4,631 matches
-
cu îndîrjire. O luptă scurtă se încinse între noi. (Mă războiam cu ea folosind, bineînțeles, numai o mică parte din forța mea.) Mihaela, simțind că o voi răzbi, începu să țipe de spaimă. Poate îi era frică să nu mă sinucid ajungând acasă. A nutrit cert această teamă, deoarece, după ce am renunțat de a pleca, a închis numaidecât fereastra. Ceva mai liniștit, dar neeliberat încă de impresia zguduitoare a celor trăite în închipuire, mi-am șters fața udă cu batista. La
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
o certitudine pe care ți-o dau numai marile presimțiri. Probabil eram palid și tremuram pentru că Cecilia care venise să mă poftească la masă, se sperie văzîndu-mă. ― Ce ai? Ești galben ca ceara. Ce s-a întîmplat? ― Mihaela s-a sinucis! Ea nu slobozi un țipăt de spaimă și nici nu se făcu albă ca varul așa cum s-ar fi întîmplat cu oricare altă femeie. Nu. Încremeni locului și mă întrebă cu cel mai desăvârșit calm: ― Cînd? De ce? Ce s-a
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
rîndu-i? Sincer vorbind îmi păru rău de izbucnirea mea ipocrită. Și pe urmă, de ce i-am strigat "se va vedea?". Ce noimă avea replica asta stupidă? Ce are să se vadă, mă rog? O voi lua pe urmele Mihaelei? Mă voi sinucide, la rîndu-mi, drept compensație pentru că am ucis-o? Haida-de! Nici nu-mi trecea prin gând. Am jucat teatru ieftin, de prost gust... Puah, mi-e rușine! La primul telefon public m-am oprit ca să dau dispoziții secretarului meu să se
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
uit după trei minute și să mă opresc pe strada Bărăției în fața unei vitrine ou puști de vânătoare și arme de tot soiul. ― Ce-ar fi să cumpăr un revolver? Am să i-l arăt Alexei: Nu credeai că mă sinucid? Ei bine, se va vedea! Deocamdată am făcut rost de armă. Înainte de a mă hotărî, intrasem deja în magazin. Patronul îmi arătă câteva revolvere, și mari și mici, unele vechi, demodate, cu butoi, altele minuscule ca niște jucărioare. ― Nu-mi
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
fiica (era prin clasa a IV-a), venită de la școală, întinsă pe pat ca-n tr-un exercițiu de yoga, inspirând evlavios aroma unui ambalaj de ciocolată... primit cadou! Conținutul îl mâncase „milostivul“ coleg de bancă, fiu de „oameni cu posibilități“ (sinucis între timp). Atunci am luat foc, și, uite-așa, la 34 de ani, am acceptat și eu că ar fi bine să ies măcar până la Belgrad, să-mi pot blagoslovi copilul cu un Nestlă, un Finetti, un Suchard, ceva. (N-
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
cal, iar pe șoselele pietruite cohortele treceau obosite fiindcă nu mai știau pentru ce anume luptau. Roma trăia tot mai evident sub semnul inteligenței cinice, epicureice, a lui Petroniu, cu deosebirea că n-avea curajul lui Petroniu de a se sinucide. Și dacă "războiul Troiei" devenise "războiul Romei", cu alte tabere și cu altă semnificație, barbarii nu aveau nevoie de un Ulise care să născocească un alt cal troian. "Calul roman" era demult în Roma. Îl reprezentau viciile care o măcinau
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
atingi. Și, unde te învîrți, diverse mărci de votcă. Am, brusc, impresia că Odesa e un oraș locuit de stafii care se îmbată pentru a-și pierde memoria, că aici trebuie să alegi dacă devii și tu alcoolic sau te sinucizi. Fără să vreau, fac comparații cu situația de la noi. Comunismul a produs peste tot cam același tip de mizerie, dar aici mizeria pare intrată mai adânc în ziduri, ca o igrasie istorică. "Timpul sovietic" și-a pus mai vizibil amprenta
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
auzi nici o larmă. Nu vezi nici un pieton. Rar, trece câte o mașină. Totul pare desprins dintr-un basm cu milionari cumsecade care nu fac toată viața decât să stropească peluzele cu flori și să joace golf. Când se plictisesc, se sinucid. Numele doctorului Miron Costin mi se pare, cumva, de împrumut. Tresar de câte ori îl aud. E ciudat să porți un nume celebru, să te recomanzi "Vasile Alecsandri" sau Grigore Ureche". De ieri, m-am gândit de multe ori la cronicarul care
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
