12,660 matches
-
și administrarea comunitară a justiției, pe probleme ale unor servicii specializate centrate pe grupuri și persoane cu risc crescut datorită sărăciei, marginalizării, dependenței de drog, alcool etc.; și peste 60 de doctori și doctoranzi cu specializări în asistență socială - profil sociologie. Anual sunt formați de către universități grupuri în creștere de specialiști - în jur de 1.000. 4. În fapt, profesia de asistent social, recunoscută, acreditată și reglementată la nivel național, a fost reintrodusă în România cu multă responsabilitate, efort uman și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de Creație, Brăila. Zamfir C.; Zamfir E. (1995), Politici Sociale, România în context european, Editura Alternative, București. *** Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului și consumului de droguri ilicite. Respectarea reglementărilor CNA și protecția minorilor Drd. Ileana TODORAN, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea București Copiii - cei mai expuși consumatori de televiziune în fața violenței TV Dintre toate tipurile de consumatori TV, există o categorie mai expusă riscurilor televizionării unor programe cu conținut violent, comparativ cu alte categorii: copiii. Ei sunt
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
general, întregul context de receptare. Un studiu ulterior, „Analiza comportamentelor de consum TV ale elevilor (7-10 ani, 11-14 ani și 15-18 ani)”, realizat în 2005 de Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare în colaborare cu Centrul de Sociologie Urbană și Regională pentru CNA, a inclus o secțiune destinată evaluării respectării signalecticii de către telespectatorii minori și a controlului parental/familial exercitat asupra consumului TV al copiilor și adolescenților. Respectarea signalecticii. Pe ansamblu, numeroși copii și adolescenți ignoră signalectica: mai
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
tuturor resurselor pentru o dezvoltare plenară, armonioasă potrivită vârstei pe care o au aceștia. Bibliografie Bloom, Michael (2000), The Sociology of HIV Transmission, Sage Publications, Londra, Thousands Oaks, New Delhi. Dumitrașcu, Hanibal (2005), Dezvoltare umană, note de curs, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea București. Holdevici, Irina (1993), Psihoterapia, Editura Ceres, București. Lisievici, Petru (1999), Teoria și practica consilierii, Editura Universității București, București. Lotreanu, Victor (1991), SIDAFlagelul secolului, Editura Sport-Turism, București. Plesca, Doina (1998), Infectia HIV la copii, Editura Medicală
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
individ și familie în contextul comunității dezorganizate și dezavantajate. Astfel, serviciile de probațiune din aproape toată Europa reprezentau prima linie a intervenției sociale în controlul infracționalității. Anii ’60 au adus o puternică dezvoltare a științelor umaniste, în special a psihologiei, sociologiei și criminologiei. În teoria legală sunt reflectate ideile pozitivismului italian, iar sentințele condiționate și individualizarea pedepsei devin centrale în orice legislație ce se dorește în „ton cu vremea”. Metodele psihologice de reabilitare a infractorilor, tehnicile de lucru cu grupul și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
țara noastră în contextul aderării la Uniunea Europeană, în anul 2007, au adus preocupări din ce în ce mari în ceea ce privește politicile de ocupare. Astfel, volumul „Politici de ocupare în Europa Centrală și de Est”, autor Sorin Cace, doctor în economie și sociologie, cercetător științific în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții, evidențiază preocupările țării noastre de armonizare a politicilor de ocupare naționale cu cele internaționale. Apărută la Editura Expert, în anul 2006, cartea are ca scop explicarea și prezentarea „politicilor sociale în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
2005 pentru modificarea și completarea Deciziei nr. 249/1.07.2004 privind protecția copiilor în cadrul serviciilor de programe. Analiza conținuturilor violente ale canalelor TV a fost realizată de Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare din Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, pe 10 canale TV (Antena 1, Acasă, Atomic TV, B1 TV, Național, MTV, Prima, PROTV, TVR 1 și TVR 2) în perioada de vară, respectiv pe 11 canale TV în perioada de toamnă (Antena 1, Acasă, B1
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de studiile „Cercetare privind analiza comportamentului de consum de programe audiovizuale al elevilor (7-10 ani)” (noiembrie 2005) și „Cercetare privind analiza comportamentului de consum de programe audiovizuale al elevilor (11-14 ani și 15-18 ani)” (iulie 2005) efectuate de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) și Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare (CSMNTC), la comanda CNA; rapoartele sunt disponibile la adresa http://www.cna.ro/cercetari/sondaje.html. Realizate de Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Zoltan BOGATHY este prof. dr. la Catedra de Psihologie, din cadrul Facultății de Sociologie și Psihologie a Universității de Vest din Timișoara, șeful catedrei de Psihologie, director al Centrului de Studii și Cercetări Psihologice Timișoara și redactor șef al Revistei de Psihologie Aplicată. Prof. dr. Zoltan Bogathy valorifică în activitatea de educare a generațiilor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
