. Competența
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
a învăța despre comunicare» 2. «a comunica» 3. «a comunica pentru a învăța»”- a învăța despre comunicare - circumscrie demersurile orientate spre asimilarea conceptelor și noțiunilor a căror cunoaștere determină calitatea comunicării: cunoștințele metalingvistice (noțiuni de lexicologie, fonetică, vocabular, morfologie și sintaxă), metatextuale (cunoștințe despre structura textelor narative, descriptive, argumentative etc.) și metadiscursive (cunoștințe despre parametrii situației de comunicare, funcțiile limbajului etc.). - a comunica - se referă la actele de comunicare propriuzisă, în varianta ei orală sau scrisă, care pot fi orientate exclusiv
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
comunicarea interculturală. Configurarea actualelor programe de limba și literature română, constituite pe baza modelului pragmatic impus de Cadrul Comun European, poate fi redată grafic prin schema: Competențe-cheie Comunicarea în limba maternă cunoștințe deprinderi atitudini - nivelul lexicosemantic; - gramatică funcțională (morfologie și sintaxă); - acte de comunicare; - comunicarea orală și scrisă în diverse situații; - adaptarea propriei comunicări la specificul situației; - disponibilitatea pentru un dialog constructiv, - dezvoltarea interesului pentru interacțiunea socială; - conștientizarea interacțiuni verbale; - texte literare și texte nonliterare; - utilizarea resurselor; - argumentarea convingătoare și adecvată
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
ghilimele, linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării, cratima); - alcătuirea corectă a propozițiilor simple și dezvoltate; fraze construite prin coordonare și subordonare; - propoziția regentă; elementul regent; - observarea relațiilor sintactice într-o propoziție sau într-o frază, în funcție de intenționalitatea comunicării; - sintaxa propoziției și a frazei: predicatul și propoziția subordonată predicativă, subiectul și propoziția subordonată subiectivă, atributul și propoziția subordonată atributivă, complementul direct și propoziția subordonată completivă directă, complementul indirect și propoziția subordonată completivă indirectă, complementele circumstanțiale de loc, de timp, de
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
compuse, identificarea mijloacelor de realizare a superlativului absolut etc.; pentru că orice fapt de limbă poate fi identificat, temele acestui tip de exercițiu sunt variate. Pentru eficiență, se recomandă integrarea în exerciții mai complexe. Când exercițiul vizează noțiuni de morfologie sau sintaxă, alegerea unui text literar drept suport prilejuiește observarea expresivității limbii. - Exerciții de caracterizare - analiză gramaticală presupun o sarcină în plus față de anteriorul tip. A caracteriza din punct de vedere gramatical înseamnă a indica, într-o anumită ordine, note specifice ale
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
un acord tacit, co-substanțial activității verbale. Este vorba de niște cunoștințe reciproc știute: fiecare postulează că partenerul său se conformează regulilor și așteaptă ca și celălalt să le respecte. Astfel de reguli nu sînt obligatorii și inconștiente ca acelea ale sintaxei sau morfologiei, ci sînt convenții tacite. Problematica în cauză a fost introdusă în anii 1960 de către un filosof al limbajului, americanul Paul Grice, sub numele de "maxime conversaționale"9, numite în Franța legile discursului. Aceste "legi" joacă un rol important
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
sau a construcțiilor dislocate spre stînga ("Știi, fratele meu, mașina lui, i-a fost furată") sau spre dreapta ("I-a fost furată, știi, fratelui meu, mașina") în care locutorul desparte tema/temele frazei sale. În general, locutorul nu utilizează o sintaxă elaborată, bazată pe subordonare (sau hipotaxă); el preferă să recurgă la juxtapunerea frazelor (parataxă), fără o explicitare a legăturilor dintre ele prin conjuncții de coordonare sau de subordonare cu sens precis. Este și cazul acestui dialog între scriitorul Georges Simenon
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
insulă enunțiativă. În cazul nostru, insula este indicată cu ajutorul ghilimelelor și al italicelor procedeu frecvent întîlnit în presă. Există și cazuri în care se folosesc numai italice sau numai ghilimele. În acest tip de discurs raportat, insula este perfect integrată sintaxei frazei: numai tipografia ne permite să observăm că nu este asumată de către raportor. Discursul direct cu ajutorul lui "că" Putem identifica frecvent DD după introductori de DI (verb + că). Cînd există ambreiori, ei sînt reperați în raport cu discursul citat, așa cum se obișnuiește
