3,862 matches
-
Romain Rolland și Henri Barbusse, controlată în secret de către Willy Münzenberg în contul Internaționalei Comuniste, pentru a combate într-o primă etapă pericolul de război împotriva URSS-ului; a dezvoltat în țările implicate, comitete ce reuneau mari nume ale culturii, socialiști, francmasoni și liberali. 3 Klaus Kellmann, Die kommunistischen parteien in Westeuropa. Entwicklung zur Sozialdemokratie oder Sekte?, Stuttgart, Klett Cotta, 1988, pag.82-83. 4 Citat în Aldo Agosti, La Terza Internazionale, Storia documentaria, Roma, Editori Riuniti, 1979, vol.III, pag.717
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
vie politique" in Le Monde, 4 iulie 1989. 9 Gilbert Wassermann, op. cit., pag. 23. CRONOLOGIE 1914 28 iulie Declarația de război a Germaniei împotriva Rusiei. 31 iulie Asasinarea lui Jaurès. 1915 5-8 septembrie Conferința de la Zimmerwald la care se întrunesc socialiștii ostili războiului. 1916 19 martie Conferința națională a grupului Spartacus. 1917 25 octombrie Victoria revoluției bolșevice din Rusia. 1918 29 decembrie Fondarea Partidului Comunist German. 1919 ianuarie Insurecția comunistă. 15 ianuarie Asasinarea Rosei Luxemburg și a lui Karl Liebknecht. 2-6
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
Jean-Marie "Pour une histoire du parti communiste d'Allemagne: le KPD 1918-1956. Essai d'inventaire" in Communisme, 24 / 25, 1989-1990. Buton, Philippe "Les effectifs du partis communiste français" in Communisme, 7, 1985. Bosquet, Michel "Aspects of italian communism" in The Socialist Register, 1964. Chambelland, Colette "La naissance de la Révolution prolétarienne" in Communisme, 5, 1984. Courtois, Stéphane "Construction et déconstruction du communisme français" in Communisme, 15 7 16, 1987. Droz, Jacques "Anarcho-syndicalisme et communisme de gauche dans les débuts de la République de
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
OMS),1921-1923" in Communisme, 4, 1983. Levesques, Jacques "Le parti communiste italien, l'URSS et l'ordre international. Le cheminement du PCI depuis 1975" in Revue française de sciences politiques, aprilie, 1987. Liebman, Marcel "1914: the great schism" in The Socialist Register, 1964. Mac Ewen, Malcolm "The day the party had to stop" in The Socialist Register, 1976. Rovan, Joseph " La crise du parti communiste italien en 1956" in Revue française de sciences politiques, nr.3, 1958. Sagnes, Jean "'Parti communiste
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
l'ordre international. Le cheminement du PCI depuis 1975" in Revue française de sciences politiques, aprilie, 1987. Liebman, Marcel "1914: the great schism" in The Socialist Register, 1964. Mac Ewen, Malcolm "The day the party had to stop" in The Socialist Register, 1976. Rovan, Joseph " La crise du parti communiste italien en 1956" in Revue française de sciences politiques, nr.3, 1958. Sagnes, Jean "'Parti communiste' et ' parti socialiste': genèse d'un terminologie" in Revue française de sciences politiques, nr.32
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
Revue française de sciences politiques, nr.3, 1958. Sagnes, Jean "'Parti communiste' et ' parti socialiste': genèse d'un terminologie" in Revue française de sciences politiques, nr.32, 1982. Saville, John "The twentieth congress and the british communist party" in The Socialist Register, 1976. Togliatti, Palmiro "Sur le XXIIe congres du PCUS" in Les Temps modernes, nr. 189, 1962. Waller, Michael "Les partis communistes ouest-européens à l'heure de Gorbatchev" in Problèmes politiques et sociaux, nr.608, 12 mai 1989. Wolikow, Serge
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
