725,910 matches
-
participarea activă a celor de la vamă. A ajuns vreunul după gratii? A fost vreunul prezentat în cătușe la televizor? S-ar putea să nu fi fost eu pe fază, dar nu cred. De dragul adevărului, trebuie spus că, în ultimii ani, situația s-a schimbat radical. Eforturile de înlocuire a vechiului găligan de la graniță, care vedea prin tine cu precizia unui aparat laser, a fost înlocuit de personaje din cu totul alte categorii. La aeroporturile internaționale s-a optat pe ideea angajării
Măruntul energizant al șpăgii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10232_a_11557]
-
fi rezolvate simplissim, prin chemarea indivizilor la sediul Poliției, administrarea probatoriului și trimiterea în judecată. Nu era nevoie de toată acea înscenare cu zbierete de intimidare, cu îmbrânceli ale forțelor antitero și meșteșugite încercări de-a pune oamenii într-o situație de inferioritate psihologică. Așa s-o fi procedând în manualele savanților specializați în exterminarea flagelului infracțional, dar bag mâna în foc că dacă n-ar fi trebuit să furnizăm dovezi ale seriozității României în lupta nemiloasă cu corupția, groteștile scene
Măruntul energizant al șpăgii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10232_a_11557]
-
a scris enorm și, în multe cazuri, extrem de interesant. Eugčne Ionesco este un autor care provoacă aproape continuu la un soi de ascuțime a minții și a limbajului, la un soi de test de inteligență pe care ești pus în situația să-l dai atunci cînd îl citești, cînd îi vezi spectacolele, vorbești sau se vorbește despre el. De fiecare dată, însă, un soi de prospețime și de libertate a ființei țîșnește la lumină. La lumina soarelui sau a lunii, asta
Trecut prezent prezent trecut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10242_a_11567]
-
în seara zilei de 19 septembrie, la emisiunea "Știrea zilei", când moderatoarea Gabriela Vrânceanu Firea, avându-l invitat pe Corneliu Vadim Tudor, părea o broscuță probând cu disperare să scoată ultimul "oac" din viața ei în fața unui șarpe Boa. Grea situație, însă nici într-un caz la dimensiunea celei în care se afla un pisic miorlăind înfricoșat în vârful unui copac, fiindcă nu mai avea curaj să coboare. Am ajuns cu toții la concluzia că începem foarte prost săptămâna (era luni, 18
"Noi râdem unii de alții,iar Aghiuțăde toți!" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10247_a_11572]
-
poveste cu toate ingredientele - suspans, mister, acțiune - este construită cu simț de răspundere, cu uneltele literaturii fine"), pentru ca, în digresiunea ulterioară, să spună că "romanul e unul mediocru", "oricât s-au străduit revistele prietene să-l protejeze". Dar există și situații când bascularea opiniei se petrece în același text. Astfel, Ușa interzisă a lui Gabriel Liiceanu, acel jurnal "cu multe pasaje plicticoase" (la p. 55), devine "o carte de memorialistică bine scrisă" (la p. 56). Tânărul autor are probleme cu construcția
Marea conspirație by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10272_a_11597]
-
de familie"). La singular și în context generic, sintagma este mult mai justificată, sensul fiind într-adevăr unul neindividualizat (,venitul pe membru de familie"). Problemele mai serioase apar atunci când nu mai poate fi vorba de sens generic, conceptual, ci de situații foarte concrete, în care este vorba nu de calitatea abstractă de apartenență le o familie, ci chiar de familia cuiva. Construcții precum cele de mai jos sînt nefirești în română: "Venituri ale declarantului și ale membrilor săi de familie"; "Membrii
"Membri de familie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10275_a_11600]
-
preferă subiectele solare, luminoase și naive, asociate de obicei vîrstei și încurajate de părinți. însă, pe zi ce trece, își fac apariția planșe misterioase, într-un registru cromatic neobișnuit, a căror paternitate nu este recunoscută de micuța Sharon cea diurnă. Situația trezește suspiciuni de somnambulism, confirmate de faptul că fetița pronunță adesea, în timpul nopții, numele Silent Hill. O scurtă căutare pe Google listează premonitoriu această localitate în rîndul orașelor bîntuite, dar este, în același timp, suficientă pentru a declanșa adevărata acțiune
Un horror mainstream by Silviu Mihai () [Corola-journal/Journalistic/10243_a_11568]
-
pot să uit laudele și rugăciunile adresate la slujbe de către preoți în numele satanelor din conducerea PCR. Intrate în "fișa postului", astfel de incalificabile căderi din lumea puterii divine în a aceleia pământene spuneau totul despre subordonarea politică a clerului nostru. Situația era cel puțin stranie. Prin aparatul său de propagandă, partidul ducea o luptă nemiloasă, pe față, împotriva bisericii, și a efectului de "opiu" al religiei. În exact același timp, BOR se ploconea umil la picioarelor călăilor care-o decapitaseră și
Jurământul de castitate și îmbuibare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10268_a_11593]
-