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
la aceasta sub forma unui comentariu incident; cititorul trebuie, între altele, să determine la ce element se referă modalizatorul respectiv. În cazul ghilimelelor, în schimb, știm exact la ce se referă modalizarea autonimică, adică la adjectivul "orizontală", perfect integrat în sintaxa frazei în care figurează. Rămîne ca și cititorul să înțeleagă ce valoare pot avea ghilimelele care încadrează cuvîntul "orizontală". Într-adevăr, punînd cuvintele între ghilimele, enunțiatorul se mulțumește doar să atragă atenția co-enunțiatorului asupra faptului că el utilizează cuvintele pe
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Linguistics, Călina Gogălniceanu • Limbaje și comunicare (vol. 1, 2), autor colectiv • Lingvistică generală, Ioan Lobiuc • Lingvistică generală, semiotică, mentalități, Mariana Neț • Lingvistică și filosofie, Ioan Oprea • Manipularea cuvîntului, Philippe Breton • Periferia textului, Philippe Lane • Pragmatica pentru discursul literar, Dominique Maingueneau • Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Timp și limbaj. Introducere în lingvistica lui Gustave Guillaume, Iulian Popescu • Tratat de gramatică a limbii române vol. I. Morfologia, Cornel Dimitriu • Tratat de gramatică a limbii române
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
actuale, Rodica Nagy • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Timp și limbaj. Introducere în lingvistica lui Gustave Guillaume, Iulian Popescu • Tratat de gramatică a limbii române vol. I. Morfologia, Cornel Dimitriu • Tratat de gramatică a limbii române vol. II. Sintaxa, Cornel Dimitriu • Textul descriptiv, Jean-Michel Adam, André Petitjean, în colaborare cu F. Revaz În curs de apariție: Lingvistica textuală, Jean-Michel Adam Lingvistica pentru textul literar, Dominique Maingueneau LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției ACADEMICA (selectiv) ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
enumera:Stagiul 1 - al comunicării interpretative (0 la +/- 4 luni) - Stagiul 2 - al comunicării intenționate (4 la +/- 9 luni) - Stagiul 3 - al cuvintelor singulare (9 la +/- 18 luni) - Stagiul 4 - al combinării cuvintelor (18 la +/- 24 luni) - Stagiul 5 - al sintaxei timpurii (24 la +/- 36 luni)Stagiul 6 - al sintaxei superioare (3 la +/- 5 ani)Stagiul 7 - al gramaticii complete generatoare Ă5 ani spre adult) Cercetătorii au observat valoarea computerelor, atât cea terapeutică cât și cea educativă, pentru persoanele cu afecțiuni
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
luni) - Stagiul 2 - al comunicării intenționate (4 la +/- 9 luni) - Stagiul 3 - al cuvintelor singulare (9 la +/- 18 luni) - Stagiul 4 - al combinării cuvintelor (18 la +/- 24 luni) - Stagiul 5 - al sintaxei timpurii (24 la +/- 36 luni)Stagiul 6 - al sintaxei superioare (3 la +/- 5 ani)Stagiul 7 - al gramaticii complete generatoare Ă5 ani spre adult) Cercetătorii au observat valoarea computerelor, atât cea terapeutică cât și cea educativă, pentru persoanele cu afecțiuni din spectrul autismului. Murray, citat de Miller, 2001, a
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
de înlănțuiri diferite, conform anumitor reguli, care îi sunt proprii - „eram” este un cuvânt de aceeași compoziție ca și „rame” care semnifică cu totul altceva. Fiecare limbă construiește fraze într-un număr infinit prin combinarea diferită a cuvintelor după regulile sintaxei. Perspectiva psiholingvistică ne conferă modele fundamentale de care se servește dezvoltarea ontogenetică, dar elementul esențial care produce organizarea, ordonarea, structurarea, clasificarea sau categorializarea îl constituie funcția simiogenetică și Tatiana Slama-Cazacu - conchide că „limbajul copilului se organizează, se ordonează prin ierarhizare
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
forcer la main à quelqu'un, rompre une lance sau avoir mal à (la tête etc.), à force de (soins etc.), que vous en semble? pas n'est besoin de... etc., al căror caracter uzual reiese din particularitățile semnificației sau sintaxei lor. Aceste construcții nu pot fi improvizate, ele sunt date ca atare de tradiție. Putem cita, de asemenea, cuvintele care, pretându-se perfect la analiză, sunt caracterizate prin vreo anomalie morfologică menținută doar prin puterea obișnuinței (cf. difficulté față de facilité
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