nr. 43, tel 0265/250581 Librăria Romulus Guga, str. Trandafirilor nr. 23, tel. 0265/161739 TIMIȘOARA Librăria Mihai Eminescu, str. Măceșilor nr. 1, tel. 0256/194123 Librăria Esotera, str. Lucian Blaga nr. 10, tel. 0256/431340 În aceeași colecție: Europa socialiștilor, Michel Dreyfus Experiența externă, Ștefan Borbely (coord.) Marile metropole mondiale, Jacques Bonnet Mass media, Pierre Sorlin Noua economie. Sfîrșitul certitudinilor, Tiberiu Brăilean Panopticum. Tortura politică în secolul XX, Ruxandra Cesereanu Semnele televiziunii, John Fiske, John Hartley Shimon Peres. De la Dimona
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
Contemporanii noștri, Gheorghe Drăgan, 264 pag., 60.000 lei • Drumul României spre independență, Frederick Kellogg, 392 pag., 110.000 lei • Europa extremei drepte, Anne-Marie Duranton-Crabol, 220 pag., 96.000 lei • Europa liberalilor, Nicholas Roussellier, 300 pag., 89.000 lei • Europa socialiștilor, Michel Dreyfus, 280 pag., 117.000 lei • Experiența externă, Ștefan Borbely (coord.), 304 pag., 98.000 lei • Marile metropole mondiale, Jacques Bonnet, 300 pag., 68.000 lei • Mass media și democrația, John Keane, 184 pag., 78.000 lei • Mass media
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
piața să-și facă treaba, promovînd-o în toate aspectele vieții cotidiene. Ei spun că economia are un caracter amoral. Ei au rețete pentru orice, ca și colectiviștii, numai că pe dos. Din păcate, este imposibil să ignori raritatea și incertitudinea. Socialiștii, keynesiștii, neoclasicii și austriecii nu pot să aibă dreptate toți deodată. Justețea unei teorii implică necesarmente excluderea altora. Sistemul democratic propagă concepția absurdă că toate ideile sunt bune. Sistemul economic nu face apel la credință, dar impune dogme neverificate și
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Melancolicul Luc și desfrânatul Gabriel Pascal Bruckner (n. 1948, Paris) și-a început studiile la iezuiții din Lyon, terminându-le la Paris (liceul, Universitatea și Ecole pratique des hautes études). Își susține teza de doctorat despre emanciparea sexuală în gândirea socialistului Charles Fourier sub conducerea lui Roland Barthes. Din 1986 predă la câteva universități americane, iar din 1990 este conferențiar la Institutul de studii politice din Paris. S-a afirmat pentru prima oară în atmosfera anilor șaptezeci, alături de "noii filosofi", tip
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Ibidem, p. 117. Monk crede că atât convingerile, cât și conduita lui Wittgenstein nu se armonizau cu nici una din tendințele ideologice care se confruntau în Austria anilor ’20: „Datorită disprețuirii tuturor convențiilor, Wittgenstein apărea forțelor conservatoare, clericale, drept socialist; dimpotrivă, socialiștii, care erau suspicioși față de individualismul și atitudinea lui religioasă, presimțeau în el un clerical reacționar.“ (R. Monk, op. cit., p. 208.) 58 Sunt semnificative relatările surorii sale Hermine: „În multe privințe, Ludwig este profesorul înnăscut: totul îl interesează și știe să
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
de vedere politic, specifică pentru Elveția este democrația consensuală. Alfa și omega vieții politice o constituie "formula magică" adoptată în 1959, adică un guvern de consens ce repartizează cele șapte posturi de miniștri existente la nivel federal astfel: două pentru socialiști, două pentru radicali, două pentru democrat-creștini și unul pentru unioniștii de centru. Alternanța politică este necunoscută în această țară. Consiliul federal este un vapor cu șapte căpitani. Nu există prim-ministru, iar președintele nu este decît primus inter pares. În
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
1998 s-au împlinit 150 de ani de la crearea Elveției moderne, în granițele actuale; în tot acest timp, singurii care n-au lipsit niciodată de la putere au fost radicalii. În 1999 au avut loc alegeri legislative, înregistrîndu-se o creștere a socialiștilor, dar și a dreptei dure, izolaționiste, reprezentată de Uniunea Democratică de Centru, condusă de Christoph Blocher, un personaj foarte controversat, bogat om de afaceri din Zürich, un fel de Vadim Tudor ceva mai sănătos. Elveția se caracterizează și printr-o