Realitatea TV, 15.09.2006), adesea termenii mai colocviali fiind plasați în titlu: "Condiții mizere, revoltă printre pușcăriași" (Evenimentul zilei = EZ, 18.09.2006). Dacă pentru penitenciar există sinonimul - în registru standard - închisoare, nu avem de-a face cu o situație simetrică în cazul lui deținut: substantivul închis, sinonim al său în limba mai veche (în dicționarul academic - DLR - e citat un fragment din Vlahuță), nu și-a păstrat această utilizare. Evoluția semantică a termenului închisoare nu e lipsită de interes
Închisoare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10256_a_11581]
-
actuală par să folosească această pereche lexicală cu măsură și doar din nevoia de variație stilistică, introducînd o marcă a perspectivei deținuților înșiși. Citatul următor ilustrează trecerea de la oficial la informal, de la perspectiva exterioară la cea interioară, prin selecția sinonimelor: "Situația de la Penitenciarul de maximă siguranță din Baia Mare s-a calmat, dupa ce conducerea închisorii a promis că va rezolva o parte dintre cererile deținuților. Aceștia au început să lovească gratiile celulelor cu tot ce aveau la îndemână, în semn de
Închisoare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10256_a_11581]
-
cei pe care i-ați menționat și-au scris articolele direct în engleză (respectiv franceză). Ar fi interesant să aflăm câți dintre universitarii noștri sunt capabili să-și redacteze în engleză un text din propria lor specialitate. Mă tem că situația în această privință nu e îmbucurătoare. Nu cumva aici se află principala cauză pentru care nu prea se publică în reviste internaționale? Din momentul în care nu te poți exprima în engleză și dai cuiva la tradus, fără a avea
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
principala cauză pentru care nu prea se publică în reviste internaționale? Din momentul în care nu te poți exprima în engleză și dai cuiva la tradus, fără a avea capacitatea de a verifica traducerea, riscul este foarte mare. Sunt totuși situații în care este nevoie de un traducător specializat. Traducerea într-o limbă internațională a unui poet, a unui romancier, a unui critic de întîmpinare, a unui dramaturg român trebuie subvenționată, pentru a fi încredințată unui specialist, dar și în acest
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
aspectul calității. În această ordine de idei, să observăm că nu dispunem de cărți de două sau trei sute de pagini care să prezinte în engleză istoria limbii române, istoria României, istoria literaturii române. Dispunem de o informație de ansamblu privind situația cercetării în România? Există o Carte Albă a Cercetării în Învațământul Superior, elaborată în cadrul Ministerului Educației și Cercetării, și o carte de prezentare a cercetării în institutele Academiei Române. Din ele aflăm, pentru fiecare domeniu, câteva exemple de cercetări de succes
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
Există o Carte Albă a Cercetării în Învațământul Superior, elaborată în cadrul Ministerului Educației și Cercetării, și o carte de prezentare a cercetării în institutele Academiei Române. Din ele aflăm, pentru fiecare domeniu, câteva exemple de cercetări de succes, dar nu și situația de ansamblu. De exemplu, nu aflăm, măcar aproximativ, a câta parte din universitarii din România, respectiv de cercetători din institutele Academiei, contează la nivel internațional. De când există, pe plan mondial, această preocupare de a evalua impactul cercetării ? A apărut în
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
semnal de alarmă, prin reproducerea clasificării țărilor din Europa în privința impactului în cercetare, clasificare din care rezulta locul aproape codaș ocupat de România. În plus, se semnala în acel articol, cred că pentru prima oară în revistele noastre de cultură, situația cu totul precară a domeniului socio-uman, cu o foarte slabă prezență internațională. Nici acest articol nu a înregistrat reacții? Nu le-am observat. Între timp, prof. Petre Frangopol a scris mereu, în suplimentul "Aldine" al "României libere", pe această temă
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
publicarea în limbi internaționale. Legătura lor cu lumea este slabă, reducându-se în principal la prezența unor cărți românești la târguri internaționale de carte. Avem multe de învățat în această privință de la vecinii noștri. Pe domenii, cum s-ar prezenta situația? Nu mă aflu în poziția de a judeca diferitele domenii, dar, după semnele care-mi parvin, mă tem că este slabă prezența românească în științele economice și sociologice, în istorie, în psihologie, în domeniul juridic și în filozofie. Nici in
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
a judeca diferitele domenii, dar, după semnele care-mi parvin, mă tem că este slabă prezența românească în științele economice și sociologice, în istorie, în psihologie, în domeniul juridic și în filozofie. Nici in lingvistică, în teoria și analiza literară, situația nu pare a străluci. Un simptom al anomaliei în care ne aflăm este, de exemplu, anunțul publicitar (Timpul, iulie-august 2006, p.5) privind o "Campanie de promovare a filozofiei românești în străinătate". De ce oare ar avea nevoie filozofii noștri de
