2,989 matches
-
care calcă. Figura 8. Harta kinestezică O astfel de verbalizare sprijină învățarea de natură kinestezică. Desigur că există și alte modalități de vizualizare a relațiilor între conținuturile de învățare. Harta de tip „pânză de păianjen” (spider map) pornește de la ideea situării în centru a temei (ori a conceptului central), ideile generative ale acestuia urmând să fie dezvoltate în jur. Figura 9. Harta de tip „pânză de păianjen” O modalitate creativă de dezvoltare a acestei tehnici este realizarea unei hărți a minții
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
căreia autorul ciclului Desculț este apropiat de André Malraux sau de Ernest Hemingway. Ipoteza metodologică pe baza căreia este construit volumul Poeți neoromantici (1985; Premiul Asociației Scriitorilor din Craiova) nu se revendică de la o teorie a influențelor, întrucât cartea evită situarea într-un plan diacronic. Obiectul fiind „romantismul după romantism” în poezia românească din secolul al XX-lea, G. se limitează la o accepțiune tipologică, anistorică a conceptului de romantism, văzut ca „arhetip spiritual și ca eon stilistic”. Lucrarea conține studii
GHIDIRMIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287259_a_288588]
-
lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, construind o vastă alegorie (mulțimile imense care se tălăzuiesc haotic, convocate la ceremonia funerară, simbolizează întreg corpul social) a dezastrului moral al epocilor totalitare. Piticii își puneau țărână-n cap e, ca și Funeraliile..., un roman-parabolă, cu situare anecdotică în anii ’90, dar cu sensuri perene, investigând resursele infinite ale abjecției, în contextul fascinației puterii: personajul principal e șeful unui serviciu de informații care își umilește cu rafinament pervers subordonații, impunându-le ritualuri grotești. Moartea și rusoaica (1997
GHERMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287249_a_288578]
-
cu Tudor Arghezi, a fost susținută perseverent de critic prin toate mijloacele. Permanent și energic, el a participat la toate demersurile ce urmăreau deschiderea spre lumea modernă, lărgirea orizonturilor în toate direcțiile, răpunerea dogmatismului, promovarea spiritului liber, îndrăzneț. Nu fără situarea, în probleme de orientare, pe unele poziții rigide, cu manifestări de opacitate și intoleranță față de anumite valori, față de structuri artistice tradiționale îndeosebi, dar și față de unele moderne (Nina Cassian). După 1970, consacrându-se creației beletristice, G. a abandonat în cele
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
chiar culturale, necesitatea de a deveni europeni ca și cum românii ar fi aparținut până acum altui spațiu decât cel european. Mass media din România întăresc această falsă idee. Se neglijează o realitate simplă: românii aparțin spațiului european, cu diferențele date de situarea geopolitică în arealul est-european. S-a spus deja despre necesitatea de a face diferența dintre Europa și Occident, și în consecință, toate țările din Uniunea Europeană cunosc actul de europenizare. Există firesc diferențe între societatea românească și țările europene după cum există
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
naționalismul devenise o necesitate. Or, într-o asemenea situație, atitudinea lui Cantemir nu pica tomai bine. La începutul capitolului Despre moravurile Moldovenilor, autorul dă în vileag o dilemă care ține de deontologia scrisului său. El are de ales între o situare "afectivă" față de țara natală, față de un spațiu care continuă să însemne chiar și în timpul exilului său în Rusia "acasă" și una obiectivă, "științifică", să-i spunem. Deși adesea frecventat de studiile de specialitate, pasajul merită reluat: "Având noi de gând
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
deliberat în Istoria ieroglifică. Inorogul refuză cu cinism rugămintea de a fertiliza fecioara, născută din laptele virginal, evitând astfel tragedia sacrificiului ființei sale, dedicată altei cauze, năzuind spre absolut"53. Acest comentariu merită continuat. Cred că este vorba de o situare polemică premeditată a lui Cantemir în raport cu tradiția medievală, căci el refuză să respecte exact elementul esențial al poveștii care făcea posibil sacrificiul și transforma unicornul într-o imagine hristică. Nedând satisfacție atracției tradiționale față de fecioară, Inorogul lui Cantemir curmă un
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
îl da. Care lucru pricina cercetării, apoi și gâncevii între doaă monarhii fu: fietecarea socotind că chip ca acela șie supus a fi s-ar cuvini"3. Iată-l, prin urmare, obiect al disputei. Cătălina Velculescu pune în legătură această situare inedită cu o gravură dintr-o ediție de secol al XV-lea a fabulelor lui Esop, în care era înfățișată exact această situație.4 Liliacul reprezenta, ca într-o fabulă a lui Esop, netradusă în cele două culegeri care au