30 de lucrări în reviste de specialitate sau în cadrul unor volume colective. Domenii de interes: comportamentul economic; consecințele comunismului în România; psihologie socială aplicată. E-mail: cilin@socio.uvt.ro Delia VÎRGĂ este lector la Catedra de Psihologie a Facultății de Sociologie și Psihologie din Universitatea de Vest, Timișoara și doctorand în psihologie organizațională la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Susține cursul și seminarii de psihologie experimentală și metodologia cercetării. Interesele de cercetare se înscriu în sfera diagnozei organizaționale, problematica deciziei în organizații
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
experiența sa practică de trainer specializat în aplicații bazate pe exerciții structurate. Domenii de interes: comunicare organizațională, psihologia conducerii, consilierea privind cariera. E-mail: erdeif@mail.dnttm.ro Florin Alin SAVA este asistent universitar la catedra de Psihologie, din cadrul Facultății de Sociologie și Psihologie, Universitatea de Vest din Timișoara și doctorand în Psihologie la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. De asemenea, a făcut o specializare în statistică avansată la Universitatea Ann Arbor din Michigan, SUA. În prezent este titularul disciplinei „Analiza superioară a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
doctorand în Psihologie la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. De asemenea, a făcut o specializare în statistică avansată la Universitatea Ann Arbor din Michigan, SUA. În prezent este titularul disciplinei „Analiza superioară a datelor” și al seminariilor de Statistică de la secțiile Sociologie și Asistență Socială. A realizat primul site de statistică socială în limba română, disponibil la adresa http://statistica sociala.tripod.com. Domeniile de interes sunt metodologia cercetării și statistică, psihologia cognitivă, psihologia personalității și psihologia diferențială, iar ca domenii de competență
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
statistică, psihologia cognitivă, psihologia personalității și psihologia diferențială, iar ca domenii de competență: statistica, Eul în cogniția socială, autoreglarea comportamentală și relația profesor-elev. E-mail: afsava@socio.uvt.ro Cristian POPESCU este asistent asociat al Catedrei de Psihologie din cadrul Facultății de Sociologie și Psihologie a Universității de Vest din Timișoara, la disciplinele Psihologia muncii și Psihologia organizațională. Este licențiat în Psihologie și în Telecomunicații. A absolvit studii aprofundate în Psihologia organizațională și a conducerii. Domenii de interes: interacțiunea om-calculator, formarea personalului, etica
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Domenii de interes: interacțiunea om-calculator, formarea personalului, etica în afaceri, riscul moral, cultura afacerilor, teme pentru care are publicate și prezentate lucrări. Email: cristian.popescu@home.ro Cătălina Andreea ZABORILĂ este preparator universitar la Catedra de Psihologie, din cadrul Facultății de Sociologie și Psihologia a Universității de Vest Timișoara și doctorand în Psihologie la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Domeniile de interes sunt psihologia conducerii, comportament organizațional, cultură organizațională, analiza tranzacțională. Urmează un curs de formare în consiliere de tip analiză tranzacțională sub
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
este examinată nu numai sub aspectul ei psihologic, ci și sub alte aspecte: fiziologic, tehnic, economic, social. Psihologia muncii este legată, prin urmare, și de alte științe: fiziologia și igiena muncii, științele tehnice, economia muncii și organizarea producției, economia politică, sociologia. Fiziologia muncii oferă psihologului date privind modificările fiziologice ce se produc în organismul omului care muncește (respirație, circulație, efort muscular) și, în primul rând, în sistemul său nervos. Muncitorul din industria modernă vehiculează mecanisme care acționează cu viteze neobișnuite: el
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
timpului de lucru, organizarea serviciului de dispeceri, controlul tehnic etc. Totodată, știința organizării producției oferă date privind producția bazată pe agregate și dispozitive automate. Deoarece munca este un fenomen social, psihologul trebuie să posede cunoștințe tehnice de economie politică și sociologie. Cunoașterea problemelor de economie politică este necesară pentru a înțelege mai bine influența exercitată de condițiile social-istorice asupra psihicului uman, asupra conștiinței. Economia politică demonstrează că modul de producție este factorul care determină o anumită concepție și anumite trăsături la
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
desfășoară nu numai într-un mediu tehnic, ci și într-unul social, muncitorul făcând parte dintr-o echipă de muncă, dintr-o anumită secție sau atelier al fabricii etc. De aici rezultă necesitatea unor legături strânse între psihologia muncii și sociologia muncii. În sensul cel mai larg, sociologia muncii trebuie considerată ca disciplină ce studiază, sub diferite aspecte, colectivele omenești constituite în procesul muncii (Șt. Buzărnescu, 1995). În strânsă legătură cu cercetările de psihologie și sociologie a muncii, s-a dezvoltat
