4,201 matches
-
vorba de casa unui intelectual, surprindea prezența unor obiecte insolite: de pildă vreo zece poloboace noi de stejar sub șopron, o căruță nouă, lustruită ca o trăsură, stocuri - cu mult prea voluminoase pentru uzul casnic - de bucăți de teracotă pentru sobe, rafturi de olane, bidoane noi de metal, așezate unele peste altele ca într-un depozit de fierărie, straturi de cherestea, trei mosoare mari cu furtunuri de cauciuc, ce nu păreau destinate stropitului, ci tragerii vinului din căzi, pulverizatoare Vermorel, coale
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
când și unde e cazul de a mânca semințe. Ca să fim drepți, vițiul îl căpătase de la Carababă. Panait Suflețel îl găsi pe Hangerliu într-o odaie mare de stil demodat, cu picturi pe tavan și parchet policrom octogonal. Era frig, soba de teracotă, se vede, nu dădea căldură sau nu era hrănită cu lemne. Max era îmbrăcat într-un cojoc oieresc și cu căciulă țurcănească pe cap. În odaie mirosea a hârtie râncedă, ca în vechiul local al Academiei. Într-adevăr
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de nuc cu două coloane răsucite de lemn era plin cu cutii de alice și cartușiere. Trei puști de vânătoare erau rezemate de dulap, iar alături de perete spânzura o autentică archebuză. În odaie era o canapea vetustă, trasă mai lângă sobă, și o masă rotundă de nuc în mijloc, neînvelită cu nimic, pe care tronau vreo trei roate mari de floarea-soarelui uscate. O alta o ținea Hangerliu în mână. - Să trăiești! salută amfitrionul pe Suflețel, ca și Gaittany, dar apoi adăugă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
se-ntorsese acasă. Sumbru, Tudorel tăgădui din cap. (Ioanide, auzind acestea, bănui că Tudorel căuta caietul cu memoriul. Acesta se afla încă la el. N-avusese vreme să-l înapoieze Pichii, o clipă avusese gândul să arunce acele inepții în sobă.) A treia zi, deci, Hergot alergă personal la arhitect. Ioanide trecu drumul la Conțescu, pe care-l găsi luîndu-și temperatura cu termometrul și notîndu-și-o grijuliu pe o foaie, în scopul de a informa pe doctor. Avea de câteva zile o
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
accent de demnitate jignită. . - Nimic nu mai e al tău aici, domnule ministru de externe!strigă Ioanide exasperat, pălmuind pe Tudorel. Acesta, palid, se retrase înapoi fără nici un cuvânt și dispăru umil pe ușa sufrageriei, iar Ioanide zvârli caietul în soba plină de jăratic. Pentru cele trei zile dramatice în care Pica fugise cu Gavrilcea și fusese împușcată în ușa cavoului, jurnalul lui Hergot avea numai această notație: "Plesnit toate coardele de la violoncel". XXI La începutul lunii aprilie, nu mult după
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
bucura când, dîndu-se jos la parter, își va vedea toate obiectele lui preferate. . - Sultana, zicea Saferian, știi icoana cea frumoasă aFecioarei Maria sub bolta de struguri? Lucru rar, oriental. Păcat, unde-o fi acum? Era jos la parter, pe o sobă de teracotă, dar Sultana tăcea, spre a nu strica un efect viitor. Un singur obiect fu înstrăinat, și anume pendulul. Saferian, afectat de moartea Pichii, voi să aducă o mângâiere lui Ioanide și i-l trimise acasă. În odaia mică
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
izbea de la început: lipsa de moderație, de filozofie arhitectonică. Lui Botticelli îi făceau impresie materialele în parte și căuta să strângă toate detaliile pitorești. Casa n-avea croială, era un monstru de rezistență, un catalog de materiale de construcție. La sobe, Butoiescu alesese teracota cea mai bună, adusă din Saxonia, și le făcuse mari, pline de ornamente și în culori stridente. Cu atât mai mizerabilă apărea această sforțare cu cât pe peretele salonului atârnau fotografii mărite ale familiei, iar la geamurile
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
-le din mizerie fiziologică. Erminia însăși ședea afară în ger fără haină când avea de lucru prin curte. Rezistentă la frig, era insensibilă și la căldură. Vara nu asuda, nu-și făcea vânt cu evantaiul. De cădea un cărbune din sobă pe parchet, îl ridica cu mâna. Totul se explica prin soliditatea nervilor. Pica însă - informă Hergot - era indispusă și de dogoarea focului, și de frig. Tremura G. Călinescu când se deschidea fereastra și zbucnea aerul rece și mirosul de zăpadă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