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
breslei se situează la acest nivel mai ridicat al ștachetei. În toate aceste domenii, se publică mult prea puțin în limbi internaționale și în revistele exigente cele mai frecventate. Asistăm la o falie în cultura românească Cum vedeți schimbarea acestei situații? Schimbarea vine în primul rând de la noile generații, care, într-o formă sau alta, parcurg o experiență universitară în țări dintre cele mai avansate. Ei se obișnuiesc de la început cu natura globală a cercetării și creației, atât în etapa lor
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
netranșată) asupra desfășurării reale a evenimentelor privind memoriul universitarilor către mareșalul Antonescu. Are cultura românească multe astfel de secrete sau măcar penumbre? Sub aspect documentar, mai sunt multe de recuperat. Dificultatea constă în dezordinea privitoare la memoria culturii românești. Această situație persistă de multă vreme, s-a agravat în comunism, dar nu s-a rezolvat între timp. Îmi aduc aminte că în urmă cu vreo 20 de ani primisem o scrisoare de la editorii parizieni ai corespondenței lui Henri Poincaré, care-mi
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
Coculescu. A trebuit sa le răspund că din arhiva lui Coculescu nu s-a păstrat aproape nimic. Dar numai din a lui Coculescu? Pentru literatură există un muzeu. Dar faptul acesta nu mă împiedică să fiu îngrijorat în legatură cu situația arhivei unui scriitor ca Ștefan Aug. Doinaș. Vă dau însă un exemplu pe care-l cunosc mai bine: situația precară a arhivei matematicianului Gh. Vrănceanu, ale cărui memorii depuse la Editura Scrisul Românesc din Craiova au fost făcute dispărute chiar
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
din a lui Coculescu? Pentru literatură există un muzeu. Dar faptul acesta nu mă împiedică să fiu îngrijorat în legatură cu situația arhivei unui scriitor ca Ștefan Aug. Doinaș. Vă dau însă un exemplu pe care-l cunosc mai bine: situația precară a arhivei matematicianului Gh. Vrănceanu, ale cărui memorii depuse la Editura Scrisul Românesc din Craiova au fost făcute dispărute chiar de către unii dintre urmașii săi. Este clar că în această privință nu dispunem de o reglementare juridică satisfăcătoare. Textele
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
drumul veșniciei. Dacă i-ai fi cunoscut numai opera nu puteai să nu intuiești că autorul este un mare om. Dacă ai fi cunoscut omul îți dădeai seama că ai în față un artist dintre cei însemnați. Nu sunt numeroase situațiile în care relația dintre operă și artistul om, autorul muzicii, al paginilor de eseistică, de muzicologie, să fi fost atât de intim condiționată ca în cazul lui Anatol Vieru. L-am cunoscut în numeroase, în diferite prilejuri încă din anii
80 de ani de la naștere - Anatol Vieru by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10280_a_11605]
-
mediocritatea" nu reprezintă un apanaj al democratizării. Sunt reamintite cu bun-simț, "valurile de maculatură patriotardă ori cedând convenționalului din anii comuniști", "consecințele confruntării cu cenzura și, chiar în cazul scriitorilor notabili, impactul cenzurii interioare". Cu toate că veleitarismul persistă în forme înnoite, situația de azi nu e chiar dezastruoasă. Am susținut și noi un punct de vedere similar. Gloriile locale tot mai inflorescente, premiile literare în exces nu ne sperie, nefiind în măsură a modifica ierarhiile literare: "S-a relativizat și gloria aceasta
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
mai puțin bine "gestionate" - folosesc acest termen din domeniul contabilității tot spre a fi în pas cu moda -, idei și atitudini morale rămase proverbiale peste secole și milenii, decăderi și lipsă de ținută în aceiași măsură. Regăsim în istoria Romei situații și instituții pe care le credem invenții ale epocii moderne; cercetarea realităților romane ne-ar fi putut scuti de multe tragedii dacă am ști să învățăm din experiența trecutului - "vrei viitorul a-l cunoaște te întoarce spre trecut", spune aforistic
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]
-
cu alte cuvinte revoluția antineroniană s-a săvârșit prin act politic și nu prin forță militară, chiar dacă în timpul evenimentelor s-au produs și victime. După o perioadă nebuloasă în care au avut loc în răstimpul câtorva luni două războaie civile, situația s-a stabilizat după victoria repurtată de Vespasian. în absența acestuia în senatul de la Roma au avut loc discuții aprinse în legătură cu delatorii epocii neroniene. Protagonistul unei acțiuni hotărâte împotriva acestei categorii a fost Helvidius Priscus, ginerele principalului "disident" al epocii
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]