2,620 matches
-
mai mult decât în Convorbirea duhovnicească a III-a deoarece, amândouă schițează maturizarea motivației monahale începând de la frica de pedeapsă, trecând prin nădejdea răsplatei cerești și până la iubirea de virtute în ea însăși echivalată cu dragostea de Dumnezeu. Pentru Cassian, smerenia este o virtute fundamentală, fiind asigurată de ascultare și deschizând calea spre curăția inimii. În termeni de experiență, curăția inimii înseamnă libertatea față de dominarea ei de către păcat și dobândirea unei adânci păci interioare. În Convorbirea duhovnicească I, Cassian definește curăția
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
organizator al vieții monahale în Apus, îl va actualiza, universaliza și permanentiza, ca pe un adevărat urmaș al Sfinților Apostoli. Owen Chadwick înregistrează două personalități care l-au dominat: Fericitul Augustin și Sfântul Ioan Cassian. Stăpânit de duhul invincibil al smereniei evanghelice, deci fără voia și intenția lui, Sfântul Cassian va fi implicat într-o polemică dogmatică, la care nu va replica absolut nimic, deși ea va continua ani la rând. Se vor amesteca alte personalități, ucenicii săi și ai Fericitului
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ca și cum rugăciunile sale de acolo n-ar aduce nici un ajutor pentru Biserică, pentru transfigurarea lumii și a materiei în general, năzuind spre un pământ nou și cer nou. Ceea ce i-a impresionat pe toți admiratorii Sfântului Cassian a fost smerenia, care l-a împiedicat să-și atribuie vreun merit și să exalte altă frumusețe decât cea dumnezeiască și, evitând exagerările predestinaționismului, a pus în relief asprele nevoințe ale eremitului arătând, apoi, că viața în mănăstiri este cu mult mai ușoară
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
la concluziile sale. Învățătura Scripturii, păstrată în Tradiția Bisericii și verificată prin experiențe observabile și personale, îi conferă relația adevărată între harul dumnezeiesc și libertatea omului. Acesta este mesajul pe care el îl transmite mai departe asceților din Apus. Cu smerenie și sobrietate și un puternic simț al umorului, Cassian a dat un impuls deosebit mișcării monahale în Apus, oferind primul ghid al idealului monahal contemplativ în istoria cugetării teologice occidentale. Ioan Cassian ocupă o poziție cu totul specială între Răsărit
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
20 de mitropoliți prezenți la Constantinopol. Într-o scrisoare adresată papei Hormisdas despre alegerea ca patriarh a lui Epifanie, Paternus îndemna pe cei doi conducători de Biserică (al Romei noi și al Romei vechi) să se înțeleagă prin legătura păcii, smerenie și blândețe. „Socotim de obște - glăsuiește scrisoarea în cauză - ca prin voi (episcopul Romei vechi) și fratele și împreună-slujitorul vostru (episcopul Romei noi), stăpânul și patriarhul nostru, să fie asigurată pacea tuturor Bisericilor. Ajutorul spiritual dat de un frate altui
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
490-496). În această etapă a vieții sale, Dionisie Exiguul avea deja reputația unui precoce și erudit teolog. Regele barbar și analfabet, Theodoric cel Mare apăsa Episcopia Romei, care trecea printr-o etapă de sărăcie amară și nenumărate umilințe îndurate cu smerenie creștină și cu speranță. Papa Gelasius I (492-496), episcopul Romei îl cheamă insistent pe Dionisie să vină în Italia. Renumele cunoașterii limbilor greacă și latină, absolut necesare în nesfârșitele dispute teologice și în contactele bisericești ale epocii schismei acachiene, completat
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
rezumat de la început idealul vieții pe care a îmbrățișat-o prin însuși numele său Dionisie Smeritul . Comparativ cu niște episcopi ilirieni care semnau în această formă, la el epitetul era permanent și exprima o viziune deosebită a vieții. Prin virtutea smereniei, monahul nostru a uimit pe contemporani. Cu excepția aceleia de recunoștință față de episcopul Petru, el nu a lăsat nici o indicație autobiografică explicită. Aceasta dovedește că părintele erei creștine s-a micșorat pe sine, ca să se vadă numai Biserica și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Acesta a predat dialectica împreună cu mine și a petrecut cu ajutorul lui Dumnezeu foarte mulți ani din viață în cadrul învățământului glorios. Mi-e rușine să spun despre un coleg ceea ce nu găsesc în mine. În el era multă simplitate împreună cu înțelepciune, smerenie, împreună cu învățătură, moderație împreună cu talentul de a vorbi, încât se socotea un nimic, sau unul dintre cei din urmă slujitori, deși era vrednic, fără îndoială, de societatea regilor. Să mijlocească pentru noi, el, care obișnuia să se roage împreună cu noi