puse un postament de cărămidă și deasupra întocmi o cabană spațioasă, cu geamuri late și cu obloane, iar înăuntru cu pereți din boaserie lăcuită. Scoase stâlpii orientali ai lui Saferian și-i folosi ca ornamente în prispa de la intrare. Instală sobe de teracotă, făcând exterior un horn de granit. Aruncă blocuri de piatră în chip de pavaj în jurul casei. Ca unul ce avea relații cu furnizorii, împrumută ceea ce-i lipsea și, înainte ca vremea să se strice, Ioanide invită pe Elvira
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
adevăr, mașina lui Gaittany se opri în fața curții cu casă de lemn, Gaittany contemplă stâlpii orientali de la intrare, acoperișul de olane, obloanele, ferestrele și execută cu mâna o volută însemnînd: "Admirabil!" Apoi intră înăuntru, privi peste tot, deschise ușile, pipăi sobele, admiră rafturile și pereții de lemn lustruit și exclamă: - Ești un bărbat eminent, ai făcut un lucru delicios! Te felicit! Hagienuș nu putu răbda mult și se prezentă și el la ușa lui Ioanide, cerând admisiunea. . - Domnule Ioanide, spuse el
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
departe de fereastră. În modul acesta, când părăsea sufrageria, seara, aproape fără excepție făcea observațiile sale meteorologice: - Mamy, temperatura e scăzută și barometrul la uscat, să știi că peste noapte vom avea ger. Să spui servantei să pună lemne în sobele de teracotă. Acum, când nu se mai rădea, Pomponescu nu mai consulta nici barometrul. În privința toaletei, presupunând că soțul ei a pierdut îndemînarea de a se rade singur, madam Pomponescu aduse un frizer în casă, care plictisi pe ex-ministru prin
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
prin redimensionarea faptului divers dintr-o perspectivă aparent ireală, desprinsă de contingent aparținând, parcă, unei lumi a miracolelor cotidiene. Norocul culegătorului debutează printr-un pasaj care, la prima vedere, s-ar zice că transcrie literalmente o ,,poveste’’ spusă la gura sobei, ilustrând credința naiv-idealizantă a omului simplu, în ideea de mai bine dobândit pe calea intervenției unor forțe sacre, a supranaturalului. Nu este greu să observăm că, în subtext, duhul sacralității naive este subminat prin imperceptibila intruziune a ironiei descalificante. Procedeul
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
îi spuneam toți) o palmă. Ce crezi că a făcut Nenea? I-a spus: "Ești obiectiv."" În timp ce îmi vorbește îmi vine în minte imaginea lui de ieri, când l-am vizitat în chilia cu lemne și lighean cu apă pe sobă; avea pe cap o băscuță care-i dădea un aer de papă bonom. Nu este iezuit, cum sânt înclinați mulți să creadă, judecîndu-l după micile aplecări cu care te întîmpină și după tonul molcom-dulceag. Este un naiv eficace. Ne despărțim
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în mine. După cină, urcăm la cămăruța lui Noica să facem focul. Eu eșuez, spre satisfacția lui, care preia totul și desfășoară cu voluptate lecția despre aprinderea "focului-stăpînului". Are pe el paltonul și căciula, patul pe care stă e în fața sobei la un pas distanță și, aplecîndu-se, gura sobei îi cade sub mână. Construiește o stivă cubică, cu un grătar de surcele de brad și, în timp ce o face, explică fiecare gest, ca și cum ne-am afla în fața unei demonstrații esențiale, din care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Noica să facem focul. Eu eșuez, spre satisfacția lui, care preia totul și desfășoară cu voluptate lecția despre aprinderea "focului-stăpînului". Are pe el paltonul și căciula, patul pe care stă e în fața sobei la un pas distanță și, aplecîndu-se, gura sobei îi cade sub mână. Construiește o stivă cubică, cu un grătar de surcele de brad și, în timp ce o face, explică fiecare gest, ca și cum ne-am afla în fața unei demonstrații esențiale, din care nu trebuie pierdut nimic pentru a avea cheia
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
hârtie după hârtie strecurînd-o sub stivă și agitînd-o necontenit pentru "a enerva" focul. E un joc straniu, în care simți că încearcă - ca în tot ce face - mântuirea unui gest de proza profanului și a nesemnificativului, pentru că "vedeți? Simt că soba e aici pentru mâna mea, și mâna mea e pe potriva gurii sobei." Lăsăm focul să ardă și urcăm în camera mea să bem ceai. Andrei face o mică introducere, se bâlbâie puțin și, în cele din urmă, îl întreabă pe
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
focul. E un joc straniu, în care simți că încearcă - ca în tot ce face - mântuirea unui gest de proza profanului și a nesemnificativului, pentru că "vedeți? Simt că soba e aici pentru mâna mea, și mâna mea e pe potriva gurii sobei." Lăsăm focul să ardă și urcăm în camera mea să bem ceai. Andrei face o mică introducere, se bâlbâie puțin și, în cele din urmă, îl întreabă pe Noica cum se raportează la Isus. "La Isus din Nazaret, cel căruia
