3,508 matches
-
individual / 76 Integrarea politică / 80 Sisteme politice coercitive și dictaturi / 84 Privire de ansamblu / 87 Bibliografie suplimentară / 87 Partea a II-a SOCIETATEA ȘI GUVERNAREA / 89 Capitolul 6 Bazele sociale ale sistemelor politice / 94 Introducere / 91 Sistemele politice și structura socio-economică / 92 Societățile plurale / 97 Caracteristici culturale / 100 Privire de ansamblu / 104 Bibliografie suplimentară / 105 Capitolul 7 Grupurile și sistemele politice / 107 Introducere / 107 Controverse privind grupurile în viața politică / 108 Clasificarea grupurilor și sistemele politice / 111 Grupuri comunitare și asociative
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
independența curților de justiție / 348 Profunzimea adjudecării regulilor / 353 Sfera de cuprindere a adjudecării regulilor / 358 Privire de ansamblu / 361 Bibliografie suplimentară / 362 Capitolul 21 Procesul politicilor publice / 363 Introducere / 363 Ce este procesul politicilor publice? / 364 Indivizii și forțele socio-economice / 367 Până unde este rațional procesul politicilor publice? / 368 Stiluri de politică publică și procesul politicilor publice / 370 Privire de ansamblu / 374 Bibliografie suplimentară / 375 Capitolul 22 Guvernarea și poporul în politica contemporană / 377 Introducere / 377 Relațiile indirecte între popor
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Relația dintre mișcările pe dimensiunea liberal-autoritar și mișcările pe dimensiunea inegalitar-egalitar / 47 Figura 7.1 Grupuri comunitare și asociative / 116 Figura 17.1 O tipologie bidimensională a potențialului impact al exercitării conducerii / 298 Figura 19.1 Intervenția armatei și dezvoltarea socio-economică / 337 Figura 20.1 Sfera de cuprindere a supravegherii administrației publice / 359 Figura 21.1 Stiluri naționale de politică publică / 371 Casete CASETA 1.1 Studiul comparativ al guvernării și apariția unor noi națiuni / 24 CASETA 1.2 Constituționalism, behaviorism
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
1989 de un grad ridicat de autoritarism, dar care erau și "progresiste" în scopurile lor. Grupe de sisteme politice și caracteristicile lor Aceste grupe de sisteme politice în cadrul spațiului tridimensional există dintr-un număr de motive. Alături de asemănarea în ce privește dezvoltarea socio-economică, imitarea conștientă a unui sistem de către altul și coerciția exercitată de un sistem asupra altuia joacă un rol semnificativ. Statele comuniste formau un bloc, iar normele le erau impuse deschis de Uniunea Sovietică după cel de-al Doilea Război Mondial
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Arblaster și S. Lukes (1971). Cea mai sistematică încercare de a defini și operaționaliza democrația liberală a fost făcută de R.A. Dahl în Polyarchy (1971). Au existat multe alte încercări de a caracteriza țările pe baza caracteristicilor lor politice și socio-economice. Vezi în special K. Janda, Political Parties: A Cross-National Survey (1980) și C.L. Taylor și D.A. Jodice, World Handbook of Social and Political Indicators (ed. a 3-a, 1983). Despre participare, vezi S. Verba și N.H. Nie, Participation in America
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
se poate numi organizarea sistemului politic, având în vedere construirea națiunii și structurile administrative. * A treia leagă dezvoltarea de valorile politice precum mobilizarea maselor, relația dintre mobilizare și putere și mișcarea spre democrație. (Pye, 1966: 45-8). Dezvoltarea politică și dezvoltarea socio-economică Definițiile din primul grup, care leagă dezvoltarea politică de cea economică, sunt simple, dar par oarecum nesatisfăcătoare. Sunt simple prin faptul că presupun că știm deja ce este dezvoltarea socială și economică. Cel puțin între anii '60 și începutul anilor
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
ei să impună prioritatea dezvoltării politice. Soluția, oarecum ilogică, a constat în evidențierea aspectului normativ al dezvoltării, ca și cum, în ciuda priorității "substructurii" economice, societățile puteau totuși decide pe baza căror norme politice urmau să fie organizate. Valori și scopuri ale dezvoltării socio-economice O astfel de abordare întărit perspectiva conform căreia nu putea exista un acord privind constituentele dezvoltării politice, iar evaluarea problemei depindea în întregime de preferințele ideologice personale. Totuși, valabilitatea acestei concluzii este discutabilă. Pentru început ar trebui examinat aparentul contrast
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
privind constituentele concrete ale dezvoltării. De fapt, problema măsurării dezvoltării economice și sociale a fost din ce în ce mai mult adusă în prim plan. Spre exemplu, comparația produsului național brut pe cap de locuitor în diverse țări este o chestiune controversată, dar dezvoltarea socio-economică pare mai obiectivă tocmai prin faptul că țările pot fi ordonate pe baza veniturilor pe cap de locuitor sau a realizărilor în domeniul educației, în timp ce o ierarhizare pe baza nivelului de instituționalizare a partidelor și parlamentelor nu este posibilă. Al
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