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
aflat ca un adevăr de netăgăduit, dar trebuie să urmărim mai departe planul nostru ca să nu fim datori altei promisiuni.” Lecturând acest text, pot fi remarcate câteva cuvinte cheie, practic, tot atâtea noțiuni de bază ale nevoinței ortodoxe, precum: înțelepciune, smerenie, virtute, feciorie, blândețe, post, cumpătare. De asemenea, în portretul schițat Papei Gelasius I, teologul daco-roman vorbește de „curăția vieții”, de „convorbirile duhovnicești”, de rugăciune, de răbdare. Tot așa, când recomandă Apusului Viața Sfântului Pahomie, el prescrie un întreg program ascetic
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de refacere, a cuprins două căi: prin consultațiile diplomatice din cancelaria pontificală, respectiv, traducerile pentru utilitatea călugărilor "sciți" și prin susținerea cauzei ortodoxiei veacului al VI-lea prin adâncirea doctrinară a tradiției alexandrine. Iubirea pentru pacea Bisericii, duhul rugăciunii și smerenia recunoscută l-au ajutat să se îndrepte către această nouă cale. Profunda gândire teologică, meditația de decenii asupra tainei întrupării și cunoașterea în original a izvoarelor creștine i-au fost de mare folos. Găsirea unei formule ireproșabile meditației sale în
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
pentru binele însuși. De aceea, prietenia are un rol decisiv în procesul desăvârșirii, pentru că în fond ea apare și se menține doar între oameni care merg pe același drum al binelui și practică aceeași virtute. Dragostea de muncă, ascultarea, răbdarea, smerenia, bunătatea și dragostea reprezintă temeliile desăvârșirii. b. Contribuția lui Dionisie cel Smerit la dezvoltarea literaturii patristice După remarca lui Ambrosius Amelli, „sub numele și haina cea smerită a lui Dionisie se ascunde un mare geniu, expert în aproape toate științele
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
altora atrage atenția cititorului să se ferească de nocivitatea lor. Bineînțeles că cititorul nu este obligat să fie de părerea traducătorului, „știind că nimic nu este mai vrednic de respect decât adevărul”. Din aceste câteva considerații se observă încă o dată smerenia, dar și competența alegerii, tăria de caracter, bogăția cunoștințelor și legătura lui cu oameni evlavioși ai ținuturilor natale sau măcar apropiate. Pentru astfel de osteneli, cere ca răsplătire sprijinul rugăciunilor prietenului, ca să nu fie biruit de mâhnirea atâtor necazuri și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
sau Smeritul - reușește totuși să comunice contribuția sa la rezolvarea marilor probleme ale lumii creștine de atunci în căutarea împăcării și a unității. Totodată ea ne oferă atâtea din datele biografiei controversatei personalități a autorului, care a uimit lumea prin smerenie, știință și credință ortodoxă, ca și prin demnitate românească. În peisajul intelectual al epocii, personalitatea sa profundă și cultura multilaterală pe care a probat-o dovedesc pe de o parte, posibilitatea exprimării în mai multe limbi de circulație, iar pe
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
orgolioasă de Dumnezeu pentru că a fost cea mai mare coborâre (chenoză) a Celui mai presus de toate, a Fiului lui Dumnezeu făcut om ca să poată primi moartea noastră. Dracii, individuațiunile pervertite de extrema mândrie, și-au dovedit neputința față de această smerenie. (n. s. 111, p. 148) 28 putut străbate vreodată așa de departe, încât să ajungă și la sciți și la etiopieni, sau la perși, sau la armeni, sau la goți, sau la cei de care se spune că locuiesc dincolo de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
altele asemenea, să nu-ți dea pricini să micșoreze dumnezeirea Unuia-Născut. Pogorământul Fiului la slăbiciunea firii tale omenești nu-ți dă dreptul să micșorezi vrednicia Celui puternic, ci înțelege firea Lui așa cum se cuvine unui Dumnezeu, iar cuvintele pline de smerenie, spuse despre El, interpretează-le având în vedere întruparea Sa pentru mântuirea oamenilor. Dacă aș vrea să vorbesc acum cu de-amănuntul de lucrul acesta, aș putea aduce, uitând de mine însumi, o mulțime nesfârșită de dovezi”. (Omilii și cuvântări
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
făcut pe noi împreună părtași ai dumnezeirii Sale, ne-a făcut pe toți rudenii ale Lui”. (Sf. Simeon Noul Teolog, Cuvântări morale, cuv. 6, în Filocalia..., vol. VI, p. 139) „... S-a pogorât din ceruri ...” „Căci S-a pogorât la smerenie și S-a arătat ca noi, nu ca să pătimească ceva din ale celor ce s au obișnuit să facă nedreptăți, deci nu renunțând să fie Dumnezeu și Fiu cu adevărat, ci ca să ridice pe cel ce era în stare de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