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Noica aici, prin locurile pe care le calcă zi de zi de-a lungul celor trei plimbări sau prin Tratatul despre ființă care s-a născut în camera de doi pe trei, cu ligheanul cu apă pus la încălzit pe soba unde se ritualizează zilnic aprinderea focului; astăzi de dimineață, pe un soare dezmățat, care scotea din brazi și cer culori lipsite de orice echivoc, Noica m-a dus la schitul din preajmă să-mi arate locul pe care și l-
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și sărutați părintește pe frunte. Noica se grăbește apoi să ne arate camerele calde, în care întreținuse focul toată ziua, mărturisindu-ne că s-a simțit ca un mare orchestrator de focuri și că toată ziua a dirijat cele trei sobe. Ne lasă să despachetăm și ne anunță apoi, cu seriozitate ludic-ironică, în jurul unei țuici de Zalău, "trismeron"-ul, programul pe care, sub inspirația onomastică a "decameronului", ni l-a făcut pe următoarele trei zile. Iată-l: Păltiniș, 17-20 dec.1978
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Relu Cioran la Sibiu. Legătura cu gravorul o făcea meteorologul din Păltiniș, un om tare cumsecade, care îi fusese de mare ajutor lui Noica în anii lui păltinișeni și căruia Noica, în lungile seri de iarnă, cu lemnele trosnind în sobă și la o țuică fiartă, ajunsese să-i facă și unele confidențe: despre uimirea pe care o resimțea, până târziu, în fața unui trup feminin, când anume trăise "ultima îmbrățișare activă" etc. Vrând-nevrând, "Puiu", cum îi spuneau meteorologului nostru prietenii, fusese
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mine de 12 ani: revenirea la Păltiniș, transformarea "vilei Noica" în sediu pentru cantonament filozofic perpetuu etc. Camera lui Noica va rămâne intactă, fără nimic muzeal în ea, cu toate obiectele faimoase ale locuirii lui la locul lor (ibricele de pe sobă, cana și lingurița de pe măsuță, pipa și scrumiera de pe noptieră, paltonul și căciula în cuier, pămătuful de bărbierit pe chiuveta cu găleată sub ea), lăsîndu-ți impresia că locatarul tocmai a ieșit. Vor rămâne deopotrivă intacte "frescele de la Tassili (sau Altamira
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Dl. Perjului- Taula; Canalizare apă - 35 familii racordate la rețeaua de apă; Construcția unui teren de sport; Amenajarea târgului săptămânal de la Oncești (căi de acces și sectorizare); La toate școlile din comună s- au executat: construiri de garduri împrejmuitoare și sobe de teracotă, amenajarea de toalete betonate, dotarea cu mobilier școlar și reparații ale clădirilor aferente. Comuna Oncești este în relații de colaborare cu Meysse Ardeche, comună situată în Franța. ORGANIZAREA FISCALĂ Între timp numeroasele impozite, împărțite pe contribuabili, pe categorii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu magazinul, rămânând gestionar Gabriela Scântei. 3) DEALU PERJULUI: - magazin mixt: Ionel Dimofte, Erjebet Dimofte, Dumitru Paraschiv, Mariana Perju, Ionel Cosor. 4) PRESTĂRI SERVICII: - croitorie: Elena Secară; - cizmărie: Gh. Rusu; - tâmplărie: Jenică Vraciu; - tinichigerie: Gh. Maxim și I. Maxim; - teracotist sobe: Elisei. Cooperativa a cunoscut mai multe fuzionări: în anul 1968, la Cooperativa de Consum Vultureni, în 1969 revine la Oncești, în 1971 la Cooperativa comunei Filipeni, în 1974 la Cooperativa zonală Secuieni, în 1977 se reînființează Cooperativa Oncești, iar în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
-și chemase pe cei doi copii, precum și nepoții, la o asemenea pomană. În acest scop, au amenajat în curte o „casă” din rogojini cât o cameră, în care au adunat toate cele necesare unui interior de locuit: pat, masă, scaune, sobă, lăicere, plapumă, pernă, lampă, găleată ș.a. În fața casei, din rogojini, au plantat un prun de ramurile căruia au atârnat fructe, colaci, haine și încălțăminte. După ce preotul din sat a făcut slujba de sfințire a lucrurilor și a mesei cu pomană
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mai secetoasă. Când porcul umbla cu paie în gură, era semn că se va schimba vremea și va fi ger. Când soarele se afla la asfințit și se „uita înapoi”, înseamnă că a doua zi va fi vreme bună. Atunci când soba „trage” bine și focul arde cu mult zgomot, înseamnă că face a ger. Când se auzea trenul în gară la Răcăciuni, însemna că timpul este a moină. Când ciorile zboară în grup și sunt gălăgioase, fac a iarnă. Când rândunelele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]