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sine. 3. Patru autori ce abordează teme complexe 3.1. Philip K. Dick și SF-ul francez Editând, în mai 1968, Solar Lottery / Loterie solară (1955), cel dintâi roman al lui Philip K. Dick, colecția "Galaxia Bis" a contribuit la situarea acestui autor în prim-planul scenei franceze. Romanul se plasează sub influența lui Van Vogt, prin tema mașinăriei puterii, care se regăsea chiar în Jucătorii (Van Vogt, 1956). Însă trama vogtiană este subtil filetată, de unde reiese și ideea trucajului, a
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
greu accesibile astăzi, ale culturii genialității: dimensiunea sa de "fabrică", de dispozitiv menit să alimenteze și să încadreze productivitatea literară. De aceea, nu am căutat nici o istorie a "ideii" de geniu în cultura română, nici o analiză a discursului genialității, ci situarea unor figuri ale spontaneității creatoare în raport cu niște realități ale societății românești, în funcție de nevoia simplă a unei culturi mici de a avea multe opere și mulți scriitori. Dacă cercetarea se oprește în 1875, asta se întâmplă nu pentru că necesitatea care reclama
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Renașterea italiană, până la redefinirea lui în Iluminismul francez, care pune bazele reprezentării moderne a personalității de excepție. În raport cu aceste tradiții, abordarea lui Anne Jefferson se distinge prin sublinierea explicită din titlul cărții, "geniul în Franța", care marchează de la început importanța situării într-un unic cadru național. E o tratare voit parțială, care privilegiază particularitățile locale ale gândirii geniului, cu riscul de a ignora dimensiunile ideii care nu sunt vehiculate în contextul culturii franceze. Și, în plus, cu riscul de a rata
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
generozitatea, împrăștierea necugetată, dar și producția de bunuri gratuite cum sunt operele sau angajarea nemăsurată în aprecierea lor prin admirație manifestă o asemenea cheltuire strategică. Ce ne oferă tratarea atenției estetice în termenii unei "semnalizări costisitoare"? Mai întâi, posibilitatea unei situări culturale. Definită cu ajutorul "semnalizării costisitoare" relația cu o operă devine o afacere comună a întregii societăți. Prin promisiunea unui statut superior, prin avantajele de poziție pe care le oferă în cadrul raporturilor de concurență înre culturi, cheltuirea irațională de resurse e
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pot în mod legitim "multiplica", pot susține pluralul onomastic. Doar în acest sens, "Danielii Scavinski" există pe același plan cu Homerii. Heliade Rădulescu își imaginează creșterea literaturii române din scriitorii vechi ca o fatalitate biologică, ca și cum simplul fapt istoric al situării lor la originea literaturii române, în momentul fondării, ar asigura perpetuarea și productivitatea modelului lor. Pentru că au umplut câmpul la început, ei constituie automat materialul genetic din care se va produce literatura română în viitor. Este rezultatul previzibil al acestei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
inimă era ca a lui și cu dânsul"60. Astfel își explică disponibilitatea poetului pentru pasiunile rapsodului popular: pentru că a iubit în propria lui existență, a putut să înțeleagă iubirea cântată de țăran și să o comunice cititorului contemporan. Prin situarea la acest nivel al "izvoarelor" și al "tainelor inimii" se creează un cadru de oglindiri și de reverberări multiple. Amorul tematizat în poezie își regăsește "taina" în amorul trăit de poet și se oferă astfel pentru a fi experimentat în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și să dea sens propriului destin nu a încetat să se lărgească și să devină mai accesibil în raport cu un sistem economic diversificat, cu posibilitatea specializării profesionale, cu accesul la spațiul public și la carierele dimensionate pe măsura individului. Iar această situare într-o lume a posibilităților profesionale nelimitate diferențiază net universul modern al vocației de cel protestant descris de Weber, bazat pe o economie capitalistă incipientă și pe viziunea ei conservatoare. Etica vocației nu se mai referă la o morală transcendentă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sedimentarea a două culturi, una religioasă, alta retorică. Reamintesc pe scurt datele acestei polarități conceptuale binecunoscute. Cultura clasică, începând cu Quintilian, trasează linia ce desparte două atitudini posibile în imitație. În vreme ce imitatio implica fidelitatea și obediența în raport cu modelul, æmulatio presupunea situarea pe poziții egale și concurente. Era vorba de rivalitate, chiar violentă. Scriitorii intrați într-o asemenea relație cu modelul se simțeau sfidători, ireverențioși și își descriau acțiunea în termeni militari: a rupe o lance cu Homer, a te întrece, a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
complex ideologic? Cu patru decenii înaintea studiului lui Bălcescu 41, Fichte a demonstrat posibilitatea misiunii naționale într-un manifest care s-a bucurat de influență în secolul al XIX-lea, Cuvântări către națiunea germană. Gândirea romantică îi datorează filosofului german situarea chemării în cadrul națiunii, ca unică posibilitate oferită individului de a-și trăi existența în funcție de o idee. Națiunea este cea care organizează existențele în plan terestru și, astfel, guvernează dimensiunea concretă a vieții. Din această perspectivă, pentru Fichte e clară diferența