ea cu una cu două și, vrând-nevrând, trebuie să-i faci față. Să nu credeți, mai cu seamă, că prietenii îți vor telefona în fiecare seară, așa cum s-ar cuveni, spre a ști dacă nu cumva ai hotărât să te sinucizi sau, pur și simplu, dacă nu simți nevoia unei tovărășii, dacă nu ai chef să ieși în oraș. Nu, dacă telefonează, o vor face tocmai în seara când nu ești singur și când viața e frumoasă. Cât privește sinuciderea, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
de mine, strângându-mi mâinile. O femeie care se ținea scai de mine, dar în zadar, a avut bunul-gust să moară tânără. Pe dată i-am acordat în inima mea un loc de cinste. Iar când se întâmplă să se sinucidă cineva, Doamne, ce agitație plăcută! Telefonul sună, inima se revarsă, frazele sunt voit scurte, dar grele de subînțelesuri, durerea stăpânită și chiar, da, chiar putem surprinde în tonul nostru puțină autoacuzare! Așa e omul, dragă domnule: are două chipuri, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
pomenit că n-aveam pe cine pedepsi. Câțiva ar fi fost surprinși; dar nimeni nu s-ar fi simțit pedepsit. De altminteri, chiar dacă aș fi vrut, tot nu mi-ar fi folosit la nimic. Dacă aș fi putut să mă sinucid și apoi să-i văd ce mutră fac, atunci, da, ar fi meritat. Dar pământul e negru, iubite prieten, lemnul e gros, giulgiul des. I-aș fi văzut cu ochii sufletului, e adevărat, dar numai dacă există un suflet și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
să-i auzi vorbind despre ceea ce socotesc ei a fi fost pricina sinuciderii tale. Parcă-i aud: S-a omorât fiindcă n-a mai putut îndura să..." Ah! dragă prietene, ce puțină imaginație au oamenii! Ei cred întotdeauna că te sinucizi pentru un motiv oarecare. Dar poți să te sinucizi foarte bine pentru două motive. Lor nu le dă însă prin cap una ca asta. Și atunci, la ce bun să mori de bună voie, să te sacrifici pentru ideea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
fi fost pricina sinuciderii tale. Parcă-i aud: S-a omorât fiindcă n-a mai putut îndura să..." Ah! dragă prietene, ce puțină imaginație au oamenii! Ei cred întotdeauna că te sinucizi pentru un motiv oarecare. Dar poți să te sinucizi foarte bine pentru două motive. Lor nu le dă însă prin cap una ca asta. Și atunci, la ce bun să mori de bună voie, să te sacrifici pentru ideea pe care vrei să și-o facă despre tine? Căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
de Dumnezeu - Neam - Țară, adăugând: Cred că trebuie să ne regăsim mai întâi propria identitate națională, pentru a ne putea construi o identitate europeană” întrucât “un popor care-și ignoră propriul trecut își condamnă la moarte propriul viitor”, adică se sinucide. Iată axele unui crez de generație cu valoare perenă. Iată cum O viață închinată Adevărului naște adevăruri. Nimeni nu ne poate contrazice, că pe drumul vieții și-n acceleratul viitorului, nu putem circula clandestin. Cartea noastră de vizită - legitimația demnității
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
acestor zbiri: “vă voi obliga să trageți în mine” și, care aproape bolnav de schingiuiri a fost eliberat totuși dar rearestat după numai un an, “a fost aruncat de la etajul securității din București, lansându-se zvonul că s- ar fi sinucis”. În memoria fraților de suferință s-au păstrat unele versuri precum: “Pitești, loc de patimi, katin românesc, te port cu groază în suflet și-n cuget și-aud răsunând uraganul tău muget al morilor tale de sânge frățesc.”... (Pitești) În
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
pe urmă, mă pot eu lăuda că sunt un creștin veritabil? într-o noapte, m-am visat discutând cu... doctorul Luca. Spunea că lumea se împarte în bolnavi declarați și bolnavi nedeclarați. "Lasă asta ― i-am zis ―, vrei să te sinucizi?" S-a încruntat și m-a măsurat din cap până la picioare. Ce-mi păsa mie? Apoi, a izbucnit într-un râs răutăcios. "Ce știi despre deșerturi?" m-a apostrofat, rânjind. Nu-mi mai aduc aminte ce i-am răspuns, dar
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
am priceput să-mi fac prieteni (excepțiile nu sunt meritul meu) și m-aș găsi în mare dificultate dacă aș avea nevoie în miez de noapte să apelez la cineva. 21. Mi-am amintit de Petroniu care, înainte de a se sinucide, și-a chemat prietenii la un ospăț. E greu de imaginat un sfârșit mai străin de logica mea. Trec peste faptul că eu n-aș avea pe cine să chem. Dar cum să transformi moartea în spectacol? 22. Doctorul Luca