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
ci și într-unul social, muncitorul făcând parte dintr-o echipă de muncă, dintr-o anumită secție sau atelier al fabricii etc. De aici rezultă necesitatea unor legături strânse între psihologia muncii și sociologia muncii. În sensul cel mai larg, sociologia muncii trebuie considerată ca disciplină ce studiază, sub diferite aspecte, colectivele omenești constituite în procesul muncii (Șt. Buzărnescu, 1995). În strânsă legătură cu cercetările de psihologie și sociologie a muncii, s-a dezvoltat în zilele noastre psihologia socială a muncii
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
strânse între psihologia muncii și sociologia muncii. În sensul cel mai larg, sociologia muncii trebuie considerată ca disciplină ce studiază, sub diferite aspecte, colectivele omenești constituite în procesul muncii (Șt. Buzărnescu, 1995). În strânsă legătură cu cercetările de psihologie și sociologie a muncii, s-a dezvoltat în zilele noastre psihologia socială a muncii. Această ramură a științei psihologiei studiază, în general, orice problemă psihologică ridicată în grupurile de muncă și care prezintă însemnătate pentru buna desfășurare a vieții în întreprindere. Ea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
transcedentale a Institutului de Psihologie al Academiei reprezintă o „conspirație menită să submineze ordinea publică”, Ceaușescu a interzis predarea psihologiei în școli și universități, catedrele au fost restructurate în mod drastic, Institutul de Psihologie a fost desființat, cuvintele „psihologie” și „sociologie” scoase din dicționare, șterse din nomenclatorul de profesiuni, iar psihologii și sociologii îndrumați, obligați practic, să-și schimbe locurile de muncă și profesiunile. După 1989, în universități, departamentele de psihologie au fost redeschise, numărul studenților de atunci cunoscând o creștere
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și rezultatelor muncii, concomitent cu menținerea stării de sănătate și favorizarea dezvoltării personalității. Figura 8.5. Relațiile și elementele sistemului om-mașină-mediu (Roșca et al., 1982). Ergonomia este o știință relativ nouă (‘40), dar are legături cu alte domenii științifice - psihologia, sociologia, fiziologia, medicina muncii, științele tehnice, științele economice. Principalii factori care au făcut necesară apariția ergonomiei au fost (Manolescu, 1999): Progresul tehnic și tehnologic: A devenit tot mai evidentă discrepanța între nivelul tehnic și posibilitățile organismului uman; Complexitatea tot mai mare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de Max Weber Weber a trăit între 1864 și 1920, născut și educat în Germania, a fost profesor la Universitatea din Berlin, Freiburg im Breisgau, Heidelberg, Viena, Munchen. Fiind o personalitate enciclopedică a abordat numeroase domenii ale cunoașterii (istorie, filosofie, sociologie, psihologie, religie, economie politică, drept), partea centrală a sistemului său fiind teoria autorității. Încercând să identifice temeiurile pentru care oamenii acceptă legitimitatea autorității, Weber a ajuns la descrierea a trei tipuri „pure” de organizații: organizația centrată pe lider (tipul charismatic
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
privită ca fiind proprie mediului organizațional, ignorându-se faptul că ea nu reprezintă decât o prelungire a culturii mai largi a societății în care funcționează organizația. Tendința curentului culturii organizaționale de a evolua, relativ paralel, cu psihologia, filosofia, antropologia și sociologia reflectă tendința de izolare a lumii economico-organizaționale (Gheorghe, 2001). Dacă, în viitor, aceștia din urmă se vor implica într-o mai mare măsură în rafinarea cadrului teoretic și metodologic din domeniul culturii organizaționale, atunci vom putea asista la revigorarea și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de conducere iar, din această poziție, să-i influențeze pe alții? Astfel, dezbaterea între istorici se aseamănă cu dezbaterea din cadrul psihologiei (în ce măsură este comportamentul o funcție a variabilelor personale și/sau situaționale) sau chiar din cadrul științelor sociale (între psihologie și sociologie). Aplicată la leadership această dilemă este între calitățile liderilor de succes și natura situației în care acționează. Măsura în care apariția și eficiența calităților leadership-ului transformațional se află în raport cu variabilele demografice, culturale și de mediu: Bărbații și femeile diferă în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de o reînviere a unei tradiții. Conducerea de atunci a Combinatului Siderurgic a încercat cu consecvență să identifice și să înțeleagă problemele oamenilor muncii, să le influențeze și să le rezolve. Acest fapt explică încrederea acordată chiar de la început psihologiei, sociologiei și ergonomiei. În plus, s-au creat condiții unice din punct de vedere material, tehnic, organizațional și financiar, asigurându-se astfel un statut special pentru psiholog și pentru laboratorul de psihologie. Ca răspuns la aceste schimbări în gândirea managerială, psihologii
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]