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
specifice (cenaclul, revista literară) și în virtutea unei inițieri prealabile (" Îl întrebai de este frate cu poetul, despre care vorbisem altădată..."), această evocare participă la definirea unei marginalități. Pentru că atunci când sunt scoase în evidență, ritualurile și practicile specifice lumii scriitoricești marchează situarea artiștilor ca un corp social distinct, caracterizat tocmai prin ceea ce îl deosebește de restul societății. În acest sens, Sion subliniază "cântecul" ca o activitate incompatibilă cu vreun alt exercițiu profesional ("El nu poate și nu știe decât să cânte") și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lungă” a desfășurării istoriei în interiorul căruia se desfășoară fenomene istorice pe „durată scurtă”. în tomul al III-lea al monumentalei sale Civilisation matérielle, économie, et capitalisme, XVe-XVIIIe siècle, el încerca „să decupeze spațiul, apoi să decupeze timpul - problema constând în situarea prealabilă a realităților economice și a realităților sociale care le însoțesc, mai întâi în raport cu spațiul, apoi în raport cu duratele lor”. Philippe Ariès, conducându-ne în percepțiile cele mai timpurii ale sale, lega istoria de o conștientizare acută a prezentului. încă din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
tărâmul Americii, care nu erau de fapt niște adevărați emigranți. întoarcerea acasă, după adunarea unei sume de bani, nu se datora numaidecât inadaptării românului cu condiția de imigrant, ci unor condiții specifice, încă neelucidate. Cei din Vest erau favorizați de situarea lor geografică, de educație și de o politică națională a emigrației. în Anglia, Germania, Italia sau în țările nordice, emigrația era considerată o chestiune de stat, și de aceea emigrantul nu era un individ plecat în lume ca într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
deplasat tot ceea ce este omul spre cuvânt, adică spre semnificare. Chiar și operaționalitatea adaptativă a hominidelor a fost mutată în sfera semnificării, gesturile transformîndu-se în semnificanți. Starea primă de religiozitate pe care o postulează Mircea Eliade are toate caracteristicile acestei situări în semnificare a tot ceea ce constituie umanul. Experiența religioasă a înregistrat și a păstrat acest moment prim al apariției omului, moment în care totul semnifică. în distincțiile dintre manifestarea sacrului preponderent ca și hierofanie, respectiv, preponderent ca și cratofanie și
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
ocupă, în raport cu ea, poziții simetrice la polii unei noi axe transversale față de prima. In cazul muzicii, structura, într-un fel dezlipită de sens, aderă la sunet; în cazul mitologiei, structura dezlipită de sunet aderă la sens." (16/ I, p. 578) Situarea sistemelor mitologice printre sistemele semnificante, stabilirea unei omologii între acest sistem și sistemul limbii pentru care structura este cea care constituie elementele și este esențială pentru sistem, însoțită de contestarea interpretării miturilor ca explicații ale fenomenelor, ori ca glosă moralizatoare
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
aceleia a cristalului ca obiect intermediar între un agregat statistic de molecule și structura moleculară însăși". (18/1, p. 278) Claude Levi-Strauss leagă această structură în folii a mitului de procedeul repetării din literatura orală și îi limitează răspândirea, singularizând situarea mitului între limbaj și vorbire, între diacronie și sincronie. Ea este însă mult mai răspândită, universală am putea spune pentru obiectele de studiu ale structuralismului francez, constituite mereu peste nivelul frazei, peste și cu planul semantemelor limbajului. Datorită acestei situări
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
situarea mitului între limbaj și vorbire, între diacronie și sincronie. Ea este însă mult mai răspândită, universală am putea spune pentru obiectele de studiu ale structuralismului francez, constituite mereu peste nivelul frazei, peste și cu planul semantemelor limbajului. Datorită acestei situări între limbaj și vorbire a mitului și a altor obiecte structurale, ele sunt țesute de o ordine intermediară, între cea virtuală a sistemului, și cea actuală a rostirii, între cod și mesaj. Cu tot stilul înclinat mai degrabă spre expresivitate
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
este tocmai întrebarea la care textul răspunde; astfel, trebuie descoperit mai întîi modul în care textul răspunde la această întrebare. Dacă, în schimb, invocăm textul ca întreg, apar aspectele textuale necesare pentru o bună înțelegere globală a textului și pentru situarea lui în contextul psihologic, istoric și cultural din care emană. Hermeneutica nu e un rețetar și nici o disciplină tehnică. Heidegger exclude ideea tehnicității din înțelegere. Dincolo de aceste reguli, totul depinde de interpret, de viața lui și de felul cum îi
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]