a partidelor și parlamentelor nu este posibilă. Al doilea și cel mai important argument constă în faptul că normele dezvoltării economice și sociale, deși discutabile teoretic, sunt dezbătute practic doar într-o măsură limitată. Există mai mult acord în privința normelor socio-economice decât a celor politice. Sunt puțini cei care susțin, cel puțin în prezent, că societatea nu ar trebui să-și educe membrii sau să aibă grijă de sănătatea cetățenilor săi; la fel de puțini sunt și cei care susțin că nivelurile veniturilor
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de ansamblu Conceptul de dezvoltare politică ridică probleme teoretice majore. Acestea sunt inevitabile, având în vedere natura intrinsec controversată a valorilor politice. Au existat prin urmare multe definiții, care s-au împărțit în trei tipuri, asociind dezvoltarea politică cu dezvoltarea socio-economică, cu eficiența structurală a sistemului în funcție de instituții și grupuri și cu structura normativă a corpului politic. Definiția care leagă dezvoltarea politică de dezvoltarea socio-economică ocolește specificitatea vieții politice și prin urmare nu ne este utilă. Definiția care leagă dezvoltarea politică
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
prin urmare multe definiții, care s-au împărțit în trei tipuri, asociind dezvoltarea politică cu dezvoltarea socio-economică, cu eficiența structurală a sistemului în funcție de instituții și grupuri și cu structura normativă a corpului politic. Definiția care leagă dezvoltarea politică de dezvoltarea socio-economică ocolește specificitatea vieții politice și prin urmare nu ne este utilă. Definiția care leagă dezvoltarea politică de structuri precum instituțiile și grupurile atinge un singur aspect al vieții politice, oricât de important ar fi acesta. Definiția care leagă dezvoltarea politică
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
politice, oricât de important ar fi acesta. Definiția care leagă dezvoltarea politică de norme pare să sugereze că analiza acestui concept trebuie să fie în întregime subiectivă. Trebuie să admitem că așa este, dar contrar părerilor generale, conceptul de dezvoltare socio-economică este și el subiectiv. Putem totuși căuta o definiție intersubiectivă, ca în cazul conceptelor de dezvoltare socio-economică. Definiția intersubiectivă a dezvoltării politice se poate obține pe baza sporirii oportunităților de alegere. Dacă se urmărește această abordare, analiza poate duce la
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
că analiza acestui concept trebuie să fie în întregime subiectivă. Trebuie să admitem că așa este, dar contrar părerilor generale, conceptul de dezvoltare socio-economică este și el subiectiv. Putem totuși căuta o definiție intersubiectivă, ca în cazul conceptelor de dezvoltare socio-economică. Definiția intersubiectivă a dezvoltării politice se poate obține pe baza sporirii oportunităților de alegere. Dacă se urmărește această abordare, analiza poate duce la o perspectivă mult mai precisă a conceptului de dezvoltare politică și astfel poate contribui semnificativ la o
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și sociale (Duverger, 1961: 21-109). Dictaturile structurale tind să apară când diviziunile sociale sunt puternice, deoarece în asemenea cazuri diversele segmente ale corpului politic nu sunt dispuse să facă compromisuri. Aceste situații apar cu precădere în perioade de profundă schimbare socio-economică structurile tradiționale își pierd sprijinul, în timp ce își fac apariția noi grupuri ai căror membri vor să accelereze ritmul schimbării. Tensiunea este și ea adesea ridicată, datorită influenței directe sau indirecte a țărilor învecinate, deoarece faptul că alte societăți se descurcă
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de atitudine a populației, al influențelor exterioare și al politicilor întreprinse de autoritățile publice. Dictaturile sunt regimuri care beneficiază de sprijin redus și încearcă să se mențină prin coerciție. Un nivel scăzut de sprijin este deseori rezultatul schimbărilor în structura socio-economică; astfel se explică existența, în lumea contemporană, a diverselor dictaturi apărute în procesul dezvoltării în țări fie comuniste, fie populiste sau autoritare inegalitare. În timp ce multe regimuri reușesc să se mențină pentru o vreme prin folosirea coerciției, costurile aparatului coercitiv sunt
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Legat de statele comuniste, vezi mai ales L. Holmes, Politics in the Communist World (1986: în special capitolele 3 și 15). Partea a II-a SOCIETATEA ȘI GUVERNAREA Capitolul 6 Bazele sociale ale sistemelor politice Introducere Viața politică și cea socio-economică sunt strâns legate între ele. Puțini analiști politici s-ar îndoi, de exemplu, că împrejurările sociale și economice sunt la originea multor conflicte majore care se reflectă pe plan politic. Dacă o națiune are clivaje sociale sau economice profunde bazate
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