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
eficient etc.), care vor cheltui mai mult decît consumul privat al indivizilor. În concluzie, pe termen scurt, o înclinație mai mare spre economisire în dauna consumului, va determina creșterea capitalului de investit, deci o stimulare pe viitor a creșterii economice. Socialiștii pleacă de la raționamentul potrivit căruia, prin stimularea consumului (prin reducerea dobînzilor adică îndatorare la bănci, a impozitelor, prin emisiunea bănească a statului cea mai simplă cale spre o inflație nesănătoasă etc.) va fi stimulată producția reală. Astfel, agenții economici își
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Maastricht, este înțeleasă în mod general ca un proiect, ea este totuși un semn care arată că este dificil să concepi Europa numai ca o simplă piață. Diverse tradiții politice, care resping "Europa liberală", cheamă toate la dezvoltarea cetățeniei europene. Socialiști sau social-democrați reclamă introducerea drepturilor sociale ale cetățeniei europene, pentru că acestea oferă o ga-ranție supranațională în fața distrugerii Statelor Providență de către piața unică 16. Partizanii puterii publice, a politicii înțeleasă ca o depășire a condiției civice, refuză ideea de cetățenie dacă
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
tip fundamentalist, neorasist, depășind astfel opoziția față de capitalism. Mișcările de idei și atitudini precum anarhismul, conservatorismul și tradiționalismul, eco-feminismul, mișcări organizate de papalitate, islamism, mișcări antiglobalizare nu sunt numai anticapitaliste, dar adesea și antidemocratice. Capitalismul este criticat de anarhiști, marxiști, socialiști, precum și de religii universaliste precum creștinismul, iudaismul, islamismul. Criticile socialiste durează de la socialismul utopic clasic la cel susținut de hippies, diferit/opus "socialismului științific" engelsiano-leninist, sau de la socialismul de catedră german la cel libertariano-anarhist bakunian și chomskyan, de la socialismul creștin
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
a guvernelor și le determină în bună parte caracterul". (Idem., p. 107) Simetric, dar opus funcționarilor, în secolul al XIX-lea au apărut reformatorii sociali din rândul discipolilor lui Saint-Simon și A. Comte, a utilitariștilor și melioriștilor englezi, ai primilor socialiști fabieni și alții. Cu toții militau pentru ca guvernarea să devină științifică, ceea ce s-a și întâmplat odată cu transformarea guvernului într-o "ierarhie de manageri birocratici". Managerii se pretind și "experți" sau "profeți" pe motiv că ar fi în posesia unor legi
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cele de la pozițiile (1a), (1b) (4a), precum și cele din presa periodică și cotidiană prezintă declinul civilizației occidentale nu numai ca viziuni și percepții ale romanticilor secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, dar și prin cele ale liberalilor, conservatorilor, socialiștilor și altor gânditori sociali, cu oferte de organizare mai reușită a popoarelor. În același timp, ritmurile de creștere și performanțele tehnico-economice ale țărilor din Asia de sud-est și "emergenți" din celelalte continente sunt relativ independente de filosofiile politice occidentale. Prea des, noile
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
private au mari datorii față de promovarea de valori umanitare elementare, ignorate nu numai din "neștiință", ci poate și din interes. Cultul muncii cinstite nu este, cum își zdrobesc plămânii demagogii și hoții de mașini să susțină, o caracteristică numai a socialiștilor, a comuniștilor sau a romanticilor, ci a oricărui om ajuns să-și înțeleagă destinul pe Pământ. Mulți capitaliști de azi din țările democrate, preocupați de "modernitate", măresc PIB-ul exploatând cu mai mult tact și micșorând continuu risipa vechilor și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