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
Trei se aventurară luîndu-și inima În dinți, ceilalți n-avură nici curaj, nici bani pentru aventuri, doar pentru a mai bea cîteva sticle de bere. Doi dezertară Îndrăgostiți lulea după cea de a treia sticlă, unul chiar vru să se sinucidă, fapt e că a doua zi se simțeau cu toții foarte rău cînd ajunseră la bazinul de la Country. Fetele nu veniseră dimineața și ei fumară țigară de la țigară și petrecură ceasuri Întregi la bar, cerînd apă rece de la gheață ca sa stingă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
ajuns tu. Se uită la mine nervoasă. Se trânti pe spate și începu să zâmbească, semn că deja se amețise. - Mă mai iubești? - Nu te-am iubit niciodată! Întinse paharul să-i mai torn wissky. - Știi, am vrut să mă sinucid, dar m-am temut ca nu cumva un Don Juan ca tine să aibă câștig de cauză. Nu voiam să mai trăiesc. Eu nu sunt fericită decât lângă tine și cu tine în pat. Nu-mi place decât să fac
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
bătălie pierdută. Începusem să mă urăsc pentru că nu produsesem nimic, orbecăiam doar în vid, eram sortit neantului, iar singurul lucru pe care-l puteam face era să mor, o victorie macabră. Dar nu aveam tăria de caracter să mă sinucid. Eram un laș și nu puteam face nici măcar atât. Verdele crud al primăverii, albastrul limpede ca un vitraliu al cerului, strălucirea galbenă a soarelui mă împiedicaseră de multe ori s-o fac, pentru că, chiar și o moarte memorabilă, n-ar
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
mă împiedicaseră de multe ori s-o fac, pentru că, chiar și o moarte memorabilă, n-ar fi făcut să dispară lumina și cerul. Mă credeam vrednic doar de dispreț, un deprimat, un fals, un neautentic. Știam că nu mă voi sinucide niciodată, că voi dori să trăiesc, dacă se poate veșnic, prin artă, suportându-mă pe mine însumi, la nesfârșit, oricât de bolnav și de pesimist aș fi ajuns. Să scrii poezii și să te sinucizi sunt două lucururi aparent contradictorii
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
Știam că nu mă voi sinucide niciodată, că voi dori să trăiesc, dacă se poate veșnic, prin artă, suportându-mă pe mine însumi, la nesfârșit, oricât de bolnav și de pesimist aș fi ajuns. Să scrii poezii și să te sinucizi sunt două lucururi aparent contradictorii, dar eu le percepeam doar ca pe niște tentative de evadare. Sentimentele mele erau cele ale unui individ care se știe închis într-o colivie, ca un canon, expus batjocurii ambițiilor sale. N-am rezistat
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
care mai mult de-atât n-o duce capul. Mark Schluter înapoi la Bunul Samaritean, nu în aceeași secție, dar destul de aproape. Imobilizat la pat, intoxicație, 450 mg de olanzapină curățate din corpul lui. Un om mort încercase să se sinucidă: singura cale de a pune iar ordine în lucruri. În distonie 1, când paramedicii ajunseseră la el. Intubare și spălături gastrice, dus de urgență la spital pentru perfuzii și monitorizare cardiovasculară, supravegheat de personalul medical care trebuia să se asigure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
pe care ți le însușești sunt ale tale. Dacă nu face nimic, dacă refuză rugămintea băiatului, dacă abandonează acum ceea ce cârpăcise atât de rău, atunci era cu siguranță ceea ce vocile cele mai întunecate îl numeau deja. A încercat să se sinucidă, din cauza mea. N-avea încotro, trebuia să se întoarcă. O buclă lungă, iar înapoi. Ghidul îl obligă. N-are cum să-i spună soției lui. Să-i spună lui Sylvie. După ceea ce-i spusese deja, orice motiv ar fi invocat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
scrisoare de dragoste pentru Doamna T., femeie superioară, în total contrast cu vulgara Emilia, vrând să confirme astfel principiile sale de viață și de moarte. Enigma poetului și ziaristului Ladima, care-și pierde capul pentru o femeie inferioară și se sinucide, rămâne nedezlegată. Fred, în epilog, formulează o întrebare retorică, menită să dea naștere la meditație: sau Ladima este după cum sublinia Nicolae Manolescu. Fred Vasilescu este fiul lui Tănase Lumânăraru, industriașul multimilionar asociat la diverse afaceri cu politicianul liberal Nae Gheorghidiu
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]