acestea, LST nu poate fi redusă la structuralism, deoarece, pe de o parte, ea preia din generativism distincția dintre "structura de suprafață" și "structura de adâncime", iar, pe de altă parte, ea așază în centrul preocupărilor sale lexicul, și nu sintaxa. Scopul lui Mel'čuk și al discipolilor săi este de a elabora un Dictionnaire explicatif et combinatoire care să poată îngloba, din câmpul "frazeologiei" (adică al sintagmaticii, de vreme ce Mel'čuk se ocupă exclusiv de construcțiile binare, de tip "A ⊕ B
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
60. Dimpotrivă, unul dintre cei mai influenți cercetători ai "discursului repetat" din spațiul cultural german - Harald Burger - și-a declarat încă de la începutul deceniului opt reticența față de generativismul aflat pe atunci în plină glorie: "Un model- standard chomskyan fundamentat pe sintaxă ar fi [...] cel mai puțin adecvat pentru a oferi o descriere a unor deficiențe de acest fel; în niciun caz nu e posibilă o explicare a restricțiilor respective în acest cadru [conceptual - n.n.]. Toți cei care au văzut în deficiențele
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în cazul lingvistului american, acest proiect ambițios se autolimitează ca urmare a perpetuării unei viziuni reducționiste asupra creativității 80. Mai întâi, în ciuda intuițiilor sale, "Chomsky se menține pe de-a-ntregul în rama competenței lingvistice particulare"81, în special în "rama" sintaxei, ceea ce face ca el "să considere performanța [...] din punctul de vedere al competenței"82 și să rateze astfel specificul creației textual-discursive. În al doilea rând, pentru cercetătorul de la M.I.T., "creativitatea" rămâne o noțiune de ordin strict biologic, pe care promotorul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
să fie mai apropiate de texteme (mai exact, de proverbe) decât de celelalte unități ale "discursului repetat" cu caracter "sintagmatic" (precum lungă cât o zi de post). Am avea de-a face în acest caz cu un conflict categorial dintre sintaxă și semantică, ce ar plasa asemenea unități pe o zonă de frontieră între "sintagmele stereotipe" și texteme. Întrebarea este dacă factorul semantic e îndejuns de puternic pentru a schimba încadrarea acestor unități, dat fiind că, indiferent dacă înclinăm către sintaxă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sintaxă și semantică, ce ar plasa asemenea unități pe o zonă de frontieră între "sintagmele stereotipe" și texteme. Întrebarea este dacă factorul semantic e îndejuns de puternic pentru a schimba încadrarea acestor unități, dat fiind că, indiferent dacă înclinăm către sintaxă sau către semantică, decizia noastră pare deopotrivă de arbitrară. 2.1.3.1. Totuși, în sprijinul încadrării anumitor expresii idiomatice verbale în tipul III (al textemelor) pledează alte două argumente, de ordin sintactic, nu doar semantic. Primul dintre acestea vizează
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
limbi, semantica configurativă investighează organizările idiomatice ale "conținutului" lingvistic în planul normei. De altfel, situarea textemelor diasketice pe acest palier a fost reliefată de către Eugeniu Coșeriu încă din studiul "Sistema, norma y habla" (1952), care cuprindea următoarea precizare: "În domeniul sintaxei, distincția între normă și sistem apare, în primul rând, ca distincție între tipurile generale sau "regulate" de construcție și formulele fixe despre care vorbește Saussure: în timp ce cele dintâi aparțin sistemului, cele din urmă reprezintă realizări tradiționale ale unor scheme conținute
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
care face posibilă existența unităților respective. Cu alte cuvinte, construcția sensului trebuie descrisă nu ca produs, ci ca proces: un dinamism - generativ, din perspectiva autorului, și interpretativ, din perspectiva cititorului - care structurează toate "blocurile" referențiale amintite mai sus într-o "sintaxă" (sintagmatică) specifică. Pentru a reconstitui acest traseu al creației de sens, vom porni de la premisa că el e convergent cu destinul personajului principal (Kesarion Breb), iar sensul de ansamblu al romanului coincide cu "sensul" destinului său. Din acest punct de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
lumii, Dorel Fînaru • Lingvistica textuală, Jean-Michel Adam • Lingvistică și terminologie. Hermeneutica metaforei în limbajele specializate, Doina Butiurca • Manipularea cuvântului, Philippe Breton • Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade, Monica Borș • Periferia textului, Philippe Lane • Pragmatica pentru discursul literar, Dominique Maingueneau • Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Timp și limbaj. Introducere în lingvistica lui Gustave Guillaume, Iulian Popescu • Textul descriptiv, Jean-Michel Adam, André Petitjean, în colaborare cu F. Revaz • Textele. Tipuri și prototipuri, Jean-Michel Adam
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]