se reflectă pe plan politic. Dacă o națiune are clivaje sociale sau economice profunde bazate pe clasă, rasă sau religie, acestea își găsesc de obicei expresia în viața politică. Astfel, complexitatea problemelor politice este în mare parte consecința complexității problemelor socio-economice. Totuși, dificultățile apar când încercăm să dăm un conținut precis asocierii dintre viața socio-economică și cea politică, și cu cât ne îndepărtăm de așa-zisele chestiuni economice directe, cu atât mai mari sunt aceste dificultăți. De aceea, într-un fel
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
bazate pe clasă, rasă sau religie, acestea își găsesc de obicei expresia în viața politică. Astfel, complexitatea problemelor politice este în mare parte consecința complexității problemelor socio-economice. Totuși, dificultățile apar când încercăm să dăm un conținut precis asocierii dintre viața socio-economică și cea politică, și cu cât ne îndepărtăm de așa-zisele chestiuni economice directe, cu atât mai mari sunt aceste dificultăți. De aceea, într-un fel, impactul politic al clasei (sau relația dintre clasă și politică) este cel mai ușor
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
zisele chestiuni economice directe, cu atât mai mari sunt aceste dificultăți. De aceea, într-un fel, impactul politic al clasei (sau relația dintre clasă și politică) este cel mai ușor de evaluat, chiar dacă probleme există. Prin "clasă" înțelegem aici distincțiile socio-economice, definite în sensul cel mai larg, incluzând pe cele bazate pe venit și ocupație, pe sentimente subiective și caracteristici obiective. Evident, există probleme privind măsurarea. Venitul per capita, de exemplu, este departe de a avea același înțeles real când ne
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
cele din lumea a treia. Conceptul de "clasă socială subiectivă" a fost definit, examinat și operaționalizat cu grijă în Vest; dar nu se poate spune același lucru despre celelalte țări. În linii mari, din moment ce conceptele și măsurătorile care privesc clasa socio-economică, atât cele obiective cât și cele subiective, sunt de origine vestică, ele tind să se încadreze mai bine în țările occidentale, deși încep să se aplice tot mai mult și pentru restul lumii (Harrop și Miller, 1987: 130-72). Însă, impactul
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de a vedea, indiferent care ar fi împrejurările sociale obiective, cât de mult pot diferi caracteristicile politice ale unei țări ca rezultat al diferenței între împrejurările sociale. * În prima secțiune a acestui capitol vom analiza așadar relația generală dintre condițiile socio-economice și viața politică. Această relație a fost deosebit de clară în contextul tipurilor de sistem politic existente în lume; răspândirea democrației liberale pare să fie astfel asociată cu dezvoltarea socio-economică. * În a doua secțiune vom lua în considerare cazul societăților plurale
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
secțiune a acestui capitol vom analiza așadar relația generală dintre condițiile socio-economice și viața politică. Această relație a fost deosebit de clară în contextul tipurilor de sistem politic existente în lume; răspândirea democrației liberale pare să fie astfel asociată cu dezvoltarea socio-economică. * În a doua secțiune vom lua în considerare cazul societăților plurale, adică acele societăți sau porțiuni ale acestora în care nivelul de integrare este scăzut, ca rezultat al coexistenței unui număr de grupări sociale largi care sunt în opoziție puternică
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sunt în opoziție puternică între ele și față de sistemul politic. * În cele din urmă, în a treia secțiune vom examina în ce măsură caracteristicile culturale au un efect asupra vieții politice și în ce măsură pot fi acestea măsurate și deosebite de alte caracteristici socio-economice. Sistemele politice și structura socio-economică Problema relației dintre clivajele socio-economice și viața politică a fost unul din principalele domenii de cercetare ale sociologiei politice. În acest context, o importanță deosebită a fost acordată clasei, nu doar de către Marx, dar și
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
ele și față de sistemul politic. * În cele din urmă, în a treia secțiune vom examina în ce măsură caracteristicile culturale au un efect asupra vieții politice și în ce măsură pot fi acestea măsurate și deosebite de alte caracteristici socio-economice. Sistemele politice și structura socio-economică Problema relației dintre clivajele socio-economice și viața politică a fost unul din principalele domenii de cercetare ale sociologiei politice. În acest context, o importanță deosebită a fost acordată clasei, nu doar de către Marx, dar și de mulți alți autori. Într-
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
În cele din urmă, în a treia secțiune vom examina în ce măsură caracteristicile culturale au un efect asupra vieții politice și în ce măsură pot fi acestea măsurate și deosebite de alte caracteristici socio-economice. Sistemele politice și structura socio-economică Problema relației dintre clivajele socio-economice și viața politică a fost unul din principalele domenii de cercetare ale sociologiei politice. În acest context, o importanță deosebită a fost acordată clasei, nu doar de către Marx, dar și de mulți alți autori. Într-un fel, analiza își are
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]