porunci să meargă fără voie spre aceasta. Deci S-a smerit pe Sine de bunăvoie pentru noi. Fiindcă altfel nu vom fi niciodată fii după har și dumnezei, dacă Unul-Născut nu Și-ar fi însușit pentru noi și din pricina noastră smerenia, al cărei chip luându-l și noi prin împărtășirea de Duhul, devenim fii ai lui Dumnezeu și dumnezei. Deci, când spunem că a unit în oarecare mod omenescul cu Dumnezeirea, să nu te smintești, părăsind, cu neînțelegere, minunarea cuvenită măiestriei
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Dumnezeirea, să nu te smintești, părăsind, cu neînțelegere, minunarea cuvenită măiestriei neasemănate pusă în cuvintele Lui, care păstrează pentru noi caracterul lor dublu, așa încât să vedem în același timp pe Dumnezeu și Omul, Care grăiește, împletind cu slava firii negrăite smerenia omenității, păstrând unirea armonioasă dintre cele două”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a Unsprezecea, cap. 9, în PSB, vol. 41, p. 1031-1032) „Căci dacă S-a smerit pe Sine, a disprețuit rușinea (Evr. 12, 2
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a Unsprezecea, cap. 9, în PSB, vol. 41, p. 1031-1032) „Căci dacă S-a smerit pe Sine, a disprețuit rușinea (Evr. 12, 2) și, făcându-Se om pentru tine, a luat micimea smereniei tale (Filip. 2, 8), mare fiind cinstea Celui ce a primit-o 49. Și mă mir că, auzind că S-a deșertat (fiindcă S-a deșertat pentru noi - Filip. 2, 7), nu te gândești la plinătate, ci, privind numai la
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
tale (Filip. 2, 8), mare fiind cinstea Celui ce a primit-o 49. Și mă mir că, auzind că S-a deșertat (fiindcă S-a deșertat pentru noi - Filip. 2, 7), nu te gândești la plinătate, ci, privind numai la smerenie, nu înțelegi înălțimea. Căci, cum S-ar fi deșertat, dacă n-ar fi fost desăvârșit ca Dumnezeu? Și în ce mod S-ar fi deșertat, dacă nu cugeți la înălțimile firii Lui negrăite? De aceea, fiind deplin și atotdesăvârșit, ca
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
22, p. 250-251) „În Hristos ceva este necreat, iar ceva, creat. Și spunem că necreat în El este faptul de a fi etern, dinainte de veci și Făcător al tuturor lucrurilor; iar creat, trupul ce Și l-a plăsmuit asemenea trupului smereniei noastre, prin întruparea cea pentru noi”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia XIII, în PSB, vol. 29, p. 290) „După cum nici eonii cei de sus, nici cei de jos nu pot cuprinde și înțelege măreția lui
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
plăcut și vrednic de toată prețuirea să fim totdeauna împreună cu El, Dătătorul atâtor bunătăți, arătându-Se continuu prezent și conviețuind cu noi. Dar Lui nu I s-a părut cu totul folositor să rămână timp atât de îndelungat în chipul smereniei, primit cu folos pentru iubirea față de noi, precum am spus înainte. Ci trebuia mai degrabă, o dată ce a ajuns la sfârșit iconomia cea pentru noi, ca El să Se întoarcă la slava proprie Lui și să Se întoarcă cu trupul asumat
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
suportat batjocura necredinței iudeilor, care îndrăzneau să spună: Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, coboară-Te de pe cruce! (Mt. 27, 40). Deci, după ce a împlinit taina cu privire la noi, S-a înălțat iarăși la Dumnezeu-Tatăl cel din ceruri, odată trecut fiind timpul smereniei și vremea deșertării de bunăvoie. S-a arătat acum ca 68 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: A intrat dincolo de locașurile îngerești, dincolo de cer, în fața lui Dumnezeu-Tatăl, ca om, pentru a arăta fața omenească lui Dumnezeu-Tatăl, ca față a omului iubită în gradul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Fiul ca Dumnezeu. (n. s. 1732, p. 911) 71 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Dacă L-ar fi pus Fiul pe Tatăl la dreapta, S-ar fi socotit că e mai mic decât Tatăl, bucurându-Se de atenția Tatălui, întemeiată pe motivul smereniei asumate de El prin întruparea ca om. (n. s. 1734, p. 911) 70 „A șezut de-a dreapta Sa; și care cuvânt ar putea reprezenta aceasta? Pe cel de pe pământ, pe cel mai fără de glas decât peștii, pe cel ce a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
unitatea Bisericii ecumenice, XXVII, în PSB, vol. 3, p. 452) „Vei cunoaște astfel și a doua Lui slăvită și cu adevărat dumnezeiască arătare, când nu va mai veni întru micșorare, ci întru slava Sa; când nu va mai veni întru smerenie, ci întru mărirea Sa; când nu va mai veni ca să pătimească, ci ca să dăruiască tuturor rodul Crucii Sale, adică învierea și nestricăciunea; când nu va mai fi judecat, ci va judeca pe toți, potrivit cu cele ce le-a făcut fiecare
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]