narodnicii, menșevicii gruzini și basmacii, dașnacii armeni, musavatiștii azeri (de la numele unui partid naționalist din Azerbaidjan dintre anii 1911-1920), oameni de știință "neutri", ingineri, scriitori, toți țăranii care refuzau să predea produse agricole statului sovietic ori sprijineau pe albgardiști, cazacii, socialiștii, slujitori ai religiei, filosofi religioși ca Berdiaev și Soloviov, istorici ca Tarle, teoreticieni literari ca M.M. Bahtin, iakuți și buriat-mongoli răzvrătiți în 1928-1929, funcționari din fostul regim (15, I, pp. 31-53). Se pare că dezaprobările din exterior ale acestor crime
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
omagiu lui Baudelaire. Artistul francez îmbrățișează tocmai filonul "revoluționar" al câtorva antume periferice în lirica eminesciană, desprinse de contextul mișcării socialiste, față de care poetul nutrea o profundă aversiune de pe poziția unei critici romantic-conservatoare cu puternice accente xenofobe, care identifica în socialist străinul complotând împotriva românității. De altfel, Eminescu nu se arată interesat de un proletariat decuplat de la valorile tradiției, ci de țărănime, de răzeș ca unic depozitar al tradiției în care poetul identifică toate armonicele utopiste ale unei solidarități cutumiare. Chiar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
disociază de scenele de pitoresc urban sau de intențiile evident polemice, specifice, mai degrabă, picturilor unui Octav Băncilă. Pictorul nu face propriu-zis critică socială, iar periplul său prin mahalalele Bucureștiului găsește în el sensibilitatea observației, fără ictusul vaticinar al militantului socialist. Într-un tablou precum Popas în pădure, figurile personajelor, un bătrân însoțit de un copil, probabil fiica sa, se detașează de contextul interpretativ al pitorescului melancolic sau idilic, marcând o izolare într-un cadru mai vast al sensibilității notației pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
următoarele: „...la data de 25.II am avut ședința cu tineretul progresist unde au fost și Social Democrații. Studenții au hotărât să aibă un delegat în comitet, cu toate că mai înainte erau în contra. Comitetul s’a format din 3 comuniști, 3 socialiști, 1 Frontul Plugarilor, 2 dela sindicate și 1 U.P. (uniunea patrioților, n.n. și subl.ns.)”. Iată că „pohta ce-a pohtit-o” tov-ul Dimitrev, prinsese contur, chiar dacă bolșevicii au fost nevoiți (contrar voinței lor) să accepte principiul parității invocat
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
încă nu am avut nici o acțiune împreună”. La timpul potrivit vom demonstra, tot pe baza documentelor arhivistice, că la Vaslui EXISTA în acea perioadă UTS-ul, însă aceasta evita sau refuza orice discuție cu comuniștii. Nu peste mult timp, tinerii socialiști vor fi „înghițiți” cu tot cu fulgi de monstruoasa organizație comunistă. Dar, iată ce a mai scris Bighiu în „raportul” său: „...în oraș instructorii tineretului muncitoresc au ținut întruniri în cele două fabrici, Textila și Olărie, arătându-le tinerilor linia tineretului nostru
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ne-au fost strecurate prin urechi în minte. Documentul de față este foarte important și prin faptul că în mod oficial tinerii comuniști vasluieni recunoșteau că nu reușiseră să-i atragă de parte lor pe tinerii social-democrați numiți uneori și „socialiști”. Umblând cu pâra în continuare, iată ce-a scris „la temă” secretarul „progresiștilor”: „...U.T.S. (uniunea tineretului socialist, n.n.) nu are nici o forță în județ, iar în oraș sunt slabi (de parcă uteciștii erau mai tari! Culmea ipocriziei bolșevice!, n.n.). Încep
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]